ICCJ. Decizia nr. 2240/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2240/2010
Dosar nr. 30706/102/2007
Şedinţa publică din 8 iunie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mureş, prin Sentinţa penală nr. 199 din 16 iulie 2009, a respins, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor cu care fusese sesizat prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă aceeaşi instanţă înregistrat la 5 octombrie 2007, astfel:
- privind pe inculpatul M.V. jr.:
- din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), c) din acelaşi cod, în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. a), b), a art. 75 lit. a), c) din acelaşi cod;
- din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), c) din acelaşi cod, în aceeaşi infracţiune prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. a), b) şi a art. 75 lit. a), c) din acelaşi cod;
- privind pe inculpata M.M.L:
- din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a), c) din acelaşi cod, în aceeaşi infracţiune prev. de art. 174, art. 175 lit. i) cu aplic. art. 73 lit. b) şi a art. 75 lit. a), c) C. pen.;
- din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), art. 75 lit. a), c) C. pen., în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a) şi c) din acelaşi cod;
- privind pe inculpata M.A.M.:
- din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 lit. i), cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), a art. 99 şi următoarele C. pen., în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a) şi a art. 99 din acelaşi cod.
Ca atare, instanţa a dispus:
- inculpatul M.V. jr. (fiul lui V. şi M.L., fără antecedente penale) a fost condamnat la 5 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), c), art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2), art. 76 alin. (2) din acelaşi cod, precum şi la 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), c) rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2), art. 76 lit. e) din acelaşi cod.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepsei şi executarea pedepsei cea mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus, pe perioada de 2 ani, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.
S-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara, dispusă prin încheierea din 9 mai 2008;
- inculpata M.M.L (fiica lui N. şi V., fără antecedente penale), a fost condamnată la 5 ani şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a), c), art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2), art. 76 alin. (2) din acelaşi cod.
Conform art. 71 C. pen., inculpatei i s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b C. pen.
În baza art. 175 alin. (1) teza finală cu referire la art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., inculpatei i s-a aplicat pedeapsa complementară pe durata de 2 ani;
- inculpata M.A.M. (fiica lui V. şi M.L., fără antecedente penale), a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), art. 99, art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2), art. 76 alin. (2) din acelaşi cod, precum şi la 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1), cu aplic. art. 73 lit. b), a art. 75 lit. a), art. 99, art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen.
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen., rap. la art. 1101 din acelaşi cod, s-a dispus, în ce o priveşte pe inculpată, suspendarea sub supraveghere, a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani şi 6 luni, pe această durată impunându-i-se respectarea obligaţiilor individualizate la pagina 24 a sentinţei.
În baza disp. art. 359 C. proc. pen., inculpatei i s-a atras atenţia asupra cazurilor de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. în art. 864 rap. la art. 83 şi art. 84 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a constatat a fi suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
În baza disp. art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, de la inculpaţi, a unei bâte şi a unui bici.
Pe latură civilă, în baza disp. art. 346 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 14 alin. (3) din acelaşi cod, cu referire la art. 999, art. 1000 alin. (2) C. civ., s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, inculpaţii fiind obligaţi în solidar, inculpata minoră în solidar şi cu părţile responsabile civilmente M.M.L şi M.C. senior, să plătească suma de 1.334,55 RON despăgubiri civile.
În baza aceloraşi texte, s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă B.M., inculpaţii fiind obligaţi în solidar, inculpata minoră şi în solidar cu aceleaşi părţi responsabile civilmente, să-i plătească suma de 7000 RON cu titlu de daune morale.
S-a luat act că inculpatul M.V. jr. a achitat părţii civile B.M., suma de 1500 RON daune materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare.
S-a mai luat act că B.G.M., B.M., B.E.A. şi B.N.I. nu au formulat pretenţii civile.
S-a respins acţiunea civilă formulată de B.C. şi B.D.
În baza textelor de lege indicate mai sus, s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă B.G.M., inculpaţii, în solidar, inculpata minoră şi în solidar cu părţile responsabile civilmente, fiind obligaţi să-i plătească suma de de 2000 RON cu titlu de daune morale.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarele:
Între familia M. şi familia B., consăteni, persista un conflict, pe parcursul a circa 3 ani între membrii acutizându-se diferendele, unul dintre acestea petrecându-se la 1 aprilie 2007 când M.V. jr. a fost bătut, activitate soldată cu spitalizarea lui până la 5 aprilie 2007, actele medicale eliberate atestând că leziunile suferite au necesitat 35 - 40 de zile de îngrijiri medicale.
