ICCJ. Decizia nr. 4489/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4489/2010
Dosar nr. 5798/2/2009
Şedinţa publică din 13 decembrie 2010
Asupra cauzei penale de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nr. 58/D/P/2009 din 22 iunie 2009, au fost trimişi în judecată inculpaţii: Z.P.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii spionaj prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 172 alin. (2) C. pen.; A.F., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete prevăzută de art. 157 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), F.M. şi P.D., ambii pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în păstrarea secretului de stat prevăzută de art. 252 C. pen.
În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut - în esenţă - că, pe parcursul anilor 2001 - 2002, inculpatul Z.P.M., cetăţean bulgar, a relationat cu cetăţeanul român A.F., care avea funcţia de subofiţer în cadrul Ministerului Apărării.
Pe fondul relaţiei create între cei doi, în perioada 2002 - 2008 au folosit (dezvoltat) un sistem clandestin, în baza căruia, inculpatul A.F. procura din reţelele informatice ale unităţii militare unde îşi desfăşura activitatea, informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa Statului român. Inculpatul A.F. le transmitea inculpatului Z.P.M., iar acesta din urmă le înmâna reprezentaţilor puterii străine Ucraina.
Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, procese verbale întocmite de organele judiciare cu ocazia efectuării unor acte procedurale (percheziţii domiciliare, transcrieri ale declaraţiilor martorilor cu identitate protejată, valorificarea unor informaţii obţinute în urma controalelor privind incidentul de securitate de natură infracţională,efectuate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale (voi.II - filele 86 -87; 100-101 şi 107-108), proces verbal de certificare şi redare în formă scrisă de înregistrări audio-video, proces verbal de sesizare din 26 februarie 2009 (vol.l filele 1-3), procese verbale de constatare din 26 februarie 2009, din 27 februarie 2009 şi din 27 februarie 2009 (acesta din urmă priveşte flagrantul (voi.II, filele 90-99), planşe foto, note de redare a discuţiilor purtate de inculpaţii Z.P.M. şi A.F.; adrese emanând de la locul de muncă al inculpaţilor, copii de pe documentele de studii şi profesionale ale acestora; informări ale Ministerului Apărării Naţionale, privind rezultatele controalelor efectuate în urma incidentului de securitate (filele 102-106); fişa postului şefului secţiei de comunicaţii şi informatică din cadrul comandamentului D. 1 Infanterie (file 256-257) şi a comandamentului centrului de comunicaţii şi informatică din cadrul B. 45 comunicaţii şi informativă (filele 258-262); copii ale unor înscrisuri găsite la percheziţiile efectuate la locuinţele inculpaţilor Z.P.M. şi A.F.; materiale olografe întocmite de Z.P.M. în perioada 2005-2008; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică şi anexe ale acestuia (traduceri autorizate ale unor documente găsite în format electronic în limba rusă (filele 7-384, voi.IV); fişiere cu informaţii din domeniul militar identificate în conţinutul mediilor de stocare "A." (filele 1-580, vol.V), "K." (filele 1-36, vol.VI), CD-X. (filele 1-279, vol.VII), "S." inscripţionat "S.C." (filele 1-254, vol.X), USB inscripţionat „Medium" (vol.XI, partea I), „SAN DISK" ( vol.XI - partea a ll-a), hard-disk marca "M." (filele 1-586, vol.VII), hard-disk marca "H." (voi.IX, filele 1-98).
În etapa cercetării judecătoreşti au fost audiaţi în mod nemijlocit şi în condiţii de contradictorialitate inculpaţii Z.P.M., A.F., F.M. şi P.D., care au consimţit să dea declaraţii în conformitate cu dispoziţiile art. 322, teza a ll-a C. proc. pen., beneficiind de asistenţă juridică, în mod ales (filele 230-239, dosar fond).
De asemenea, au fost audiaţi martorii din acte: B.O., L.C., B.M.O., M.A., M,C., precum şi martorii cu identitate protejată „G." şi „V.".
În probaţiune - în şedinţa publică din 30 martie 2010 - inculpaţii au cerut Curţii să solicite relaţii de la ORNIS şi de la U.M. XXX Bucureşti (locul de muncă al inculpatului A.F.), referitoare la certificatul de acces al inculpatului A.F., la documente clasificate; de asemenea - la data de 22 aprilie2010 - s-a emis adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia militară, pentru a se comunica soluţia adoptată cu privire la martorii audiaţi, precum şi adresă către Ministerul Apărării Naţionale, cu privire la informaţiile aflate pe memory-stick "S.C." şi cu privire la declasificarea actului de constatare încheiat la data de 10 aprilie 2009, de către Comisia D. 1- Infanterie, act ce urmează a fi consultat de apărătorii inculpaţilor.
Au fost admise şi administrate - la cererea inculpaţilor - proba testimonială şi cu acte în circumstanţiere.
Prin sentinţa penală nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-au respins ca nefondate cererile privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii Z.P.M. şi A.F., cereri formulate de apărătorii acestora.
I. În baza dispoziţiilor art. 157 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 74 lit. a) raportat la art. 76 alin. (1), lit. a C. pen., a fost condamnat inculpatul A.F. (cetăţean român, fiul lui M. şi L., domiciliat în Bucureşti, fără forme legale, în prezent deţinut în arestul I.G.P.R.- Direcţia Cercetări Penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 2/UP/ din 28 februarie 2009, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, în Dosarul nr. 1803/2/2009) la 12 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 67 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului A.F. pedeapsa complimentară a degradării militare.
În baza art. 88 din C. pen. s-a deds din pedeapsa aplicată prevenţia, începând cu data de 28 februarie 2009 - la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A.F.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispuns confiscarea specială, de la acest inculpat, a sumelor de: 315 RON şi 1.270 euro, sume indisponibilizate prin Ordonanţa de instituire a sechestrului judiciar din 02 martie 2009.
Il. În baza art. 159 raportat la art. 157, alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 172 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.P.M. (fiul lui M. şi l., născut la data de 25 august 1961 în localitatea Sliven, Bulgaria, domiciliat în Bucureşti, fără forme legale în Bucureşti, în prezent deţinut în arestul I.G.P.R.- Direcţia Cercetări Penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/ UP/ din 28 februarie 2009, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, în Dosarul nr. 1803/2/2009), la 12 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-au aplicat acestui inculpat pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenţia, începând cu data de 28 februarie 2009 - la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului Z. P.M.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială, de la acest inculpat, a sumelor de: 600 dolar S.U.A., 7400 euro, 2100 leva Bulgaria şi 150,19 grivni Ucraina, precum şi a sumelor de bani aflate în conturile bancare ale inculpatului Z.P.M., deschise la R. Bank S.A., respectiv: 10.827.148 (cont în euro) şi 11.254.391 (cont în lei).
În baza art. 252 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1), lit. a) şi c) raportat la art. 76 lit. e), teza penultimă C. pen. au fost condamnaţi inculpaţii F.M. (cetăţean român, fiul lui O. şi S., cu domiciliul în Bucureşti şi P.D. (cetăţean român, fiul lui Ş. şi N., cu domiciliul în Bucureşti), la câte 5.000 RON amendă.
S-a atras atenţia acestor doi inculpaţi asupra consecinţelor prevăzute de art. 631 C. pen.
S-a dispus ca onorariul cuvenit interpretului de limbă bulgară, constând în contravaloarea a 5 ore prestate în instanţă, să rămână în sarcina statului.
În baza art. 191, alin. (1) şi (2), C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, a reţinut instanţa de fond că probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti - în conformitate cu dispoziţiile art. 62 C. proc. pen., art. 63 alin. (2) C. proc. pen., art. 4 şi 287 din acelaşi cod, au fost legal administrate şi concludente adevărului, fiind în concordanţă cu situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu astfel:
- s-a arătat că urmare a unei sesizări clasificate, transmisă la data de 24 februarie 2009 de către S.R.I., materializată în procesul verbal din 26 februarie 2009 au fost declanşate cercetări faţă de inculpaţii A.F. - relativ la comiterea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete şi inculpatul Z.P.M. - relativ la comiterea infracţiunii de spionaj.
Astfel, inculpatul Z.P.M., specializat în operaţiuni de tip „bussines intelligence" (activitate ce desemnează în argoul de specialitate obţinerea clandestină de informaţii confidenţiale - inclusiv a celor aflate în sfera „secret de stat" şi vinderea lor către terţe puteri străine interesate) a reuşit recrutarea şi instruirea inculpatului A.F., de la care a obţinut informaţii militare clasificate, în schimbul unor stimulente financiare.
Potrivit fişei matricole, transmisă de Ministerul Apărării Naţionale, inculpatul A.F. a fost militar angajat pe bază de contract în perioada noiembrie 1990 - octombrie 1993 la U.M. XXX, iar începând cu luna octombrie 1995 şi până în luna decembrie 2003 a fost militar angajat pe bază de contract al U.M. YYY.
La data de 01 decembrie 2003, a fost avansat la gradul de plutonier, cu funcţia de comandant Centru Transmisiuni Speciale în cadrul R. 45 transmisiuni.
