ICCJ. Decizia nr. 3310/2010. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3310/2010

Dosar nr. 7581/1/2010

Şedinţa publică din 23 septembrie 2010

Asupra recursului de faţa în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosar nr. 2819./62/2006, învestită cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi de inculpatul N.G.O. împotriva Sentinţei penale nr. 179/S din 5 aprilie 2007 a Tribunalului Braşov, a dispus, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 republicată, respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 176 lit. b) C. pen. şi, în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., a respins cererea de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, cereri formulate de inculpat.

S-a reţinut, în esenţă, în ce priveşte respingerea cererii de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, că nu s-au schimbat temeiurile de fapt şi de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive, deoarece nu au apărut elemente noi de natură să conducă la concluzia îndeplinirii condiţiilor impuse de art. 139 alin. (1) C. proc. pen., iar faţă de inculpat s-a pronunţat deja o hotărâre de condamnare în primă instanţă, la o pedeapsă privativă de libertate de 7 ani şi 6 luni închisoare, cauza aflându-se pe rolul instanţei în urma deciziei de casare pentru rejudecarea apelurilor.

Împotriva încheierii sus-menţionate, inculpatul a declarat recurs, prin avocat, precizând, aşa cum rezultă de la dosar, că înţelege să exercite această cale de atac numai în ce priveşte dispozitivul încheierii prin care s-a respins cererea sa de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

Recursul declarat de inculpat este inadmisibil.

Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Încheierea prin care prima instanţă sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.

Din economia tezei finale a textului de lege sus-menţionat, rezultă că nu poate fi exercitată nicio cale de atac împotriva încheierii dată în apel, prin care se respinge cererea de înlocuire a măsurii preventive.

Or, în cauză, inculpatul a declarat recurs împotriva unei încheieri dată de instanţă, în faza de judecată a apelului, prin care s-a dispus respingerea cererii de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

Pentru aceste motive, urmează ca recursul inculpatului N.G.O. să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul inculpat N.G.O. împotriva Încheierii din 15 septembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosar nr. 2819./62/2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 septembrie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3310/2010. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs