ICCJ. Decizia nr. 4207/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4207/2010
Dosar nr. 594/39/2010
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Petiţionara P.O. a formulat plângere penală împotriva notarului public A.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), motivând că aceasta, la data de 23 martie 2005, la cererea lui R.G., a încheiat în mod abuziv şi cu rea-credinţă un certificat de moştenitor după defunctul său soţ P.D., deşi fiul său, trecut ca unic moştenitor, suferă de un handicap psihic permanent, iar în cuprinsul actului nu au fost trecute toate bunurile mobile şi imobile ce compuneau masa succesorală. Procedând astfel, intimata a privat-o pe petiţionară de dreptul său legitim de a dobândi o parte din masa succesorală în calitate de moştenitoare.
Prin Ordonanţa nr. 337/P/2009 din 08 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de A.M. - notar public, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), apreciindu-se că în cauză nu s-a comis nicio faptă de natură să atragă răspunderea penală. Prin aceeaşi ordonanţă, s-a dispus disjungerea faţă de făptuitoarea R.G. şi declinarea competenţei de soluţionare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni sub aspectul instigării la infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Ordonanţa din 08 aprilie 2010 a fost confirmată de procurorul de general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care prin Rezoluţia nr. 159/II/2/2010 din 19 mai 2010 a respins ca neîntemeiată plângerea petiţionarei.
Petiţionara a formulat plângere împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale la instanţa de judecată, conform art. 2781 C. proc. pen., plângere ce a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Suceava prin Sentinţa penală nr. 81 din 10 septembrie 2010.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a apreciat că intimata nu a săvârşit nici o faptă care să atragă răspunderea sa penală, soluţia de neîncepere a urmăririi penale fiind legală şi temeinică.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal, recurs petiţionara P.O., care a reiterat susţinerile din plângerea penală iniţială, solicitând tragerea la răspundere penală a intimatei pentru infracţiunile reclamate şi anularea certificatului de moştenitor.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând sentinţa penală recurată, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 8431 din 20 octombrie 1993 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a admis acţiunea introdusă de reclamantul P.D. şi s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată cu P.O., din vina pârâtei, minorul P.M.Ş. fiind încredinţat spre creştere şi educare tatălui.
Ulterior, instanţa de judecată a stabilit domiciliul copilului la mamă, iar prin Sentinţa civilă nr. 2085/2002 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă şi irevocabilă, au fost partajate bunurile comune dobândite de foştii soţi P. în timpul căsătoriei.
La data de 19 martie 2005, P.D. a decedat, astfel că fiul său P.M.Ş. a solicitat notarului public A.M. din municipiul Fălticeni, la 28 martie 2005, să deschidă procedura succesorală după defunctul său tată.
P.M.Ş. s-a prezentat la biroul notarial însoţit de avocatul ales N.R., conform împuternicirii avocaţiale încheiate în baza contractului de asistenţă juridică nr. 24/2005.
În cererea formulată iniţial, P.M.Ş. a indicat că masa succesorală este formată dintr-un autoturism evaluat la 50.000.000 ROL precum şi din suma de 1.500.000.000 ROL, acesta prezentând notarului şi sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale întocmită de Primăria municipiului Fălticeni nr. 41078 din 24 martie 2005, din cuprinsul căreia rezultă că este singurul moştenitor al defunctului, fiind indicate şi bunurile rămase, respectiv o suprafaţă de teren construcţii, un apartament şi o casă situate în municipiul Fălticeni, precum şi un autoturism.
Moştenitorul defunctului P.D. a prezentat notarului înscrisuri de la CEC - Sucursala Suceava privind suma de bani indicată, precum şi certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autoturismului.
Ca urmare, a fost redactat de către A.M. certificatul de moştenitor nr. 64 din 28 martie 2005, conform căruia P.M.Ş. a moştenit în calitate de fiu în cotă de 1/1, masa succesorală formată din autoturismul marca R., precum şi suma de 1.500.000.000 ROL împreună cu dobânzile aferente, depusă în contul deschis la CEC - Sucursala Suceava.
La aceeaşi dată, respectiv 28 martie 2005, notarul public A.M., la cererea lui P.M.Ş. asistat de avocatul N.R., a eliberat un certificat de moştenitor suplimentar cu nr. 65 la certificatul de moştenitor nr. 64, prin care unicul moştenitor al defunctului P.D. a dobândit şi celelalte bunuri ce compuneau masa succesorală, şi anume un apartament cu două camere situat în municipiul Fălticeni, B-dul G., suprafaţa de 390 m.p. teren arabil şi curţi construcţii, împreună cu o casă de locuit situată în intravilanul municipiului Fălticeni, str. P., bunuri dobândite de defunct prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 1243/1993 la notariatul de Stat Judeţean Suceava şi nr. 2265/2000 la B.N.P. „M.A.” din municipiul Fălticeni.
La data de 13 decembrie 2007, P.M.Ş. s-a prezentat la acelaşi notar public, solicitând completarea masei succesorale şi cu alte bunuri care au aparţinut tatălui său şi nedeclarate anterior, respectiv 6 acţiuni emise SIF B.C.A., 1005 acţiuni emise de SIF M.B., 16 acţiuni emise de SIF T.B., 38 acţiuni emise de SIF M.B. şi 10 acţiuni emise de SIF O.C., conform adeverinţei emise de Depozitarul Central S.A. Bucureşti la 27 noiembrie 2007.
Ca urmare, la aceeaşi dată, notarul a eliberat certificatul de moştenitor suplimentar nr. 277 la certificatul de moştenitor nr. 64 şi la certificatul de moştenitor suplimentar nr. 65 prin care P.M.Ş. a dobândit, în calitate de moştenitor al tatălui său şi aceste bunuri mobile.
La 17 martie 2008, P.O. a depus la Judecătoria Fălticeni o acţiune civilă prin care a solicitat partajarea masei succesorale rămasă după defunctul său soţ, precum şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor eliberat de B.N.P. „M.A.” din municipiul Fălticeni, fiului său P.M.Ş., acţiune care a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 859 din 22 aprilie 2009 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1650 din 13 octombrie 2009 a Tribunalului Suceava, secţia civilă, pe considerentul că sus-numita nu are vocaţie succesorală după defunct, deoarece la momentul decesului acestuia exista o hotărâre judecătorească irevocabilă de divorţ şi că actele juridice ce privesc averea succesorală sunt opozabile doar moştenitorilor, nu şi reclamantei, care nu are calitatea de persoană interesată în cauză.
Având în vedere probele existente la dosar, procurorul a concluzionat că notarul public A.M. nu a săvârşit nicio faptă de natură să atragă răspunderea penală, nedovedindu-se că aceasta şi-a îndeplinit în mod necorespunzător îndatoririle de serviciu cu prilejul eliberării certificatului de moştenitor nr. 64 din 28 martie 2005 şi a certificatelor de moştenitor suplimentare întocmite ulterior şi nici faptul că a inserat în cuprinsul actelor aspecte neconforme cu realitatea, aspectele reclamate de către persoana vătămată P.O. fiind neîntemeiate.
S-a mai reţinut că după defunctul P.D. singurul moştenitor este fiul acestuia pe nume P.M.Ş., că la data deschiderii succesiunii fiul era major fiind însoţit şi de avocatul N.R., iar petenta P.O. nu avea vocaţie succesorală după defunct, deoarece la data decesului căsătoria era deja desfăcută prin divorţ.
Prin urmare, în mod corect s-a constatat că infracţiunile reclamate de petiţionară nu există, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de intimată, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionară, cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul P.O. împotriva Sentinţei penale nr. 81 din 10 septembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2245/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4209/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