Cu ocazia reorganizării Regimentului, inculpatul a fost încadrat la 1 iulie 2006 în cadrul Batalionului 45 Comunicaţii şi Informatică, iar la data de 15 noiembrie 2006 a fost numit în funcţia de şef registratură al centrului de comunicaţii şi informatică pe garnizoană din cadrul aceluiaşi batalion; potrivit adresei M.Ap.N din 27 februarie 2009, inculpatul A.F. a beneficiat, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2002, de acces la informaţii clasificate „secret de stat", nivel „strict secret de importanţă deosebită", ulterior, cu prilejul reevaluării, i-a fost acordat, prin autorizaţia nr. Dc 8951 din 06 octombrie 2006, acces la informaţii clasificate „secret de stat", nivel „secret".
Momentul iniţial al întâlnirii şi legării unei prietenii între cei doi, se situează în anii 1994-1995 când - potrivit declaraţiei date de inculpatul Z.P.M., la data de 27 februarie 2009 - s-au împrietenit prin intermediul unui alt amic comun, cu care A.F. se deplasa în Bulgaria unde, în acea perioadă, locuia inculpatul Z.P.M.. Relaţiile au fost apoi întrerupte datorită angajării inculpatului Z.P.M. într-o funcţie oficială în Ambasada Bulgariei la Bucureşti.
Din aceeaşi declaraţie a inculpatului Z.P.M. a rezultat că din perioada 2001 - 2002 era în relaţii de prietenie cu un reprezentant al Ucrainei la Bucureşti care i-a spus că este interesat de informaţii militare pentru care plăteau 800-1000 de dolari SUA.
În vederea realizării de venituri suplimentare Z.P.M. a recurs la suportul lui A.F., cadru militar activ, iar în 2002, legăturile pre-existente s-au reluat, au fost dezvoltate şi întreţinute în plan infracţional.
Datorită interesului puterii străine Ucraina pentru atingerea ţintei, respectiv obţinerea informaţiilor relevante din domeniul militar, preocuparea pentru evoluţia profesională a inculpatului A. era evidentă şi constantă, astfel cum rezultă în mod elocvent din discuţia purtată de inculpatul Z. cu ofiţerii S.R.I., martorii cu identitate protejată "G." şi „V.", la data de19 iunie 2008:
„Z.: Ştii de ce? Pentru că sursa asta am făcut-o eu! Am ridicat de la gunoi, de la ţară pe băiatul acesta şi acum funcţia pe care e datorită mie şi el e conştient de asta şi lucrează pentru mine! Normal că îi dau şi nişte bani!
OFIŢER: O.K.
Z.: Dar povestea e de mulţi ani!"
În ciuda faptului că ambii inculpaţi au ţinut să sublinieze - în declaraţiile date în faţa instanţei - că Z.P.M. nu s-a preocupat de cariera profesională a inculpatului A.F., acest lucru rezultă nu numai din discuţiile purtate de primul inculpat cu ofiţeri S.R.I., dar mai ales din discuţia purtată în data de 16 decembrie 2008, avansarea militarului român constituindu-se într-o condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de acces la informaţii clasificate relevante pentru puterea străină Ucraina. Astfel, inculpatul A.F. a absolvit la finele lunii februarie 2008 cursul de specializare profesională a operatorilor din centrele RTP/ RMNC, consecinţa directă a acestei specializări fiind creşterea nivelului de acces la informaţii clasificate secret de stat de la nivelul „secret" la nivelul „strict secret", astfel cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor HG nr. S-87/2008 „informaţiile, datele şi documentele strict secrete sunt cele care se referă la:
- date, schiţe, proiecte, programe referitoare la reţeaua RTP/ RMNC în integralitatea ei;
- date, schiţe, proiecte, programe care conţin informaţii referitoare la asigurarea criptării reţelei RTP/RMNC în integralitatea ei.
Pe de altă parte, dorinţa ca inculpatul A.F. să aibă acces la un nivel cât mai înalt de securitate era justificată, deoarece, cu cât nivelul său de acces la informaţii de importanţă militară deosebită devenea mai ridicat, cu atât valoarea celor doi ca surse ale puterii străine Ucraina creştea, evident direct proporţional crescând şi gradul de periclitare a securităţii naţionale.
De remarcat că inculpatul A.F. a participat la cursuri speciale de pregătire pentru domeniul informaţilor criptate, care i-au îmbogăţit experienţa profesională (nivelul de secretizare al informaţiilor criptate este, potrivit standardelor naţionale de protecţie, „strict secret").
Din această perspectivă, obligaţia ce-i revenea inculpatului A.F. de a proteja informaţiile clasificate la care avea acces, rezultată din prevederile Legii nr. 182/2002 şi ale HG nr. 585/2002 era dublată de obligaţia ce-i revenea ca şi militar al Armatei României, de a păstra cu stricteţe „secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente" conform prevederilor art. 8 lit. f) din Legea nr. 80/1995.
Metoda de sustragere a documentelor folosită de inculpatul A.F. era una clasică, relativ simplă, facilitată şi de neregulile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate, existente în acea perioadă la nivelul Batalionului 45, respectiv Diviziei I Infanterie „D." [nereguli, cum ar fi: facilitarea accesului nerestricţionat la informaţii clasificate de către superiori pe baza încrederii câştigate, prin încălcarea de către aceştia a reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate şi, în special, a celor privind accesul la sistemul informatic şi de comunicaţii; acordarea accesului la documente cu destinaţie specială (operative, de mobilizare şi cifru) altui personal decât cel nominalizat prin ordine de zi pentru lucrul cu acestea (nerespectarea principiului „need to know"); nerespectarea prevederilor referitoare la interzicerea accesului în zone de securitate cu medii de stocare personale şi conectarea acestora la SIC-uri clasificate; inexistenţa, la nivelul Diviziei, a unor proceduri operaţionale de auditare a copierii datelor informatice din SIC-uri pe suporţi de memorie externă ş.a.].
Sustragerea propriu-zisă era efectuată, de către inculpatul A.F., conform probelor administrate în cauză, în două variante:
În timpul executării serviciului, pe parcursul unor schimburi, cu durata de 24 ore/ cu 72 ore, avea acces la unul dintre calculatoarele unităţii ce nu au putut fi individualizate în concret; în această împrejurare, desfăşurându-şi activitatea la un astfel de calculator, sustrăgea informaţiile în mod direct, cu ajutorul unor suporţi de memorie externă.
În a doua variantă, îşi crea singur oportunităţi de obţinere a informaţiilor militare din calculatorul inculpatului P.D., şeful său direct. Inculpatul nu avea acces autorizat la acest sistem informatic, legându-se pe parola şi contul de utilizator aparţinând inculpatului P.D., cu prilejul sprijinirii în întocmirea diferitelor documente. în acest context, şi profitând de nesupravegherea ce ar fi trebuit să fie exercitată de inculpatul P.D., A.F. urmărea să nu fie nimeni în zonă, sustrăgând astfel informaţiile regăsite. Totodată, inculpatul utiliza orice alt prilej ivit întâmplător, pentru a accesa şi sustrage informaţii şi din calculatoarele altor utilizatori.
În vederea realizării acţiunilor infracţionale, inculpatul avea în permanenţă asupra sa un memory-stick neautorizat (personal), extrăgând pe acesta, „la întâmplare, la vrac", tot ce exista sau tot ce reuşea să copieze.
Relevant pentru modul de operare al inculpatului sunt şi susţinerile sale făcute în cadrul discuţiilor purtate cu inculpatul Z.P.M., la data de 16 decembrie 2008:
A.: „Treaba e că sunt foarte puţini oamenii care ar accepta, care chiar pot face ceva pentru că lucrul acesta este foarte riscant, fiecare e pe bucăţica lui şi numai de lucrul acela a început, cum să spun eu, s-au restrâns activităţile oamenilor, nu mai e cum erau înainte, când făceai de toate, ştii?"
Z.: „Da, da!"
A.: „Pentru că fiecare îşi protejează porţiunea şi nu mai poţi să te bagi. în general nu erau aşa lucrurile"
La data de 28 ianuarie 2009:
Z.: „Dar aşa în timpul, când eşti la serviciu?"
A. : „Păi nu, nu a mai apărut.
Z.: „Nu sunt ?"
A.: „De când s-au făcut modificările, i-au comasat prin diferite camere..Şi nu mai ai acces să te mai duci pe acolo, pe la calculator. Iar astea (n.n. calculatoarele) care sunt ale noastre nu au nimic pe ele. Sunt doar din alea tradiţionale."
Este adevărat că în declaraţiile date în faţa instanţei de judecată, ambii inculpaţi au încercat să adopte o altă poziţie decât cea care rezultă din declaraţiile iniţiale, date în faza de anchetă penală, la datele de 27 februarie 2009 şi respectiv, 28 februarie 2009; însă aceste prime declaraţii se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cauză şi explică parcursul activităţii infracţionale într-o înlănţuire logică a evenimentelor, spre deosebire de cele relatate în faţa instanţei, când ambii inculpaţi au manifestat tendinţa de a ocoli adevărul şi de a minimaliza efectul negativ al acţiunilor lor.
Cu toate acestea, chiar şi în declaraţiile date în faţa instanţei, inculpatul A.F. a recunoscut, parţial, că a comis faptele reţinute în sarcina sa, subliniind că avea mereu asupra sa un memory stik., pe care copia informaţii şi precizând că a predat coinculpatului Z.P.M. mai multe asemenea dispozitive conţinând informaţii pe care le sustrăgea de pe diferite calculatoare aflate în dotarea unităţii militare la care era angajat, sugerând că a fost nevoit să recurgă la aceste acţiuni, deoarece Z.P.M. îl ameninţa.
