ICCJ. Decizia nr. 3318/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3318/2010
Dosar nr.201/99/2010
Şedinţa publică din 24 septembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă:
Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 184 din 8 aprilie 2010, Tribunalul Iaşi a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat.
A condamnat inculpatul G.D., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a doua şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174-175 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a doua şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 02 decembrie 2009 până la 12 martie 2010.
În baza dispoziţiilor art. 145 C. proc. pen. a dispus luarea faţă de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv comuna Ţibana, jud. Iaşi.
În baza dispoziţiilor art. 145 alin. (1)1 C. proc. pen. şi disp. art. 145 alin. (1)2 C. proc. pen., a impus inculpatului ca, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţa de judecată ori de cate ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia comuna Ţibana, jud. Iaşi, organ desemnat de către instanţă cu supravegherea inculpatului, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori acesta va fi chemat;
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu frecventeze baruri, restaurante sau orice altă locaţie în care se consumă băuturi alcoolice;
În baza dispoziţiilor art. 145 alin. (21) C. proc. pen., copia de pe prezenta hotărâre s-a comunicat Poliţiei comunei Ţibana, jud. Iaşi, Inspectoratului Judeţean de Poliţie Iaşi, Jandarmeriei judeţului Iaşi, organelor competente să elibereze paşaportul inculpatului, respectiv Serviciul de Paşapoarte al jud. Iaşi, precum şi organelor de frontieră - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române (şi Inspectoratului Judeţean de Frontieră al Judeţului Iaşi), în vederea asigurării respectării obligaţiilor impuse de către instanţa prin prezenta hotărâre, cu menţiunea că organele în drept vor refuza eliberarea paşaportului pentru inculpat sau, după caz, vor ridica provizoriu paşaportul pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza dispoziţiilor art. 145 alin. (2)2 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea sau a obligaţiilor impuse de către instanţa de judecată prin prezenta hotărâre, se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.
În baza dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., Poliţia comunei Ţibana, jud. Iaşi, a verificat periodic respectarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea dispusă faţă de inculpat, precum şi îndeplinirea de către inculpat a obligaţiilor impuse acestuia prin prezenta hotărâre, iar în cazul în care s-a constatat încălcări ale acestora, a sesizat de îndată instanţa de judecată, Tribunalul Iaşi.
În baza art. 348 C. proc. pen. a dispus restituirea către martora D.S. a unui topor, având coada de 45 cm, folosit de inculpat la comiterea infracţiunii.
A constatat că partea vătămată B.L. nu a formulat pretenţii materiale în cauză.
A obligat inculpatul să plătească părţii civile Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan" Iaşi suma de 2282,35 lei, cheltuieli de spitalizare ale părţii vătămate la care s-a adăugat taxa oficială de scont practicată de B.N.R., iar Serviciului de Ambulanţă Iaşi suma de 470 lei, cheltuieli de transport ale victimei.
A obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care este inclusă şi suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu către Baroul Iaşi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că inculpatul G.D. îl duşmănea pe B.L., deoarece acesta trăieşte în concubinaj cu P.M., fostă concubină a tatălui său, pe care o părăsise, trăind apoi cu mama fraţilor săi vitregi.
În plus, B.L. refuza să-l primească zilnic în casă pe inculpat, pentru a se uita la televizor, sau pentru a dormi la el. (în anexa în care locuia inculpatul era frig, acesta nefăcând focul).
Chiar şi în ziua de 21 noiembrie 2009, pe la prânz, inculpatul a vrut să intre în locuinţa lui B.L., dar acesta l-a scos afară, spunându-i că surorile lui vitrege nu sunt acasă.
În ziua de 21 noiembrie 2009, fiind zi de „Vovidenie" şi dându-se de pomană prin sat, au mers cu toţii pe la diverse familii prin satul Poiana Mănăstirii, comuna Ţibana, judeţul laşi, unde au mâncat şi au băut vin, după care au mers la locuinţa lor.
Pe la orele 19, D.S., cu fratele ei, U.G. şi două fete au rămas în camera în care aveau televizorul, uitându-se la un program, în timp ce B.L. s-a dus în camera care servea drept bucătărie şi s-a culcat pe patul opus uşii de la intrare, aşezat pe partea dreaptă a corpului.
În acest timp, inculpatul a mai rămas la băut prin sat, apoi a pornit singur spre casă, fiind într-o avansată stare de ebrietate, deoarece începuse să bea de dimineaţă.
Ajuns în faţa porţii casei lui D.S., inculpatul s-a întâlnit cu D.V., fiul acesteia, care venise cu maşina, împreună cu sora sa, D.P.M., din satul Garbeşti şi i-a povestit că a fost bătut de nişte băieţi din acest sat, fără să ştie ce au avut cu el.
Fiind în stare de ebrietate şi considerându-l pe B.L. vinovat de toate, inculpatul i-a zis lui D.V. că B.L. i-a pus pe acei băieţi să-l bată, astfel că îl va pedepsi el.
În timp ce D.V. făcea manevre cu maşina pentru a o parca pe imaşul din faţa locuinţei mamei sale, inculpatul a intrat în prima cameră - paravan, care nu avea uşă, a luat de lângă un frigider vechi o toporişca cu coada de 45 cm şi a mers apoi la camera-bucătărie, deschizând uşa, şi pătrunzând în interior.
