ICCJ. Decizia nr. 3134/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3134/2010
Dosar nr. 133/32/2010
Şedinţa publică din 13 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 61 de la 6 mai 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în Dosarul nr. 133/32/2010, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen. a fost respinsă cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 147 din 29 octombrie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 566/32/2008 al Curţii de Apel Bacău, formulată de revizuentul F.D., ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat revizuentul la plata a 200 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin cererea de revizuire formulată la data de 01 februarie 2010 şi înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 132/32/2010 revizuentul F.D. a solicitat anularea Sentinţei penale nr. 147 din 29 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, prin care s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii împotriva Rezoluţiei nr. 627/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, sentinţă menţinută în recurs prin Decizia penală nr. 165 din 21 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În esenţă s-a motivat pe netemeinicia hotărârii şi pe existenţa infracţiunilor prevăzute de art. 217 şi 246 C. pen.
În cauză a fost ataşat Dosarul nr. 566/32/2008, în care a fost pronunţată sentinţa penală a cărei anulare se cere.
Analizând actele şi lucrările dosarului şi cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii în principiu, instanţa a reţinut următoarele:
Hotărârea judecătorească ataşată prin cererea de revizuire nu conţine o soluţie de achitare, încetare a procesului penal sau de condamnare a vreunei părţi, prin pronunţarea asupra unui raport juridic de drept material penal, atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă
Procedura specială prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. are ca obiect strict indicat de lege verificarea actului procurorului de netrimitere în judecată.
Având în vedere natura juridică a acestei plângeri, precum şi Decizia nr. XVII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii tocmai pe acest aspect, în baza art. 403 alin. 3 C. proc. pen. a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal, recurs revizuentul F.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a arăta în scris motivele de recurs.
La termenul de astăzi, recurentul revizuent petiţionar a lipsit, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul parchetului în concluziile orale, în dezbateri a solicitat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de recurentul revizuent petiţionar F.P., arătând că hotărârea pronunţată în cauză este legală şi temeinică, întrucât nu sunt supuse revizuirii hotărârile pronunţate în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen., deoarece prin acestea nu se pronunţă o soluţie în fond a cauzei.
Examinând recursul declarat de recurentul revizuent petiţionar F.D. împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, conform art. 2781 alin. (10) cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul revizuentului petiţionar ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod corect şi motivat, prima instanţă, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen. a respins cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 147 din 29 octombrie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 566/32/2008 al Curţii de Apel Bacău, formulată de revizuentul F.D., ca inadmisibilă şi în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat revizuentul la plata a 200 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.
Astfel, prima instanţă a reţinut că hotărârea judecătorească ataşată prin cererea de revizuire nu conţine o soluţie de achitare, încetare a procesului penal sau de condamnare a vreunei părţi, prin pronunţarea asupra unui raport juridic de drept material penal, atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă, că procedura specială prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. are un obiect strict indicat de lege şi anume verificarea actului procurorului de netrimitere în judecată, natura juridică a plângerii şi Decizia nr. XVII din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii tocmai pe acest aspect.
Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 147 de la 29 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în Dosarul nr. 566/32/2008, în baza art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul F.D. împotriva Rezoluţiei din data de 17 iulie 2008, dată în Dosarul nr. 627/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin Rezoluţia nr. 647/II/2 din data de 14 august 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a menţinut rezoluţia atacată şi în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul să plătească statului suma de 100 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Împotriva sentinţei mai sus menţionate a fost declarat recurs de către petiţionatul F.D., ce a fost soluţionat prin Decizia penală nr. 165 de la 21 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 566/32/2008.
Petiţionarul F.D. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinţei mai sus arătate.
În concluziile cu nr. 60/111/6/2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dispoziţiile art. 401 şi urm. C. proc. pen., a făcut referiri la hotărârile pronunţate în cauză, la împrejurarea că petiţionarul a formulat o cerere de revizuire a hotărârii, fără a indica în concret vreunul din cazurile de revizuire prevăzute de lege.
S-a arătat că motivat de faptul, că prin Sentinţa penală nr. 147 de la 29 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bacău s-a pronunţat o soluţie în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., cererea de revizuire este inadmisibilă, în acest sens, pronunţându-se Decizia nr. XVII din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite.
În concluzii se solicită respingerea, ca inadmisibilă a cererii de revizuire, iar cererea de revizuire formulată de revizuentul F.D. a fost respinsă, ca inadmisibilă prin sentinţa penală ce face obiectul prezentului recurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite în Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, ce a fost publicată în M. Of. nr. 542/17.07.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilind că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţată în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen., este inadmisibilă.
În considerentele deciziei mai sus arătate, s-a reţinut că „or, în raport cu soluţiile ce pot fi pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen. de către judecătorul care examinează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, nu se poate considera că într-o astfel de etapă procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna dintre aceste soluţii nu implică stabilirea existenţei faptei şi a vinovăţiei în accepţiunea prevederilor art. 345 C. proc. pen., respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.
Pe de altă parte, cât timp prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 2781 C. proc. pen., o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar contraveni principiului instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile (..) pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.";
Or, în prezenta cauză, în condiţiile mai sus arătate, petiţionarul F.D. a formulat cerere de revizuire împotriva unei sentinţe penale definitive prin care a fost pronunţată o soluţie întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., asupra plângerii formulate de petiţionar împotriva unei rezoluţii prin care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată, respectiv, prin care nu s-a rezolvat fondul cauzei, întrucât nu s-a stabilit existenţa faptei şi a vinovăţiei în accepţiunea prevederilor art. 345 C. proc. pen., respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal şi cum prin lege nu a fost reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 2781 C. proc. pen., o atare cale de atac nu este admisibilă.
În raport cu cele menţionate, Înalta Curte constată că prima instanţă, prin soluţia de respingere, ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de petiţionarul F.D. împotriva Sentinţei penale nr. 147 din 29 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bacău a pronunţat o soluţie cu respectarea legii, printr-o corectă aplicare a Deciziei nr. XVII din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, publicată în monitorul oficial menţionat.
Astfel, în raport cu cele arătate, Înalta Curte consideră sentinţa pronunţată de prima instanţă, în prezenta cauză, ca fiind legală şi temeinică sub toate aspectele.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuent petiţionar F.D. împotriva Sentinţei penale nr. 61 din 6 mai 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul revizuent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuent petiţionar F.D. împotriva Sentinţei penale nr. 61 din 6 mai 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul revizuent petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 13 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 542/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 545/2010. Penal → |
|---|