Această susţinere, însă, nu a fost dovedită şi nicio probă produsă cauzei nu conduce la o atare concluzie.
La începutul anului 2009, pe fondul creşterii iminente a nivelului de acces la informaţii clasificate şi a majorării sumelor de bani obţinute de la puterea străină prin intermediul lui Z., inculpatul A.F. pregătea diversificarea variantelor de sustragere a documentelor cu caracter militar prin achiziţionarea unui lap-top pe care să-l deţină în maşina personală (cu acest autovehicul realiza în mod efectiv transportul corespondenţei militare, aşa cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante întocmit la 27 februarie 2009) cu ajutorul căruia să copieze eventualele date în format electronic. De asemenea şi-a manifestat disponibilitatea inclusiv de a fotocopia cu un aparat integrat într-un telefon mobil, eventuale documente existente în formă scrisă, fiind relevante în acest sens, discuţiile purtate cu inculpatul Z., la data de 28 ianuarie 2009.
Locurile de întâlnire erau fixate în Bucureşti, Zona 1 Mai şi zona Stadionului Naţional (conform declaraţiilor inculpatului Z.).
În contextul întâlnirilor, cei doi abordau chestiuni concrete privind reorganizarea unităţii militare din care făcea parte A.F., cariera acestuia, alte aspecte cotidiene legate de viaţa militară, după care, A.F. transmitea informaţiile militare clasificate sustrase şi stocate pe memory-stick, inculpatului Z.; dispozitivul în cauză era, de regulă, disimulat într-un parchet de ţigări, iar ca element de securizare, împotriva unei deschideri accidentale a pachetului şi pierderii stick-ului în cauză, peste capacul pachetului era „trasă" o folie transparentă ce împiedica deschiderea liberă. în plus, A.F. achiziţiona, anterior întâlnirii realizate cu Z., un pachet de ţigări identic cu cel transmis.
Toate aceste elemente particulare, ivite în contextul întâlnirilor, semnifică o conştientizare din partea inculpatului român a "valorii" documentelor sustrase, implicit a riscurilor majore la care se expunea în eventualitatea compromiterii operaţiunii, aşa încât susţinerile inculpatului, în sensul că informaţiile sustrase nu erau valoroase, sunt lipsite de temei. Cu privire la caracterul clasificat al documentelor, atât inculpatul A., cât şi inculpatul Z. cunoşteau că datele militare sustrase sunt secrete, urmărind, în fapt, pe de-o parte, ca unele dintre acestea să poarte şi marcajele corespunzătoare, iar pe de alta, ca volumul de informaţii sustrase să fie substanţial pentru valorizarea acestora faţă de puterea străină Ucraina. Această particularitate a elementului intenţional rezultă atât din discuţia purtată de cei doi inculpaţi, în data de 16 februarie 2009, cât şi din declaraţiile date de aceştia cu ocazia audierilor din 27 februarie 2009 şi cele din faţa instanţei, când ambii au recunoscut că au predat şi, respectiv, primit mai multe dispozitive memnory-stick, conţinând informaţii cu caracter militar (caracteristici de lucru ale reţelelor radio, indicative chei şi parole, date tehnice despre aparatură de transmisiuni, date despre exerciţii tactice etc).
De altfel, însuşi A.F. a arătat că ştia despre informaţiile copiate că au avut ca nivel maxim de secretizare nivelul „Secret" sau informaţii „Secrete de Serviciu", arătând că Z.P.M. nu a precizat niciodată expres despre ce fel de informaţii are nevoie, dar era nemulţumit dacă acestea nu aveau menţiunea cel puţin de „Secret de Serviciu" sau îi pretindea ca acestea să fie importante (declaraţie fila 232 dosar fond).
Relevantă, în ansamblul probator (datorită şi situării ei în timp înainte de desistarea inculpatului Z.) este întâlnirea din data de 30 iunie 2008, dintre inculpaţii A.F. şi Z.P.M., din incinta magazinului „Angst", aflat în zona intersecţiei bulevardului Nicolae Titulescu cu strada Griviţei, împrejurare în care primul a predat celui de-al doilea un obiect de mici dimensiuni, tip memory-stick, prin predare-primire „fulger"; ulterior inculpatul Z. s-a întâlnit cu reprezentantul puterii străine Ucraina, tocmai pentru a-i transmite informaţiile clasificate, primite în modalitatea descrisă mai sus.
Inculpatul Z.P.M. a fost contactat de către martorul cu identitate protejată„V.", potrivit declaraţiilor acestuia, în data de 29 martie 2005, acesta din urmă prezentându-se drept angajat al unei organizaţii non-guvemamentale, interesată de evaluări pe teme geo-politice, economice şi sociale din spaţiul ex-sovietic. Iniţierea contactului a fost motivată de faptul că S.R.I., fără a cunoaşte activitatea infracţională a inculpatului, deţinea unele indicii privind posibilitatea existenţei unor conexiuni stabilite de Z. cu exponenţi ai unor servicii de informaţii străine. în cadrul întâlnirii menţionate, „V." a precizat inculpatului Z. că nu face parte din serviciile de informaţii române, însă a subliniat că are legături cu astfel de ofiţeri, solicitându-i acestuia să-şi declare intenţiile eventuale de a intra în legătură cu un astfel de reprezentant. Propunerea a fost declinată explicit de inculpatul Z., raporturile dintre cei doi evoluând pe mai departe cu „V." drept angajat al unui O.N.G. străin.
În aceiaşi ordine de idei, martorul cu identitate protejată „G." l-a contactat pe inculpatul Z. în data de 03 aprilie 2007, prezentându-se drept un partener al lui „V.", angajat la aceiaşi organizaţie non-guvemamentală.
În perioada de referinţă 2005-2007, inculpatul Z. a furnizat succesiv celor doi martori cu identitate protejată „V." şi „G.", materiale olografe, conţinând sinteze geopolitice pentru ţări din spaţiul ex-sovietic, bazate în general pe date publice şi în unele cazuri pe opinii personale, dar care nu făceau nici o referire la activitatea infracţională legată de inculpatul A.F.
Ulterior, însă, în luna mai 2008, inculpatul Z.P.M., cunoscând faptul că„G." este reprezentant al unui O.N.G., i-a relatat acestuia că „are o sursă de informaţii care îi oferă date şi că împreună cu acesta, se străduieşte intens să intre în rândul agenţilor de informaţii plătiţi de o putere străină. Mi-a mai declarat că la locul de muncă al sursei sale se preconizează restructurări în toamna lui 2008, context în care speră ca persoana respectivă să capete un acces sporit la informaţii. Nu i-a precizat numele şi nici locul de muncă, dar a menţionat că primeşte lunar bani de la reprezentantul puterii străine, în cuantum de 1000 de dolari, pe care îi împarte cu sursa. " - a arătat martorul „G.". Acest aspect, coroborat cu faptul că anterior îi solicitase „în mod explicit" aceluiaşi martor cu identitate protejată să îi obţină date clasificate cu privire la summit-ul NATO de la Bucureşti, au generat imperativul realizării unei întâlniri comune a celor doi martori cu inculpatul Z., în scopul prezentării cu adevărata calitate de ofiţeri ai S.R.I.
Acest fapt a fost realizat în data de 19 iunie 2008, prilej cu care martorul cu identitate protejată „V." a prezentat legitimaţia şi insigna serviciu, introducându-l şi pe martorul „G." drept colegul său din S.R.I.
În cadrul întâlnirilor realizate de reprezentanţii S.R.I. cu Z., în 19 iunie; 03 iulie, respectiv 05 iulie 2008, acesta din urmă, intervievat fiind de ofiţerii de informaţii, a relatat treptat o multitudine de aspecte referitoare la activitatea sa de natură infracţională. în sinteză, în data de 19 iunie 2008 a afirmat că are în legătură 4 (patru) surse umane, care îi oferă informaţii pe care le transmite agenţilor puterii străine Ucraina, descriind sistemul său de legătură informatică criptată cu reprezentanţii acestui stat; mai mult, la întrebarea explicită adresată de ofiţerii S.R.I. dacă aceste informaţii sunt clasificate, inculpatul a răspuns prompt că ele sunt „secrete" şi „secrete de stat", ceea ce demonstrează că acest inculpat conştientiza faptul că informaţiile militare, transmise clandestin puterii străine Ucraina au caracter clasificat „secret de stat"; pe aceeaşi linie, se înscrie şi faptul că, printre documentele regăsite în mediile informatice ridicate de la inculpatul Z., s-a găsit şi legislaţia actuală în materia protecţiei informaţiilor clasificate. De altfel, cu privire la acest caracter, inculpatul a negat doar în faţa instanţei faptul că sunt clasificate, dar toate probele arată că ştie că nu erau destinate publicităţii, având prin excelenţă importanţă în domeniul apărării naţionale a României şi aliaţilor săi.
Cu ocazia întâlnirilor avute cu cei doi ofiţeri, Z.P.M. a relatat o serie de aspecte privind modus-ul operandi folosit pentru sustragerea informaţiilor militare de către sursa „K1", precum şi despre identitatea cetăţenilor ucrainieni ce preluau documentele în cauză. Reprezentanţii SRI au expus în mod explicit inculpatului Z. că, în eventualitatea în care obţine de la „K1" astfel de date, să semnaleze acest lucru în vederea predării lor către SRI, fără a le transmite agentului puterii străine Ucraina. De asemenea, din discuţiile purtate, rezultă insistenţa ofiţerilor SRI de a afla identitatea sursei „K1", precum şi locul său de muncă, întrebările ce vizau aceste aspecte fiind enunţate şi reiterate obsesiv pe parcursul întâlnirilor sub diferite forme. Reticenţa constantă manifestată de inculpatul Z. cu privire la divulgarea identităţii sursei „K1" şi a locului său de muncă a luat sfârşit în data de 05 iulie 2008,când a oferit ofiţerului S.R.I., martorul cu identitate protejată „G." o carte de vizită, pe spatele căreia menţionase olograf numele şi locul de muncă anterior al inculpatului A.F.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică (grafică) nr. 32 din 27 aprilie2009,menţiunea olografă „A.F. Br. A. nt. 29 - Alexandria", aflată pe cartea de vizită anexată la dosarul cauzei, a fost scrisă de inculpatul Z.P.M.
În această perioadă, se cuvine a semnala întâlnirea conspirată a inculpatului Z.P.M. cu inculpatul A.F., în cadrul căreia, acesta din urmă i-a remis informaţii cu caracter militar pe care cetăţeanul bulgar Ie-a transmis în aceiaşi formă unui agent al puterii străine Ucraina, fără a notifica intenţiile sale reprezentanţilor SRI, ce-i atrăseseră atenţia asupra acestui subiect.
În perioada 30 iunie 2008 - 16 februarie 2009, inculpatul A.F. nu a mai predat inculpatului Z.P.M. niciun memory-stick cu informaţii militare, numai pentru că a lipsit de la serviciu şi nu a mai avut prilejul să sustragă astfel de informaţii; dar, şi în această perioadă, rezoluţia infracţională a inculpatului A.F. a rămas prezentă, aşa cum rezultă din discuţiile purtate cu Z.P.M., căruia i-a remis, la data de 16 februarie 2009, cu ocazia unei întâlniri, un memory-stick marca "A.", conţinând documente militare între care şi „Dispoziţia pentru Comunicaţii şi Informatică a Diviziei I Infanterie" aflată în vigoare, precum şi anexe ale acesteia, înscrisuri clasificate secret de stat nivel „Secret" şi „Secret de Serviciu".
Imediat după preluarea memory-stickului marca "A.", Z.P.M. a predat acest mediu de stocare ofiţerilor S.R.I., care - la rândul lor - l-au predat Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
S-a reţinut de instanţa de fond că aspectele activităţii ilicite a inculpaţilor se coroborează cu rezultatele tuturor constatărilor tehnico-ştiinţifice informatice realizate asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpaţi cu ocazia activităţilor procedurale din data de 27 februarie 2009, precum şi asupra stick-ului "A.". Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică numărul 1067070 din 17 martie 2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate, au fost identificate informaţii militare stocate, active şterse şi recuperate prin programe informatice specializate (aplicaţii informatice de tipul En Case Forensic, FTK Imager, Forensic Toolkit, FREDL ş.a.), astfel:
Memory Stick "A." (verificat şi prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică informatică din 28 februarie 2009 al I.T.A.), predat anterior de Z.P.M. conţine fişiere cu informaţii din domeniul militar, unele dintre ele fiind marcate cu clase de secretizare „nesecret", „secret de serviciu" şi „secret de stat", nivel „secret". Documentele aflate pe acest mediu de stocare însumează aproximativ 600 de materiale, respectiv aproximativ 1200 de pagini de informaţii cu caracter militar, purtând nivelul de secretizare anterior menţionat (vol.V al cauzei); printre fişierele găsite pe acest dispozitiv, apar unele de importanţă majoră pentru siguranţa României, cum ar fi: Lista abonaţi comandament D. 1 .xls; Schimbare chei Rt. COI.doc; Tabel cu IP.doc; tabele conducere in secret.xls; Reguli de folosire a telefoanelor M.doc; Strategia de securitate naţionala.rar; Grila de corectare bazele comunicaţiilor si informatici.doc. Printre fişierele regăsite în acest mediu de stocare se află câteva create şi modificate în anii 2004 - 2007, cvasi-totalitatea acestora datând din anul 2008 -2009.
În cadrul percheziţiei corporale efectuate cu ocazia identificării inculpatului A.F., în data de 27 februarie 2007, asupra acestuia a fost găsit un memory-stick de culoare neagră, marca K., de capacitate 2 GB. Mediul de stocare în cauză conţine infirmaţii cu caracter militar, atât în fişierele existente, cât şi în cele recuperate (vol.VI d.u.p.).
Cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare, la locuinţa inculpatului A.F., din data de 27 februarie 2009, au fost găsite mai multe medii de stocare verificate conform aceluiaşi raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 martie2009, fiind identificate, de asemenea informaţii foarte importante astfel:
- pe un CD marca X., inscripţionat „ST R.V." s-au găsit trei directoare, conţinând documente ce cuprind informaţii militare cu un conţinut referitor la o serie de dispozitive electronice, componente ale unor echipamente complexe, precum şi referiri detaliate la echipamente de comunicaţie ale sistemului de transmisiuni al armatei României S. Componenta principală a echipamentului S. este reţeaua de transmisiuni permanente, aceasta asigurând în mod global infrastructura de bază (staţionară) a armatei României pentru comunicaţii multicanal;
- pe hard-disk-ul marca M., componentă a unităţii de calcul PC cu inscripţia pe panoul frontal „MSI - multimedia", având sistemul de operare instalat la data de 17 februarie 2006, s-au identificat o serie de documente ce conţin informaţii militare ce poartă marcajul „secret de serviciu" şi „nesecret". De asemenea, s-au găsit memorate în directorul „Recent al sistemului de operare Windows instalat pe calculator, legături de tip shortcut către fişiere ce au fost accesate de pe suporţi de memorie externi; în aceste din urmă cazuri, fişierele originale nu au putut fi vizualizate, dar denumirile acestora conţin termeni specifici cu caracter militar similare cu ale documentelor integrale regăsite, fiind identificate aproximativ 500 de materiale însumând peste 1200 de pagini de informaţii cu caracter militar. De remarcat că, majoritatea documentelor cu caracter militar identificate erau disimulate informatic în cuprinsul unui fişier intitulat „circulaţie rutieră".
Fişierele regăsite în acest mediu de stocare au fost create şi modificate în anii 2006-2007, iar legăturile de tip shortcut se referă la fişiere datând din anul 2007 (voi. VIII, d.u.p.)
În plus, la domiciliul inculpatului A.F., în locuinţă, alături de mediile de stocare informatice cu interes au fost găsite mai multe înscrisuri în copie, conţinând informaţii cu caracter militar ce poartă marcajele „nesecret" sau „secret de serviciu", însumând aproximativ 40 de pagini, sustrase şi deţinute fără drept de inculpatul A.F., în vederea transmiterii lor. în cuprinsul documentelor militare se regăsesc referiri la modul de rezolvare a unor situaţii tactice, semnale de înştiinţare/alarmare, tabele cu chei şi parole, precum şi tabele cu codificarea marilor unităţi sau a funcţiilor.
Cât priveşte percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa inculpatului Z.P.M., în 27 februarie 2009 şi la acest inculpat au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform aceluiaşi raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 martie 2009, după cum urmează:
- hard-disck-ul marca "H.", componentă a laptopului marca A., având sistemul de operare instalat la data de 25 mai 2005; în memoria nevolatilă a acestui mediu informatic au fost identificate sau recuperate un număr total de 193 titluri de documente conţinând referiri la Ministerul Apărării Naţionale. Titlurile documentelor cu caracter militar descoperite în acest mediu atestă faptul că majoritatea au fost create şi modificate în perioada ianuarie - martie 2008, dar şi în cursul anilor 2006, 2007.
- memory stick, de culoare argintie, marca T., cu JFV85, capacitate 8 GB, care într-adevăr, nu conţine documente cu caracter militar, dar pe acesta a fost identificat un fişier citabil „Otp. Exe" care, împreună cu alte fişiere Otp, formează un program de criptare; în plus, au mai fost găsite şi fişiere de tipul „snd" sauYcv" ce reprezintă cheie de criptare - decriptare folosite de programul executabil „Otp.exe".
S-a constatat că programul informatic existent pe acest mediu de stocare putea fi utilizat de inculpatul Z.P.M. în vederea codificării informaţiilor militare sustrase de inculpatul A.F. cu scopul de a fi înţelese doar de cei cărora le erau destinate, respectiv de către reprezentanţii puterii străine Ucraina.
-memory stick, de culoare neagră, marca S., inscripţionat stroy consult, capacitate 1 GB, care chiar dacă conţinea fişiere active, a oferit posibilitatea recuperării unor fişiere şterse ce conţin informaţii militare ce poartă marcajele „nesecret", după caz „secret de serviciu", fiind astfel recuperate 42 de documente cu caracter militar, create şi modificate în intervalul lunilor februarie-martie-aprilie-iunie 2008 (voi. X d.u.p.).
-memory stick marca S.D., acest mediu de stocare se remarcă prin faptul că au fost recuperate fişiere care au evidenţiat existenta unor informaţii militare în documente editate în limba română, în documente editate în limba ucraineană cu referiri la activităţi militare (traduceri ale unor documente editate anterior în limba română), precum şi documente Excel în limba română a căror denumire a fost modificată în limba ucraineană; aceste documente au fost create şi modificate în perioada anilor 2005, 2006 şi 2007 (partea a doua, voi. XI d.u.p.)
Aceste documente demonstrează fără îndoială, faptul că reprezentanţii puterii străine Ucraina au prelucrat informaţiile clasificate cu caracter militar sustrase de inculpatul A. şi transmise prin modalităţile arătate de inculpatul Z.P.M., direct pe mediul în cauză, fără a-l transfera pe un alt suport.
- un dispozitiv de culoare neagră, având conector USB, inscripţia MEDIUM, alimentat cu două baterii GPA 70 alkaline, constituind în fapt un memory stick disimulat artizanal în interiorul unei lanterne de buzunar, de pe care s-au putut recupera documente conţinând informaţii militare, editate în limba română sau documente scrise cu caractere chirilice (probabil în limba ucraineană), conţinând referiri directe la obiective militare ale armatei României; aceste fişiere au fost create şi modificate în anii 2003 şi 2007 (partea întâia, voi. XI d.u.p.).
- pe pe hard-disk-ul marca M., componentă a unităţii centrale cu carcasă de culoare albă, având sistemul de operare instalat la data de 30 decembrie 2007, s-au evidenţiat memorate în directorul „Recent" al sistemului de operare Windows legături de tip shortcut către fişiere ce au fost accesate de pe suporţi de memorie externi; au fost identificate 25 de astfel de legături ce au fost create şi modificate, în majoritate în lunile ianuarie, mai şi iunie 2008.
La data de 14 aprilie 2009, Institutul pentru tehnologii avansate a efectuat un ultim raport de constatare tehnico-ştiinţifică informatică, urmărindu-se corelarea din punct de vedere informatic a circulaţiei/conectării mediilor de stocare de tip memory stick sau a informaţiilor cu caracter miliar între unităţile de calculator ale inculpaţilor A.F. şi Z.P.M.
Acest raport reprezintă o verigă importantă în sistemul probator, deoarece a furnizat date ce au putut fi coroborate cu cele existente în cuprinsul documentului înaintat de Ministerul Apărării Naţionale, intitulat „Lista cu amprentele mediilor de stocate transmise de D.I.I.C.O.T şi care au fost identificate în S.I.C., aparţinând D.1I", materializat în procesul verbal din 23 aprilie 2009; astfel au putut fi depistate pe unităţile de calculator ale Ministerului Apărării Naţionale, urmele informatice lăsate de memory stick-urile aparţinând inculpaţilor, pe traseul M.Ap.N. - A.F. - Z.P.M..
În aceste condiţii, mediile de stocare de tip memory stick ridicate, dar şi ratificate prin aplicaţii software, ca fiind folosite în sistemele informatice ale inculpaţilor, atât cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la cei doi inculpaţi, cât şi cu prilejul percheziţiei corporale realizate asupra lui A.F., cu ocazia flagrantului, au evidenţiat următoarele:
l. Memory stick-ul de culoare argintie marca S.D., ridicat de la inculpatul Z.P.M., a fost introdus pentru prima dată într-un sistem informatic militar aparţinând Ministerului Apărării Naţionale în data de 23 iunie 2006 şi pentru ultima orară a fost în hard-disk-ul marca M., aparţinând inculpatului A.F. în data de 30 aprilie 2007, ora 08:29. Stick-ul în cauză a fost introdus în hard-disck-ul marca "H.", componentă a laptopului marca A., respectiv în hard-disk-ul marca "M.", componentă a unităţii centrale cu carcasă culoare albă aparţinând inculpatului Z.P.M.; pentru hard-disk-ul "H.", prima introducere s-a realizat în 07 noiembrie 2005, ora 10,37, iar ultima în 12 ianuarie 2008, ora 16:22, iar pentru "M.", prima introducere s-a realizat în 30 ianuarie 2008, ora 21:25, iar ultima în 18 octombrie 2008, ora 09:55.
Aceste urme informatice conduc la concluzia certă că mediile de stocare arătate au circulat în toate sistemele informatice ce alcătuiesc traseul amintit: M.Ap.N. - A.F. - Z.P.M., iar documentul cu caracter militar recuperat de pe acest mediu de stocare, analizat mai sus, deoarece conţine traduceri parţiale în limba ucraineană ale textului original din limba română, demonstrează că acest memory stick a fost introdus şi în unităţile informatice aparţinând puterii străine Ucraina.
2. Un memory stick marca O., ridicat de la domiciliul inculpatului A.F., cu ocazia percheziţiei de la 27 februarie 2009, a fost introdus pentru prima dată într-o staţie informatică militară aparţinând M.Ap.N la data de 02 septembrie 2006, ora 07:19, fiind folosit ulterior într-o altă staţie informatică militară aparţinând aceleiaşi instituţii şi la 27 octombrie 2006, ora 13:43 şi acest stick a fost introdus prima oară în acelaşi hard-disk, marca M., aparţinând inculpatului A.F. în data de 26 februarie 2000, ora 10:16 şi ultima oară în data de 30 aprilie 2007, ora 08: 14; stick-ul în cauză a fost introdus şi el în hard-disck-ul marca "H.", componentă a laptopului marca A., aparţinând inculpatului Z.P.M., prima dată la 30 ianuarie 2007, ora 23:50, iar ultima dată la 13 octombrie 2007, ora 16:41.
3. Două memory stick-uri Z şi Q, au fost introduse pentru prima dată într-un sistem informatic militar, aparţinând Ministerului Apărării Naţionale în data de 01 august 2008, ambele la ora 08:55. Cu toate că nu au fost regăsite fizic, s-a putut stabili că aceste două memory stick-uri au fost introduse în sistemele de calcul ale inculpaţilor astfel:
- în hard-disck-ul marca M., aparţinând inculpatului A.F., memory stick-ul Z, a fost conectat prima oară în data de 20 iunie 2000, 05:34 şi ultima oară în data de 11 aprilie 2007, ora 03:58.
- în hard-disck-ul marca "H." componentă a laptopului marca A., aparţinând inculpatului Z.P.M., memory stick-ul Q, a fost conectat prima oară în data de 31 octombrie 2007, ora 16:19 şi ultima oară în data de 12 decembrie 2007, ora 20:30. Memory stick-ul Z a colectat prima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 12.20 şi ultima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 13:51; de remarcat că acesta din urmă a fost conectat şi la hard-disk-ul marca "M.", componentă a unităţii centrale cu carcasă de culoare albă aparţinând inculpatului Z.P.M., prima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 11:08 şi ultima oară în data de 18 octombrie 2008, ora 09:55.
4. Un memory stick marca K., ridicat cu ocazia percheziţiei corporale de la inculpatul A.F., a fost conectat la o staţie informatică militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale în data de 10 februarie 2009, ora 12,50; acest memory stick a fost conectat şi la hard-disk-ul marca "M.", componentă a unităţii centrale cu carcasă de culoare albă, aparţinând inculpatului Z.P.M., prima oară în data de 30 iunie 2008, ora 05:44 şi ultima oară în data de 18 octombrie 2008, ora 09:55. Având în vedere datele informatice evidenţiate, memory stick-ul marca K. a fost remis de inculpatul Z. inculpatului A. pentru a fi folosit în activitatea infracţională de sustragere de informaţii clasificate militare după data de 18 octombrie 2008 acesta nemaiaflându-se în posesia ultimului inculpat menţionat.
S-a arătat că în mod cert, se impune a releva din perspectiva rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică efectuate în cauză, că terminalul de telefonie mobilă marca S., având în componenţă cartela SIM a fost utilizat prin conectare la lap-top-ul marca A., ambele aflate în posesia inculpatului Z.P.M., pentru a fi folosite ca un ansamblu de transmitere a datelor informatice în formă criptată către puterea străină Ucraina. Conform celor constatate de către specialiştii în domeniul informatic, în laptop-ul examinat se află instalată aplicaţia „S. data swit", driver compatibil conectării cu terminalul de telefonie mobilă menţionat, astfel încât se poate realiza o conexiune la internet, asigurată prin programele speciale de criptare-decriptare. Concluziile rapoartelor de constatare se coroborează cu datele transmise de operatorul de telefonie mobilă O. România SA, în baza autorizaţiei a Curţii de Apel Bucureşti, emisă în conformitate cu prevederile art. 16 ale Legii nr. 298/2008. Conform acestor date, terminalul mobil în cauză a fost utilizat cu numărul de telefon ucrainean +38067506xxxx, fiind purtate o serie de comunicări.
Analiza ştiinţifică a conţinutului mediilor de stocare demonstrează că toate acestea conţineau informaţii şi date cu caracter militar, parte din acestea fiind clasificate, începând cu nivelul „secret", continuând cu „secret de serviciu" şi „secret de stat".
În acest context, s-au relevat datele la care au fost instalate de către inculpaţi sistemele de operare pe mediile de stocare; datele respective au o importanţă probatorie deosebită, pentru că audierea mediului informativ nu poate avea loc decât ulterior instalării mediului de operare.
De altfel, însuşi inculpatul Z.P.M. - în concluziile scrise anexate de apărătorul său - dar şi inculpatul A.F. au subliniat că o parte din informaţiile şi datele pe care le-au manipulat aveau nivel de secretizare „cel mult „secret de serviciu" şi că nu constituiau „secret de stat".
Cu privire la aceste din urmă aspecte s-a arătat faptul că art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, defineşte aceste informaţii ca fiind cele care prezintă interes pentru securitatea naţională şi tocmai de aceea se impune protejarea lor.
În concret, cu referire la documentele şi datele sustrase şi transmise de cei doi inculpaţi s-au regăsit şi cele care, având un grad de secretizare (secret de serviciu) sunt cuprinse în categoria celor de „siguranţă militară,, obişnuită, supuse însă unui nivel de protecţie şi acces specific informaţiilor militare.
S-a mai reţinut de instanţa de fond că acţiunile inculpaţilor au vizat documente sau date, altele decât cele care constituie secrete de stat, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută şi pedepsită de articolul 157 alin (2) C. pen. (forma atenuată). Astfel, cei doi inculpaţi au sustras şi transmis informaţii şi date secrete de stat cum ar fi de exemplu documente având clasa de secretizare „secret de stat", identificate ca fiind înregistrate în evidenţele Diviziei I infanterie „D." cu ocazia întocmirii procesului verbal din data de 27 februarie 2009, aceste documente constituindu-se în anexe ale „Dispoziţiei pentru Comunicaţii şi Informatică a Divizie I infanterie"; datele, schiţele, proiectele, programele referitoare la reţeaua de transmisiuni permanente/ reţeaua militară naţională de comunicaţii sunt clasificate „secret de stat", astfel cum reiese din HG nr. S-87/2008, punctele 35, 36 şi 74 (aceste informaţii au fost identificate pe CD-ul, marca X., inscripţionat „S.+V.", găsit în locuinţa lui A.F., cu ocazia percheziţionării acesteia) - a se vedea filele 1-270 voi.VII d.u.p, sau fişierul identificat în memoria nevolatilă a hard-disk-ului marca H., denumit „Dom diag şi atr cdm D1- Doc.final.doc" corespunzător documentului militar „Domeniile de activitate, diagrama de relaţii şi atribuţiile Comandamentului Diviziei „Infanterie", având 184 pag (voi.IX d.u.p.).
Prin urmare, documentele descrise anterior (atât cele care constituie secrete de stat, cele care constituie secrete de serviciu, cât şi cele care reprezintă informaţii, date, documente militare curente) nu puteau fi accesate în alt cadru decât cel reglementat prin dispoziţiile Legii nr. 182/ 2002, ale HG nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, HG nr. S-87/2008 şi Regulamentului de circulaţie a documentelor clasificate, acte normative ce cuprind normele de protejare a informaţiilor militare.
În plus, după integrarea în NATO, legislaţia română în materie a fost adaptată legislaţiei existentă în spaţiul euro-atlantic, fiind astfel extinsă protecţia informaţiilor militare şi asupra reţelelor informatice, în baza acestuia fiind asigurată protecţia informaţiilor şi persoanelor, potrivit unui plan de protecţie juridică, procedurală, fizică, a personalului care are acces la informaţiile clasificate, ori este desemnat să asigure securitatea acestora şi a surselor generatoare de informaţii (art. 9 din Legea nr. 182/2002).
Aşadar, informaţiile militare pe reţele informatice sunt accesibile pe niveluri de securitate, iar informaţiile clasificate ori alte informaţii militare, chiar neclasificate, nu sunt accesibile pentru persoane obişnuite, adică nu există un acces liber la acestea; astfel, potrivit normelor ce reglementează protecţia informaţiilor militare, fiecare militar are acces la informaţii în cadrul unităţii unde lucrează, conform funcţiei, accederea la nivelurile de securitate fiind efectuată după o procedură strict reglementată, prin acte normative.
Documentele menţionate clasificate ca secrete de stat, secrete de serviciu trebuie să-şi păstreze circuitul conform gradului, nivelului, clasei de secretizare, în numele intereselor militare ale statului român.
S-a arătat că existenţa faptelor şi vinovăţia inculpatului A.F. capătă o consistenţă aparte şi ulterior datei de 05 iulie2008, când inculpatul Z.P.M. s-a desistat.
Astfel, în sfera actelor pregătitoare săvârşirii infracţiunii de spionaj de către acesta din urmă, acte ce au intrat sub beneficiul impunităţii, ca urmare a desistării sale, se situează acele demersuri întreprinse de inculpat, în conivenţă şi sub coordonarea unor reprezentanţi ai puterii străine Ucraina.
Cea mai mare parte a acestor acte pregătitoare, în special cele privind noile proceduri de sustragere a documentelor clasificate militare ca urmare a înăspririi condiţiilor de securitate la nivelul D. 1 Infanterie, erau cunoscute şi asumate de inculpatul A.F.
În intervalul 8 - 12 decembrie 2008, Z.P.M. a realizat o serie întâlniri cu agenţi ai puterii străine Ucraina în vederea administrării instructajului specific bianual.
Agenţii puterii străine Ucraina, cu prilejul întâlnirilor cu inculpatul Z.P.M. şi-au manifestat interesul faţă de ultimele evoluţii profesionale ale inculpatului A.F., cum ar fi: examenul de grad, cursul de perfecţionare profesională a acestuia, perspectivele de avansare în funcţie, implicit perspectivele creşterii nivelului de acces la alte informaţii clasificate.
Totodată, inculpatul Z. a fost instruit cu privire la viitorul sistem de legătură, stabilindu-se schimbarea procedurii clasice de predare-primire a informaţiilor militare sustrase, cu un sistem de legătură impersonal, în cadrul căruia transmiterea datelor în cauză să se realizeze în două modalităţi:
În prima modalitate, într-o fază primară, inculpatul Z. trebuia să plaseze memory stick-urile conţinând informaţiile militare clasificate sustrase de inculpatul A., în locuri prestabilite cu semnalizarea anterioară a intenţiei, locului în cauză şi orei de plasare a obiectelor, toate într-o modalitate criptată; în faza secundară, obiectele plasate de inculpatul Z. erau preluate de către un reprezentant al puterii străine Ucraina.
Ceea ce în terminologia de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de "căsuţe poştale impersonale"/ "dead letter box", reprezintă în fapt locuri ascunse, plasate în diferite medii, unde pot fi lăsate în mod secret documente, mesaje, materiale, de către sursă cu scopul de a fi ridicate de către reprezentantul puterii străine. Acesta din urmă a stabilit două astfel de locuri, în două restaurante din zona centrală a Bucureştiului.
Sistemul era recomandat de puterea străină Ucraina în situaţia în care documentele sunt de importanţă medie. Atunci când intenţiona să apeleze la această modalitate, cetăţeanul bulgar trebuia să anunţe reprezentanţii puterii străine Ucraina, folosind vechiul sistem de comunicaţii - e-mail criptat -notificând precis locul şi momentul alimentării căsuţei poştale impersonale cu cel puţin două zile mai devreme.
Această stare de lucruri rezultă atât din documentele găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la inculpatul Z.P.M., cât şi din recuperarea şi traducerea unor mesaje în limba rusă de tip e-mail ce reprezintă corespondenţa inculpatului cu agenţii puterii Ucraina, redactate, respectiv primite de acesta pe memory stick-ul Samsung Stroy Consult, ridicat cu ocazia percheziţiei anterior menţionate.
O a doua modalitate de transmitere a datelor în cauză, în acelaşi sistem de legătură (impersonal) era compusă tot din două faze:
- faza primară: criptarea informaţiilor sustrase, utilizând soft-uri specializate (acestea regăsindu-se în principal pe memory stick-ul marca Transcend ridicat cu ocazia percheziţiei de la inculpatul Z.) încărcarea lor în memoria PDA-ului ridicat, de asemenea, de la inculpat, semnalizarea intenţiei realizării unei interconexiuni informatice cu perechea PDA-ului în cauză, a locului şi timpului de desfăşurare.
- faza secundară: plasarea celor două dispozitive PDA la o distanţă optimă pentru realizarea unui transfer de date în formă Wl FI, respectiv transmiterea în forma criptată a informaţiilor militare sustrase către reprezentantul puterii străine Ucraina ce se află în posesia PDA-ului pereche.
Cetăţenii ucraineni i-au predat lui Z. un dispozitiv de tip PDA, marca A., precum şi două memory-stick-uri, instruindu-l să utilizeze un software de tip Blocknote, prin care să proceseze şi să transmită eventualele informaţii militare clasificate prin intermediul comunicaţiilor WiFi, sistem ce realizează conexiuni de mare viteză între echipamente IT.
În cazul în care informaţiile ar fi fost "sensibile" şi pentru a nu risca descoperirea accidentală a acestora, inculpatul Z. a fost instruit să utilizeze acest nou sistem de transmitere a datelor. Ca şi în cazul anterior (al sistemului căsuţei poştale impersonale), Z. trebuia să notifice agenţii puterii străine Ucraina cu două zile mai devreme, semnalând locaţia şi ora de transfer; ca şi locuri de legătură au fost propuse patru parcări aglomerate ale unor centre comerciale din Bucureşti, unde reprezentantul puterii străine Ucraina trebuia să ocupe din timp un spaţiu într-un anumit segment - al respectivei parcări.
Inculpatul Z. trebuia să se deplaseze cu autoturismul până în momentul în care localiza maşina ucraineanului, recomandându-i-se să parcheze pe o rază de 15 metri de acesta, după care trebuia să pornească sistemul WiFi şi să aştepte "împerecherea" cu dispozitivul similar al ucraineanului.
Anterior livrării, inculpatul Z. trebuia să prelucreze, prin procesare şi criptare cu ajutorul aplicaţiei Blocknote existentă pe stick-ul marca Transcend, datele "vrac" primite de la inculpatul A., după care, prin cablu le transfera pe suportul PDA.
Instructajul pentru folosirea sistemului WiFi s-a realizat inclusiv prin simulări.
În eventualitatea în care inculpatul Z. sesiza contramăsuri, trebuia să abandoneze operaţiunea, să trimită un mesaj scurt către una cele dintre cele două adrese de mail din Ucraina şi să se deplaseze de urgenţă la Ruse, unde urma să se întâlnească cu un reprezentant al puterii străine Ucraina într-un loc prestabilit.
Potrivit instructajului primit la data de 20 ianuarie 2009, inculpatul Z.P.M. a efectuat o probă test, de semnalare a intenţiei de transmitere a unor informaţii "sensibile", realizând efectiv transmisia către P.D.A.-ul pereche, aflat în posesia unui reprezentant al puterii străine Ucraina, operaţiunea derulându-se în parcarea hypermarketului C.O.; acest moment a fost documentat prin filmare, inculpatul Z. punând la dispoziţia reprezentanţilor S.R.I. conţinutul mesajelor schimbate cu exponenţii ucrainieni.
În ultimele mesaje, părţile au pus la cale dotarea cetăţeanului român A.F. cu o cameră foto-video miniaturizată, disimulată într-un pix sau cu un telefon mobil cu cameră foto de mare rezoluţie, destinate captării de imagini din cadrul unităţii militare în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv imagini ale ecranului computerului. Agenţii puterii străine Ucraina, propuneau folosirea şi a telefoanelor mobile ca mijloace necesare pentru adaptarea acţiunilor de sustragere a informaţiilor militare clasificate de către inculpatul A.F., întrucât se preconiza faptul ca la nivelul Diviziei I Infanterie acesta să nu mai aibă acces la sistemele informatice cu memory stick-uri, urmând a fotografia în schimb ecranul display-ul calculatorului ce conţinea subiectele de interes.
Din conţinutul mesajelor, se desprinde interesul reprezentanţilor puterii străine Ucraina de a cunoaşte evoluţiile profesionale ale inculpatului A.F. vizându-se creşterea nivelului său de acces la documente militare.
Pentru informaţiile transmise în cursul anului 2008, reprezentanţi ai puterii străine Ucraina i-au plătit inculpatului Z. suma de 5000 de pentru acesta şi inculpatul A.F. Din aceştia, Z. afirmă că lui A. i-a dat suma de 1.700 euro. De altfel, între cei doi a avut loc o întâlnire în data de 16 decembrie 2008, din care rezultă disponibilitatea lui A.F. de a continua sustragerea şi furnizarea de informaţii din cadrul Ministerului Apărării, contra cost, vizând ocuparea unei noi funcţii ce-i va conferi alte posibilităţi informative, probabil în cadrul secţiei de cifrare, inclusiv prin noua modalitate arătată, de fotografiere cu ajutorul unei camere integrată într-un telefon mobil.
S-a reţinut că probele administrate în cauză au demonstrat, în mod indubitabil, faptul că inculpatul Z.P.M. a solicitat şi a primit în toată această perioadă diferite documente sustrase de inculpatul A.F. din sistemul informatic aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, multe dintre respectivele documente conţinând informaţii clasificate a căror importanţă fac ca divulgarea lor să pericliteze siguranţa statului: sisteme de comunicaţii militare, frecvente radar, hărţi standard NATO, scheme şi hărţi ale subunităţilor şi tehnici militare etc; toate acestea inculpatul Z.P.M. le preda - contra unor sume de bani - reprezentanţilor puterii străine Ucraina.
Relaţiile dintre cei doi inculpaţi au fost directe, aceştia lucrând organizat şi coordonat, ambii urmărind în acest fel obţinerea de venituri pentru „serviciile" pe care le efectuau.
În ce priveşte critica privind legalitatea probelor, s-a arătat că urmărirea penală fost începută şi continuată cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în materie, sesizarea din oficiu, din 26 februarie 2009, având loc ca urmare a datelor şi informaţiilor strânse de organul competent (D.I.I.C.O.T. - structura centrală) în legătură cu activitatea infracţională a inculpaţilor A.F., Z.P.M., F.M.l, P.D., activitate descrisă pe larg la filele 1- 3 din voi. I dup, fiind demonstrată cu o serie de mijloacele de probă ca: mandatele emise la datele de 05 septembrie 2008 şi 04 decembrie 2008 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-au autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor realizate de către cei doi inculpaţi, în anumite perioade (precizate în cuprinsul respectivelor mandate), notele de redare a discuţiilor purtate intre cei doi la datele de 16 decembrie 2008, 28 ianuarie 2009, 16 februarie 2009, etc. Toate aceste documente au fost declasificate, potrivit legii - de către organul emitent, şi anexate la dosarul cauzei (filele 37 - 65, voi. I dup).
În plus, la solicitarea organului de anchetă penală, Ministerul Apărării Naţionale a înaintat o serie de documente, relevante pentru anchetă şi care sunt premergătoare datei de 26 februarie 2009 (filele 69 - 85 din voi. I dup).
Aşadar, rezoluţia de începere a urmăririi penale şi procesul verbal de sesizare din oficiu au la baza elemente care oferă indicii suficiente cu privire la activitatea ilicită a inculpaţilor; mai mult, este de observat că organul de anchetă a întocmit chiar şi un proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila 26 voi. I dup), proces verbal care - potrivit art. 224 alin. 3 C. proc. pen. - constituie un important mijloc de probă.
Pe de altă parte, norma consacrată de dispoziţiile art. 224 C. proc. pen. are caracter dispozitiv şi nu impune obligaţia (în sarcina organelor de anchetă), constând în efectuarea de acte premergătoare, iar alin. 2 din articolul precizat prevede că, în vederea strângerii datelor necesare începerii urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat, cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pentru fapte care constituie ameninţări la adresa acestei siguranţe, aşa încât, susţinerea potrivit căreia actele (mai sus arătate) au fost efectuate de „structuri neabilitate", în acest sens, nu are temei.
Nici criticile privind modul de efectuare a percheziţiilor nu au fost primite de instanţa de fond deoarece toate percheziţiile (domiciliare, corporale) au fost realizate cu respectarea strictă a prevederilor art. 100 şi următoarele C. proc. pen.; iar cât priveşte constatările tehnico ştiinţifice referitoare la mediile informatice, calculatoare, acestea au urmat procedurile consacrate de art. 112 şi art. 113 C. proc. pen., context în care se circumscrie şi efectuarea constatării tehnico ştiinţifice asupra Note-book-ului, marca A. şi asupra dispozitivului electronic, marca S., din care au fost extrase documentele arătate în cele ce preced, aşa încât nu se poate susţine că a fost încălcat în vreun fel dreptul la apărare al inculpaţilor.
În acest context, s-a subliniat faptul că organele judiciare au manifestat diligente deosebite pentru exercitarea în bune conditiuni a dreptului la apărare al inculpaţilor. Astfel, la filele 183-194 voi. III dup, se află adresele prin care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism face cunoscut apărătorilor inculpaţilor (inclusiv avocatului C.A.) zilele şi orele la care urmează a fi efectuate acte de urmărire penală în legătură cu inculpatul pe care îl apără; de altfel, însuşi acest din urmă apărător, nu a invocat faptul că nu ar fi fost încunoştiinţat cu privire la actele de urmărire penală ce-l interesează pe inculpatul Z.P.M., ci s-a referit la învinuitul M.M. care - în momentul audierii - a fost asistat de propriul său apărător, respectiv avocatul N.C. (filele 91 - 100 voi. III dup).
În aceste condiţii, nu se poate pretinde încălcarea vreunei dispoziţii care reglementează asistenţa juridică şi reprezentarea, nici faptul că probele ce-l încriminează pe inculpatul Z.P.M. au fost obţinute cu încălcarea art. 68 alin. (2) C. proc. pen.
Astfel cum s-a dezvoltat pe larg în considerentele acestei hotărâri, probele ce-l încriminează pe inculpatul Z.P.M. sunt evidente şi ele datează din perioada anterioară momentului desistării sale.
În lumina considerentelor expuse, instanţa de fond a reţinut că:
- fapta inculpatului A.F. - care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, începând cu anul 2002 şi până în februarie 2009, a transmis documente şi date ce constituie informaţii de stat sau documente ori date care, prin caracterul şi importanţa lor, determină periclitarea siguranţei statului, transmise prin intermediul inculpatului Z.P.M. în favoarea reprezentanţilor puterii străine Ucraina sau, după caz, a procurat ori deţinut în acelaşi scop infracţional documente şi date ce constituie informaţii secrete de stat sau documente oriate care prin caracterul şi importanţa lor imprimă faptei aptitudinea de a periclita siguranţa statului - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: trădare prin transmitere de secrete prevăzută de articolul 157 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea articolului 41 alin. (2) C. pen.;
- fapta inculpatului Z.P.M. - cetăţean bulgar, care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, începând cu anul 2002 şi până la data de 05 iulie 2008, a primit de ia inculpatul A.F. şi a transmis documente şi date ce constituie informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa statului român - în favoarea reprezentanţilor puterii străine Ucraina, precum şi a procurat ori obţinut în acelaşi scop infracţional documente şi date ce constituie informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa statului de la acelaşi inculpat - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spionaj prevăzută de articolul 159 raportat la articolul 157 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea articolului 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea articolului 172 alin. (2) C. pen.