B.L. dormea cu faţa la perete, culcat pe partea dreaptă.
Inculpatul l-a lovit iniţial cu muchia teşită a toporiştei pe B.L. în zona coastelor stângi, acesta trezindu-se şi ţipând de durere, alertând familia, dar a mai primit încă trei lovituri, fără să vadă de unde veneau loviturile, datorită întunericului şi năucelii.
Inculpatul a fost văzut de D.S., aflată în camera cu televizor împreună cu fratele său, U.G. şi fiicele ei, D.A.M. şi D.F.
Imediat s-au deplasat în camera în care se afla inculpatul şi l-au surprins pe acesta în momentul când se pregătea să-i mai aplice lovituri lui B.L.
U.G. i-a smuls securea din mână, apoi l-a scos pe inculpat din cameră, fiind ajutat de către D.V. şi G.C., care tocmai intraseră în curte, luptându-se cu acesta, deoarece opunea rezistenţă şi voia să se întoarcă în cameră pentru a-l lovi în continuare pe B.L.
G.C. şi vecina C.M. au sunat apoi la Dispeceratul pentru Apeluri de Urgenţe „112" şi au solicitat ambulanţa, iar partea vătămată a fost transportată cu maşina poliţiei din comună (care tocmai sosise pentru a face investigaţii cu privire la bătaia primită de D.V.) în centrul comunei, fiind preluat apoi de maşina Ambulanţei.
Leziunile produse lui B.L. au generat un hemopneumotorax anterior stâng, hemoragia punându-i în pericol viaţa, fiind transportat de urgenţă şi operat la Spitalul „Sfântul Ioan" din Iaşi, intervenţia operatorie fiind efectuată în timp util, astfel încât viaţa i-a fost salvată.
Cu ocazia deplasării procurorului şi a poliţiştilor din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale a I.P.J. Iaşi la data de 30 noiembrie 2009 a fost efectuată cercetarea locului faptei, fiind audiată partea vătămată B.L. şi martorii D.S., G.C., D.A.M. şi D.P.M., care au avut cunoştinţă despre împrejurările comiterii faptei.
S-au efectuat fotografii judiciare operative şi conducerea în teren cu partea vătămată.
Din concluziile raportului de constatare medico legală nr. 8470/OF din 02 decembrie 2009 ale I.M.L. Iaşi rezultă că partea vătămată B.L. a prezentat un traumatism toracic cu pneumotorax stg., care a necesitat pleurostomie, hematom perete hemitorace stg. posterior, contuzie umăr stg, leziuni produse prin lovire cu corpuri contondente şi care au fost de natură să-i pună în primejdie viaţa.
B.L. a fost transportat cu maşina Serviciului de Ambulanţă laşi şi Internet la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Ioan" din Iaşi în perioada 21 -25 noiembrie 2009.
După săvârşirea faptei inculpatul a părăsit casa situată în aceeaşi curte, în care locuise până atunci, dormind prin sat pe la rude sau vecini, în cele din urmă fiind sfătuit de către un cumnat să se prezinte la Postul de Poliţie Ţibana.
Prin raportul de constatare medico legală nr. 8470/OF din 02 decembrie 2009 medicul legist, după examinarea părţii vătămate B.L., a concluzionat următoarele:
„B.L. prezintă un traumatism toracic, cu pneumotorax stâng, hematom perete hemitorace stâng posterior, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri contondente şi pot data din 21 noiembrie 2009. Necesită 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi au fost de natură a-i pune viaţa în primejdie".
Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, raport de constatare medico – legal, declaraţiile martorilor, toate coroborate cu declaraţiile inculpatului date în faza de urmărire penală, el recunoscând comiterea faptei.
În faţa primei instanţe, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere prev. de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, inculpatul G.D., solicitând reducerea pedepsei aplicate pe care o consideră prea mare în raport de circumstanţele reale şi personale ale comiterii faptei.
Prin Decizia penală nr. 100 din 3 iunie 2010, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G.D., împotriva sentinţei nr. 184 din 8 aprilie 2010 a Tribunalului Iaşi, pe care a menţinut-o.
A menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
A obligat pe inculpat să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de apel a reţinut că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul G.D.
La termenul din 24 septembrie 2010, reprezentantul parchetului a invocat excepţia tardivităţii recursului declarat de inculpat, fapt pentru care, Înalta Curte va analiza recursul dedus judecăţii numai sub aspectul excepţiei invocate.
Analizând actele existente la dosar Înalta Curte reţine că recursul declarat de inculpat este tardiv, motiv pentru care urmează a fi respins, ca atare pentru considerentele ce urmează.
Potrivit disp. art. 3853 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Potrivit disp. art. 3853 alin. (2) cu referire la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare.
Din analiza deciziei penale atacate, rezultă că la termenul din 3 iunie 2010, inculpatul G.D. a fost prezent la dezbateri, fapt pentru care termenul de declarare a recursului începea să curgă de la data de 4 iunie 2010, ultima zi de declarare a recursului, fiind 14 iunie 2010.
Ştampila poştei aflată pe plicul existent la dosar poartă data de 15 iunie 2010, împrejurare în raport de care Înalta Curte reţine că recursul de inculpat a fost declarat tardiv, fapt pentru care, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. să-l respingă ca atare.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul G.D. împotriva deciziei penale nr. 100 din 3 iunie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3273/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3344/2010. Penal → |
|---|
