ICCJ. Decizia nr. 3343/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3343/2010
Dosar nr. 6961/110/2009
Şedinţa publică din 27 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 83/D din 09 martie 2010 pronunţată în Dosar penal nr. 6961/110/2009, Tribunalul Bacău a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice dată faptei din cea prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul N.G.R. - fost M. - (născut în mun. Târgovişte, jud. Dâmboviţa, domiciliat în sat S., com. S., jud. Bacău, fără ocupaţie, studii 10 clase, necăsătorit, doi copii minori, cu antecedente penale) la pedeapsa de 15 ani închisoare şi 10 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen.
Prin aceeaşi hotărâre, prima instanţă, în baza art. 83 C. pen. a revocat măsura suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2094 din 12 octombrie 2007 a Judecătorei Bacău, definitivă prin neapelare la 24 octombrie 2007 şi a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză, stabilind ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 16 ani închisoare şi 10 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen.
Totodată a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), prima instanţă a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 ore din 18 aprilie 2007, cât şi a arestării preventive de la 21 octombrie 2009 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.
De asemenea, Tribunalul Bacău, secţia penală, prin aceeaşi sentinţă a luat act că partea vătămată T.A.M., prin reprezentant legal T.O.G., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., prima instanţă l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. 468/P/2009 din 12 noiembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată inculpatului N.G.R. (fost M.), pentru săvârşirea infracţiunii de viol în formă continuată, prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că în perioada iunie 2006 - iulie 2009 a întreţinut relaţii sexuale, iniţial profitând de încrederea, naivitatea şi imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-exprima voinţa, victima minoră T.A.M. aflându-se în îngrijirea, ocrotirea şi paza sa, iar ulterior prin constrângere (ultimul act material).
Din actele şi lucrările dosarului, s-a reţinut că inculpatul N.G.R. a trăit în relaţie de concubinaj cu numita T.O.G. în perioada anilor 2001 - 2009, din această relaţie rezultând două fiice, respectiv N.A. şi N.A., însă T.O.G. mai avea, dintr-o relaţie anterioară, o altă fiică, T.A.M., născută la data de 15 august 2000, în perioada convieţuirii, inculpatul şi familia concubinei locuind împreună în comuna S., jud. Bacău, într-un imobil deţinut de către inculpat.
S-a constatat că în luna iulie 2006, într-una din zile, în timp ce inculpatul se afla în domiciliu împreună cu minora T.A.M. (pe atunci în vârstă de 6 ani) şi cu minora N.A., în vârstă de 4 ani, profitând de faptul că mama celor două fetiţe, era plecată de acasă şi fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a întreţinut relaţii sexuale cu minora T.A.M. în una din camerele locuinţei, profitând de încrederea, naivitatea şi imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, deşi victima minoră se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea şi paza inculpatului (alături de concubina sa).
S-a mai reţinut că victima minoră nu a menţionat aspecte amănunţite cu privire la actele infracţionale comise de către inculpat, însă a arătat că acestea au avut loc de mai multe ori în timp, detaliind ultimul episod al abuzului sexual suferit, petrecut în luna iunie 2009 într-un chiler, anexă a locuinţei.
Prima instanţă a constatat că, în drept, fapta inculpatului N.G.R., care în perioada iunie 2006 - iulie 2009, a întreţinut relaţii sexuale iniţial profitând de încrederea, naivitatea şi imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, cu victima minoră Ţ.A.M., care se afla în îngrijirea, ocrotirea şi paza sa, iar ulterior prin constrângere (ultimul act material iunie 2009), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol în formă continuată, prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), faptă pentru care i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 15 ani închisoare, iar urmare revocării măsurii suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2094 din 12 octombrie 2007 a Judecătoriei Bacău, a stabilit ca în final inculpatul să execute 16 ani închisoare, astfel cum s-a arătat anterior.
Împotriva sentinţei penale mai sus-menţionate au declarat apel inculpatul N.G.R. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Apelantul inculpat a solicitat reducerea cuantumului pedepsei în raport de circumstanţele personale, de poziţia procesuală sinceră, invocând şi faptul că a avut un singur contact sexual cu victima şi o tentativă de viol.
În motivele de apel expuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău s-a arătat că, în mod greşit prima instanţă nu a procedat şi la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen., faţă de inculpat, în raport de natura faptei săvârşite.
Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, prin Decizia penală nr. 63 din 1 iunie 2010, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva Sentinţei penale nr. 83/D din 09 martie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău, în Dosarul penal nr. 6961/110/2009, numai cu privire la omisiunea interzicerii drepturilor părinteşti prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen., atât ca pedeapsă complementară, cât şi ca pedeapsă accesorie.
A desfiinţat, în parte, sentinţa apelată, cu privire la aspectul mai sus-menţionat, reţinând cauza spre rejudecare şi, în fond: a modificat conţinutul pedepsei complementare şi a pedepsei accesorii în sensul că a interzis inculpatului N.G.R. şi exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen., menţinând, totodată celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Prin aceeaşi decizie, instanţa de prim control judiciar, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - inculpat N.G.R. împotriva aceleiaşi sentinţe.
În temeiul art. 383 alin. (11) C. proc. pen. coroborat cu art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a apelantului - inculpat, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus în continuare arestarea preventivă a apelantului - inculpat de la 09 martie 2010 la zi.
În conformitate cu dispoziţiile art. 189 C. proc. pen., instanţa de apel a dispus să se plătească din fondurile Ministerului Justiţiei suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe apelantul - inculpat să plătească suma de 400 RON statului, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei penale mai sus-menţionate a declarat, în termen legal, recurs inculpatul N.G.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi reiterând motivele invocate în faţa instanţei de prim control judiciar, printr-un memoriu olograf, depus la dosar recurs.
Pe rolul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat Dosarul cu nr. 6961/110/2009, fixându-se termen intermediar pentru verificarea legităţii şi temeinicie măsurii arestării la 14 iulie 2010 şi prim termen de judecată la 4 august 2010, când la solicitarea recurentului inculpat pentru a-şi pregăti apărarea, cauza s-a amânat la termenul din 27 septembrie 2010.
La termenul fixat, recurentul inculpat s-a prezentat în stare de arest şi asistat de apărător desemnat din oficiu, precizând că înţelege să-şi retragă recursul formulat.
Faţă de manifestare de voinţă, liber exprimată de recurentul inculpat N.G.R., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 3854 raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de acesta împotriva deciziei penale împotriva Deciziei penale nr. 63 din 01 iunie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat N.G.R. va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul N.G.R. împotriva Deciziei penale nr. 63 din 01 iunie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze M. şi F.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1251/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1391/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
