ICCJ. Decizia nr. 3229/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3229/2010
Dosar nr. 2013/177/2009
Şedinţa publică din 20 septembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
Prin sentinţa penală nr.166 din 27 noiembrie 2008 a Judecătoriei Aleşd a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta B.L. împotriva soluţiei dată în dosarul nr. 287/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleşd, menţinută de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleşd prin rezoluţia dată în dosarul penal nr. 177/II/2/2009.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că propunerea de a nu se începe urmărirea penală faţă de făptuitorul B.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), art. 288 şi art. 291 C. pen., este temeinică şi legală, întrucât din cercetările întreprinse nu a rezultat comiterea infracţiunilor de care este acuzat intimatul.
Prin Decizia penală nr. 136R din 26 martie 2010 a Tribunalului Bihor a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta B.L. împotriva sentinţei penale nr. 166 din 27 noiembrie 2009 a Judecătoriei Aleşd, apreciindu-se că în mod corect prima instanţă a apreciat drept pertinente argumentele procurorului cu privire la plângerea petentului.
Împotriva acestei decizii definitive petenta a declarat recurs, iar Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 362R din 15 iunie 2010, a respins ca inadmisibil recursul.
Şi această decizie definitivă a fost atacată de petentă, care nu a motivat în scris recursul, iar la termenul fixat pentru judecarea cauzei aceasta nu s-a prezentat.
Recursul este inadmisibil.
Articolul art. 3851 C. proc. pen. prevede expres şi limitativ hotărârile penale supuse recursului, printre acestea neregăsindu-se deciziile definitive pronunţate de instanţa de control judiciar.
Sentinţa instanţei de fond a rămas definitivă prin respingerea recursului de către Tribunalul Bihor, iar Curtea de Apel Oradea în mod just a respins recursul ca inadmisibil.
Ca atare, în conformitate cu dispoziţiile art. 416 pct. 6 cu referire la art. 416 pct. 4 coroborate cu art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de petentă va fi respins, ca inadmisibil.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta B.L. împotriva deciziei penale nr. 362/R din 15 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 20 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3209/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 210/2010. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