În acest context, după orele 19:30 din ziua de 22 aprilie 2007 pe un pod amplasat într-o zonă denumită Ţiţilog, M.V. jr. şi sora sa, M.A.M., s-au întâlnit cu B.G. şi soţia lui, B.M.
Instantaneu, M.V. jr. l-a lovit pe B.G., acesta a căzut, inculpatul a luat un bici pe care-l avusese în mână victima şi cu acesta l-a lovit peste cap, trunchi şi membre, partea cu care a lovit fiind mânerul.
Sora sa, şi-a alertat părinţii, la faţa locului reîntorcându-se M.A.M. şi mama ei, M.M.L, ambele având în mâini bâte din lemn cu care au lovit victima căzută la sol.
Sesizând cele ce se petreceau cu tatăl lui, s-a apropiat şi B.G.M., odată cu el venind un alt membru al familiei M., respectiv M.F.
Văzându-l pe B.G.M., M.V. jr., împreună cu M.F. s-au îndreptat spre el, M.F. l-a lovit cu o bâtă în cap, iar când victima a căzut, ambii l-au lovit peste cap şi peste tot corpul, acelaşi lucru făcându-l şi M.A.M.
În paralel, M.M.L a luat biciul scăpat din mâna fiului ei şi a continuat să-l lovească pe B.G., acesta aflându-se căzut la pământ. De aceeaşi victimă s-au apropiat, încă o dată, M.V. jr., M.A.M. şi M.F., toţi lovindu-l din nou.
Pe tot parcursul agresiunilor, cei trei au ignorat rugăminţile soţiei victimei B.G., de a nu-l mai lovi.
Fiica victimei şi sora lui B.M.G., văzând ce se întâmplase, a reuşit să-şi tragă fratele în curtea lui L.C.
Sesizând că B.G. nu reacţionează deloc, M.V. jr., sora şi mama lui au încetat să mai lovească.
Imediat, I.A.E., nepoata lui B.G., cu o căruţă, i-a luat de la locul agresiunii pe B.G. şi pe fiul lui, B.G.M., ea fiind ajutată de B.M.
Deşi la domiciliul victimelor a sosit o ambulanţă SMURD, la orele 21:00, B.G. a decedat.
Raportul de autopsie medico-legală a înscris că moartea victimei a fost violentă, a fost cauzată de şocul traumatic şi hemoragic, în contextul leziunilor traumatice externe multiple drepte, rupturi pulmonare drepte, fracturi costale multiple drepte, hemotorax drept, rupturi hepatice, hemoperitoneu şi hematom perineal bilateral. S-a mai înscris că leziunile s-au putut produce prin loviri directe, repetate, cu corp contondent, de formă alungită şi corp dur cu proeminenţe neregulate, între leziuni, în ansamblul lor şi deces existând legătură de cauzalitate directă.
Examinarea medico-legală a lui B.G.M., efectuată în perioada spitalizării a reţinut că acesta prezenta leziuni traumatice sub formă de hematoame de formă alungită, confluente între ele, cu localizări multiple facial, toracal posterior, pe braţul stâng extern, coapsă şi gambă stângă, gambă dreaptă, lovirea, posibil a fost directă, cu corp dur de formă alungită, iar pentru vindecare, au fost necesare 28 - 30 de zile de îngrijiri medicale. Acestei victimei nu i-a fost pusă în pericol viaţa.
Expertiza medico-legală biocriminalistică asupra a două bâte din lemn şi a biciului, acestea fiind luate de la familia M., a evidenţiat existenţa unor pete de sânge uman grupa 0.
Împotriva sentinţei, inculpaţii au declarat apeluri, motivele invocate fiind greşita stabilire a situaţiei de fapt, în sensul că ei au săvârşit fapta în stare de legitimă apărare şi greşita individualizare a pedepselor.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia penală nr. 10 din 12 februarie 2010 a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţi.
Nemulţumiţi şi de hotărârea pronunţată în apel, inculpaţii, în termenul legal, au declarat recursuri, cazurile de casare fiind detaliate în prezenta.
Recursurile nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se reţine că materialul probator administrat la urmărirea penală şi la cercetarea judecătorească a relevat, fără dubiu, că inculpaţii au săvârşit faptele, fiecare dintre ei l-au lovit pe B.G. cu bâte, bici, pumni, iar pe B.G.M., de asemenea, inculpaţii M.V. jr. şi M.A.M. Toţi inculpaţii au acţionat împreună, folosind obiecte din lemn, loviturile le-au aplicat uneori concomitent, în mai multe reprize, chiar când victima era căzută la pământ.
