ICCJ. Decizia nr. 2892/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2892/2010
Dosar nr. 6614/1/2010
Şedinţa publică din 18 august 2010
Asupra excepţiei de faţă,
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 356/303/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus, printre altele, în recurs, menţinerea arestării preventive a inculpatului A.A.L. (fiul lui G. şi al S.) în temeiul art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Pe fondul recursului s-a acordat termen la data de 2 septembrie 2010, pentru citarea părţilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art. 143 şi 148 lit. f) C. proc. pen.) se impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfăşurare a procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri definitive inculpatul a declarat recurs fără a preciza în scris motivele, iar în concluziile orale a lăsat la aprecierea instanţei excepţia ridicată din oficiu de către instanţă.
Recursul este inadmisibil.
Aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., de către Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, pedeapsă redusă la 1 an închisoare prin Decizia penală nr. 377/ A din 27 mai 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, cauza aflându-se în ultima cale de atac ordinară la Curtea de Apel Bucureşti, care din oficiu, la termenul din data de 21 iulie 2010, a pus în discuţie starea de arest preventiv a inculpatului.
Articolul 3851 C. proc. pen. prevede expres şi limitativ hotărârile supuse recursului printre acestea neregăsindu-se încheierea pronunţată la data de 21 iulie 2010, în faza de atac a recursului.
În consecinţă, recursul declarat de inculpat este inadmisibil, fiind îndreptat împotriva unei hotărâri definitive, motiv pentru care în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va fi respins.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu să fie avansat din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul A.A.L. împotriva încheierii din 21 iulie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a I-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 356/303/2010 (1646/2010).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 august 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2888/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2896/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
