ICCJ. Decizia nr. 3265/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3265/2010
Dosar nr. 1004/59/2009
Şedinţa publică din 22 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 127/PI din 20 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. 1004/59/2009 s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de petiţionarul F.N. împotriva Rezoluţiei nr. 224/P/2009 din 4 iunie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
A menţinut rezoluţia atacată.
A obligat petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:
Prin rezoluţia din 4 iunie 2009 dată în Dosarul nr. 224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii D.P., P.P., Ţ.S., D.C. şi D.D.M., sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), arătându-se în speţă că sunt incidente dispoziţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
În motivarea rezoluţiei s-a arătat că voinţa petentului a fost aceea de a fi efectuate cercetări faţă de membrii comisiei de disciplină care, prin hotărârea din 2 septembrie 2005, au stabilit ca petentului să i se aplice sancţiunea retragerii dreptului la pachet, sancţiune care a fost ulterior anulată de instanţa competentă, apreciind că membrii comisiei şi-au exercitat necorespunzător sarcinile de serviciu întrucât l-au sancţionat pentru faptul că a reclamat că se fumează în camerele de arest, şi consideră că prin lăsarea sa în contact cu fumătorii i-a fost pusă în pericol viaţa.
Din examinarea actelor premergătoare a rezultat că a fost întocmit un raport de incident deţinutului F.N. de către agentul şef supraveghetor D.D., întrucât în data de 2 septembrie 2005, deţinutul fiind prezentat la instanţă la Tribunalul Arad, a fost introdus în camera de arest cu alţi deţinuţi de aceeaşi categorie, iar după aceea acesta a început să bată cu pumnul în uşa camerei solicitând să fie scos şi introdus în altă cameră de arest. Întrucât la data respectivă erau ocupate toate camerele de arest datorită faptului că au fost prezente trei categorii de deţinuţi, nu a existat posibilitatea mutării acestuia în altă cameră, fapt care i s-a explicat, însă deţinutul a persistat în a avea o atitudine recalcitrantă faţă de supraveghetori.
În faza actelor premergătoare au fost audiaţi membrii comisiei de disciplină şi persoana de supraveghere care a întocmit raportul de incident şi care au arătat că a fost respectată metodologia de sancţionare a deţinutului, în Penitenciarul Arad fiind respectate normele privind fumatul în locuri special amenajate, iar în camere se respectă separarea fumătorilor.
Procurorul a arătat că situaţia ivită la camerele de arest nu aparţine de organizarea penitenciarului, spaţiul alocat fiind atribuit Tribunalului Arad, iar în ceea ce priveşte sancţionarea petentului, aceasta nu a fost aplicată efectiv, obţinând anularea sancţiunii.
Organul de urmărire penală a argumentat că pronunţarea hotărârii comisiei de disciplină de sancţionare a persoanei private de libertate şi a întocmirii raportului de incident în cadrul atribuţiilor de serviciu, nu înseamnă exercitarea necorespunzătoare a sarcinilor de către membrii comisiei, atâta timp cât aceştia au respectat normele şi regulamentele de organizare şi funcţionare a penitenciarului în cauză.
În concluzie, s-a arătat că în cursul cercetării nu au fost constatate aspecte din care să rezulte comiterea vreunei fapte penale de către membrii comisiei de disciplină, astfel că nu poate fi reţinută comiterea faptei prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petentul F.N., care a fost respinsă prin rezoluţia din 03 august 2009 dată în Dosar nr. 771/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Împotriva acestor rezoluţii a formulat plângere petentul F.N., pe care le-a considerat netemeinice şi nelegale, în esenţă fiind nemulţumit de faptul că a fost sancţionat disciplinar de către comisia de disciplină ai cărei membri au fost intimaţii, petentul apreciind că nu au fost respectate normele privind fumatul în locurile de deţinere, respectiv în camerele de arest din cadrul Tribunalului Arad.
Examinând plângerea formulată de petentul F.N. în raport cu întregul material probator existent în cauză, instanţa de fond a reţinut că plângerea formulată în cauză este neîntemeiată.
Astfel, din actele premergătoare efectuate de către procuror a rezultat faptul că la data de 1 septembrie 2005 petentul F.N., fiind prezentat la Tribunalul Arad, a fost introdus în camera de arest cu alţi deţinuţi de aceeaşi categorie, iar după aceea a început să bată cu pumnii în uşa camerei, solicitând să fie scos şi introdus în altă cameră de arest. Întrucât la acea dată erau ocupate toate camerele de arest, fiind prezente trei categorii de deţinuţi, nu a existat posibilitatea mutării acestuia într-o altă cameră, fapt care i s-a explicat, însă deţinutul a persistat în a avea o atitudine recalcitrantă faţă de supraveghetori, iar pentru acest incident i s-a întocmit un raport, astfel că membrii comisiei de disciplină, prin hotărârea din 2 septembrie 2005, au dispus sancţionarea acestuia cu retragerea dreptului la pachet, sancţiune care însă ulterior a fost anulată de instanţa competentă.
În legătură cu existenţa infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), instanţa reţine că în speţa de faţă nu s-a putut constata neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu a membrilor comisiei de disciplină care au adoptat hotărârea din 2 septembrie 2005, referitoare la petentul F.N., întrucât aceştia au acţionat în conformitate cu normele şi regulamentele de organizare şi funcţionare a penitenciarului.
Faptul că hotărârea din 2 septembrie 2005 adoptată de comisia de disciplină din cadrul Penitenciarului de maximă siguranţă Arad a fost ulterior anulată, nu echivalează cu exercitarea necorespunzătoare, defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către angajaţii penitenciarului reclamaţi de către petentul F.N., aceştia acţionând în conformitate cu regulamentele şi normele legale în materia organizării activităţilor specifice din cadrul penitenciarelor.
Instanţa reţine că situaţia ivită în camera de arest din cadrul Tribunalului Arad, referitoare la problema fumatului, spaţiu care nu aparţine Penitenciarului Arad, nu este de competenţa organelor din cadrul Penitenciarului Arad, astfel că fapta imputată intimaţilor nu există, fiind incidente dispoziţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs petiţionarul F.N. solicitând casarea sentinţei şi în rejudecare admiterea plângerii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 38514 C. proc. pen. şi art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor legale pentru a se putea începe urmărirea penală este necesară îndeplinirea a două condiţii:
Prima condiţie constă în existenţa unui minim de date care permit organului de urmărire penală să considere că s-a săvârşit în mod cert o infracţiune, caz în care organul de urmărire penală poate deţine informaţiile, fie direct prin sesizarea făcută, fie din actele premergătoare administrate ulterior sesizării.
Cea de a doua condiţie necesară începerii urmăririi penale rezultă din art. 228 C. proc. pen. şi constă în inexistenţa cazurilor de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzută în art. 10 C. proc. pen., cu excepţia celui prevăzut la lit. b1). Întrucât actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză au stabilit, în mod neechivoc că intimaţii D.P. - comisar de penitenciar, P.P. - subinspector de penitenciar, Ţ.S. - subcomisar de penitenciar, C.D. - inspector de penitenciar şi D.D.M. - inspector de penitenciar, au acţionat în cadrul şi cu respectarea legii, nesăvârşind o faptă penală. Înalta Curte constată că atât soluţia de netrimitere în judecată cât şi sentinţa instanţei de fond sunt legale şi temeinice.
S-a stabilit fără echivoc că petiţionarul, fiind prezentat la Tribunalul Arad, a avut o atitudine recalcitrantă, atrăgându-i-se atenţia că mutarea sa într-o altă cameră de arest a instanţei în care nu se fumează nu este posibilă, toate fiind ocupate.
Manifestarea violentă a petiţionarului a condus la întocmirea de către agentul şef supraveghetor D.D., a unui raport de incident care, ulterior, a fost examinat de către comisia de disciplină.
Întocmirea raportului, respectiv pronunţarea hotărârii de către comisia de disciplină, s-a efectuat în condiţiile legii şi în conformitate cu regulamentele de organizare şi funcţionare a penitenciarului.
Ca atare, în sarcina intimaţilor nu se poate reţine nici existenţa infracţiunii de abuz în serviciu şi nici o altă faptă penală.
Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul F.N. împotriva Sentinţei penale nr. 127/P din 20 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul F.N. împotriva Sentinţei penale nr. 127/P din 20 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 587/2010. Penal. Extrădare pasivă (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 588/2010. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