Raportul medico-legal de necropsie a stabilit că şocul traumatic şi hemoragic a fost cauzat de multitudinea loviturilor, toate acestea concurând la producerea decesului victimei.
Din coroborarea probatoriului, inclusiv recunoaşterile inculpaţilor, în cadrul acestora evidenţiindu-se particularităţi de genul: M.V. jr. - „consider că nu i-am lovit precum meritau să-i lovesc”, M.M.L „nu ne-am interesat de starea acestuia, pentru noi fiind tot una” sau „în acest timp eu stăteam lângă B.G. sen. şi-i mai dădeam câte o lovitură cu biciul”, se reţine că încadrarea juridică dată faptei este legală, infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen. caracterizându-se prin intenţie depăşită, inculpaţii acceptând rezultatul grav al activităţii lor, respectiv moartea victimei.
În ce priveşte susţinerea că inculpaţii au acţionat în stare de legitimă apărare în condiţiile prev. de art. 44 alin. (3) C. pen., este de subliniat că instanţa de fond, în mod legal a înlăturat, motivat, apărarea lor în sensul excesului sau al excesului justificat. Nici o probă nu reţine că victima B.G. ar fi determinat un atac material, direct, imediat şi injust asupra inculpatului M.V. jr., celelalte inculpate nici măcar nu au fost agresate verbal. Apărarea ar fi legitimă numai în măsura în care ar fi fost îndreptată împotriva unui atac cu caracteristicile deja enumerate, iar fapta de a te apăra să aibă un corespondent necesar înlăturării atacului.
În cauză, întâlnindu-se pe o zonă de drum public, B.G. l-a atins cu biciul pe M.V. jr., dar acesta imediat l-a dezarmat şi l-a trântit la sol. Pentru că însă s-a demonstrat că M.V. jr. a fost tulburat de faptul lovirii lui, just s-a reţinut că s-a comis fapta în stare de provocare, astfel cum prevede art. 73 lit. b) C. pen., aceeaşi circumstanţă atenuantă răsfrângându-se şi asupra inculpatei M.A.M., ea temându-se pentru integritatea fizică a fratelui ei, agresat anterior de mai mulţi membri ai familiei B.
Privind-o pe inculpata M.M.L, acţiunile agresive au început, din partea ei, când deja B.G. era lovit, căzut fiind, de fiul ei şi de fiica sa, victima nefăcând nimic pentru a o provoca, iar incidentele violente anterioare între cele două familii nu întrunesc condiţiile cerute de art. 73 lit. b) C. pen.: puternică tulburare sau emoţie, determinată de o provocare produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.
Din situaţia de fapt just stabilită, probatoriul fiind corect coroborat, este de asemenea, legală, reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. (3 sau mai multe persoane împreună), iar în ce-i priveşte pe inculpaţii M.V. jr şi M.M.L, ambii cunoscând că inculpata M.A.M. este minoră, este legală reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. c) C. pen. (comiterea infracţiunii de către un infractor major împreună cu un minor).
În ce priveşte motivul de recurs, că instanţa de apel nu s-ar fi pronunţat pe cererile inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice a faptei, sau pe efectuarea unei expertize biocriminalistice, nici acesta nu este fondat, decizia este motivată, iar expertiza în cauză s-a realizat încă din faza urmăririi penale (dosar Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş).
Referitor cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., stabilirea pedepselor s-a făcut prin considerarea tuturor criteriilor generale de individualizare, faptele comise au grad ridicat de pericol social, au fost comise în împrejurări care le conferă periculozitate (3 sau mai multe persoane împreună, şi infractor major împreună cu un minor), dar, în egală măsură s-au avut în vedere şi date favorabile persoanei inculpaţilor, în ce-i priveşte pe toţi reţinându-se circumstanţe atenuante cu consecinţa unor pedepse sub minimul special prevăzut de textul incriminator (15 - 25 ani închisoare) inculpaţii majori, 2 ani şi 6 luni închisoare, inculpata minoră.
Cum, în cauză hotărârea recurată este legală şi temeinică, recursurile nefiind fondate, potrivit disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse.
Conform disp. art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.V. jr., M.A.M. şi M.M.L împotriva Deciziei penale nr. 10 din 12 februarie 2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 575 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 173/2010. Penal. Infractiuni la legea privind... | ICCJ. Decizia nr. 177/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
