ICCJ. Decizia nr. 2205/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2205/2010
Dosar nr.331/32/2010
Şedinţa publică din 4 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Prin încheierea penală nr. 48/MEA din 2 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, s-a dispus arestarea persoanei solicitate F.A.O. pe o durată de 5 zile, începând cu data de 2 iunie 2010 şi până la data de 6 iunie 2010, în conformitate cu art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, fixându-se, totodată, termen la data de 6 iunie 2010 pentru executarea mandatului european de arestare.
S-a reţinut că M.I.R.A., Centrul de Cooperare Poliţienească - Biroul Centrului Naţional Interpol a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin adresa din data de 26 mai 2010, semnalarea transmisă de Interpol Italia pentru arestarea persoanei solicitate F.A.O. împotriva căreia s-a emis la 14 mai 2010 un mandat european de arestare de către Curtea Magistraţilor Vibo Valentia - Italia.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a procedat, în conformitate cu prevederile art. 88/3 din Legea nr. 302/2004, la identificarea persoanei solicitate şi aducerea la cunoştinţă a semnalării, tradusă în limba română.
Prin ordonanţa nr. 2504/2006 Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore începând cu data de 1 iunie 2010, orele 16,00, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a sesizat Curtea de Apel Bacău în vederea arestării persoanei solicitate.
Curtea de Apel Bacău a constatat îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 90 şi urm. din Legea nr. 302/2004, dispunând arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 5 zile.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs persoana solicitată F.A.O., care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive motivând că nu-şi explică cercetările desfăşurate de autorităţile italiene, a fost în Italia o singură dată, în calitate de turist, astfel că e posibil să fie vorba de o confuzie.
Recursul este întemeiat.
Înalta Curte, analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate de recurent, dar şi în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Instanţa de fond a respectat prevederile legii speciale, procedând, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, la verificarea identităţii persoanei solicitate, asigurându-se că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a informat persoana solicitată cu privire la motivele reţinerii.
De asemenea, i s-au adus la cunoştinţă persoanei solicitate transmiterea semnalării de Interpol, faptul emiterii de autorităţile judiciare italiene a mandatului european de arestare, fapta pentru care este cercetat şi pedeapsa maximă prevăzută de legea penală italiană pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.
Conform art. 90 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate.
Aşa cum corect s-a reţinut şi de prima instanţă, autorităţile judiciare române nu au competenţa de a examina legalitatea urmăririi penale efectuată de autorităţile italiene şi vinovăţia persoanei solicitate cu privire la infracţiunile pentru care este cercetată.
În consecinţă, apreciind legalitatea şi temeinicia încheierii instanţei de fond, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 20 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul avocatului din oficiu urmând a se plăti din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată F.A.O. împotriva încheierii penale nr. 48/MEA din 2 iunie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 lei, se va plăti din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2149/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2929/2010. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... → |
|---|