Sub aspectul laturii subiective, astfel cum s-a subliniat cu ocazia analizei probelor, s-a constată că sunt îndeplinite cerinţele existenţei intenţiei, astfel cum această formă de vinovăţie este reglementată de art. 19, lit. b) C. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat, prevăzută de articolul 252 C. pen., reţinută în sarcina inculpaţilor F.M.l şi P.D., din materialul probator s-a reţinut că primul inculpat are gradul de locotenent colonel, ocupând de şef birou planificare şi conducere sisteme de comunicaţii, iar din data de 01 noiembrie 2008, prin cumul, şi funcţia de şef secţie comunicaţii şi informatică, ambele în cadrul comandamentului D. 1 Infanterie „Dacica", iar cel de-al doilea inculpat are gradul de căpitan, ocupând funcţia de şef al centrului comunicaţii şi informatică de garnizoană, subordonat B. 45 comunicaţii şi informatică din cadrul diviziei. Centrul de Comunicaţii şi Informatică de Garnizoană se subordona secţiei de comunicaţii şi informatică, iar în cadrul centrului îşi desfăşura activitatea şi inculpatul A.F., aflându-se în subordinea directă a lui P.D.
În cursul lunii august 2008, inculpatul F.M. a redactat documentul militar „Dispoziţia pentru comunicaţii şi informatică a D. 1 Infanterie „D.", clasificată „secret de stat", nivel de secretizare „secret".
Este adevărat că, marcajul existent pe documentul propriu-zis, ce conţinea referiri teoretice legate de aplicarea „Dispoziţiunii", era cel de „secret de serviciu", însă o serie dintre înscrisurile anexă ale documentului, ce conţineau modalităţile tehnice de implementare, erau clasificate „secret de stat", nivel „secret". Potrivit dispoziţiilor HG nr. S-87/2008, pentru aprobarea „Listei cuprinzând informaţiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, specifice Ministerului Apărării şi termenele de clasificare ale acestora", capitol „B", punctele 35 şi 36, respectiv „C", punctele 70, 71, 74 şi 75, informaţiile cuprinse în Dispozitiunea în cauză sunt clasificate „secret de stat", nivel „strict secret" după caz „secret".
În plus, sediul materiei în funcţie de care sunt elaborate listele informaţiilor clasificate „secret de stat", gestionate de instituţii, respectiv articolul 17 literele c), d) şi e) din Legea nr. 182/2002 stipulează faptul că cifrul de stat, elementele criptologice, organizarea sistemelor de apărare a obiectivelor sau reţelelor de calculatoare speciale ori militare, şi datele, schemele, programele referitoare la aceste reţele, intră în categoria informaţiilor „secret de stat".
In acelaşi sens, este şi punctul de vedere exprimat de Ministerul Apărării Naţionale, prin adresa nr. C/826/ din 10 aprilie 2009, referitoare la informaţiile militare compromise, se arată faptul că documentele evidenţiate la poziţiile 228-238 sunt clasificate „secret de stat", nivel „secret".
Potrivit normelor şi regulamentelor militare, după redactarea dispoziţiunii, aceasta se transmitea de la Comandamentul D. 1 infanterie la comandamentul B. 45 comunicaţii şi informatică, fiind în continuare transmisă la centrul de comunicaţii şi informatică. Toată această procedura necesita redactarea documentului pe suport de hârtie, cu respectarea normelor legale în materia protecţiei informaţiilor clasificate, transfer urmat de o selecţie a părţilor de interes efectuată la nivelul comandamentului B. 45 pentru centrul de comunicaţii.
Fără însă a respecta aceste norme, cei doi inculpaţi F.M. şi P.D. au acţionat astfel:
„Dispozitiunea" împreună cu anexele aferente au fost întocmite de către inculpatul F.M. pe SIC-ul utilizat de acesta, fiind transmise pe un stick, neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, către inculpatul P.D. Acesta din urmă l-a transferat ulterior, în luna august 2008, de pe stick-ul în cauză pe laptop-ul HDD 1656-676NS, de asemenea neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, aceste documente fiind păstrate, în acest condiţii până la data de 27 februarie 2009.
Transferul „Dispoziţiei de comunicaţii şi Informatică a D. 1 infanterie „D.", nu s-a realizat în baza ordinelor verbale sau scrise ale comandanţilor D. 1 infanterie sau B. 45 comunicaţii şi informatică, aşa cum a rezultat din probe.
La informaţiile de pe lap-top-ul şi calculatorul căpitanului P.D. avea acces permanent neautorizat şi inculpatul A.F., acesta procedând, în timpul uneia din turele sale de serviciu, la sustragerea documentului în cauză şi a anexelor acestuia pe care ulterior Ie-a transmis coinculpatului Z.
„Dispoziţia pentru comunicaţii şi informatică a D. 1 infanterie „D.", clasificată „secret" a fost compromisă în totalitate.
Acest document, de o importanţă majoră, cuprinde în conţinutul său principiile privind organizarea şi realizarea sistemului de comunicaţii şi informatică al Diviziei pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război, precum şi elemente ale concepţiei de organizare a comunicaţiilor radio de garnizoană a Statului Major General şi a Statului Major al Forţelor Terestre, unele reţele radio ale acestor instituţii, precum şi unele reţele radio ale Statului Major al Forţelor Aeriene; acţiunea inculpatului A.F., prilejuită şi de neglijenţa şefului său, a dus la compromiterea totală a concepţiei de organizare şi realizare a sistemelor de comunicaţii în informatică în armata României.
Având în vedere volumul mare de informaţii, caracterul şi importanţa documentelor sustrase, se poate conchide că au fost aduse prejudicii întregului sistem de comunicaţii al D. 1 infanterie „D." şi a fost periclitată securitatea naţională.
Aşadar, în concret, F.M. a încălcat din culpă prevederile articolelor 33 şi 287 din HG nr. 585/2002, articolelor 20 alin. (1) din PIC-1 şi art. 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know" (necesităţii de a cunoaşte) prin facilitarea accesului la informaţii a unei persoane neautorizate şi nerespectând protecţia informaţiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.
Tot din culpă, inculpatul P.D. a încălcat prevederile art. 33 şi 287 din HG nr. 585/2002, art. 20 alin. (1) din PIC-1 şi art. 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know" (necesităţii de a cunoaşte) prin facilitarea accesului la informaţii a unei persoane neautorizate şi nerespectând protecţia informaţiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.
Cei doi inculpaţi au ignorat atribuţiile lor de serviciu în ceea ce priveşte păstrarea cu stricteţe a secretului militar şi de stat şi în ceea ce priveşte metodologia de transmitere a unor astfel de documente pe cale ierarhică facilitând, prin atitudinea lor culpabilă, sustragerea unor documente clasificate „secret de stat", de către inculpatul A.F.
Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii F.M. şi P.D. au acţionat din culpă simplă. Astfel, F.M. nu a prevăzut că transmiterea unor documente militare, către inculpatul P.D., prin nerespectarea procedurilor legale aplicabile pentru astfel de acţiuni, respectiv înregistrarea acestora pe suporţi de memorie neacreditaţi pentru lucrul cu documente secrete, va facilita sustragerea şi compromiterea lor de către persoane neautorizate.
Având în vedere pregătirea militară, funcţia deţinută, experienţa profesională şi de viaţă, precum şi abilităţile specifice, inculpatul trebuia şi putea să prevadă aceste consecinţe negative.
Inculpatul P.D., de asemenea, din culpă simplă, nu a prevăzut că înregistrarea unor documente militare clasificate, întocmite de inculpatul F.M. pe un suport de memorie externă, transferarea acestora în memoria unui sistem informatic neacreditat pentru lucrul cu documente secrete şi lăsarea la dispoziţia inculpatului A.F. calculatorul în cauză, va facilita sustragerea şi compromiterea informaţiilor de către acesta din urmă. Având în vedere pregătirea militară, funcţia deţinută, experienţa profesională şi de viaţă, precum şi abilităţile specifice şi acest inculpat trebuia şi putea să prevadă consecinţele negative ce sar fi putut ivi.
La individualizarea pedepselor, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinând seama de dispoziţiile părţii generale din acest cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana fiecărui infractor şi de împrejurările care atenuează răspunderea penală a acestora.
În favoarea inculpatului A.F., instanţa a reţinut circumstanţa atenuantă consacrată de art. 74 lit. a) C. pen. (cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special), având în vedere împrejurarea că acesta nu s-a mai confruntat cu legea penală, iar din declaraţiile martorilor D.O. şi R.R. (filele 371, 372), rezultă că inculpatul A.F., înainte de săvârşirea faptei deduse judecăţii, a avut o atitudine corespunzătoare în relaţiile de muncă, în familie şi societate.
Referitor la inculpatul Z.P.M., ca urmare a aprecierii de ansamblu a faptelor săvârşite şi a împrejurărilor în care acestea s-au desfăşurat, a faptului că acest inculpat a fost iniţiatorul, artizanul întregii activităţi infracţionale, curtea s-a orientat către o pedeapsă egală cu maximul special prevăzut de textul de lege incriminator, evident, cu aplicarea dispoziţiilor favorabile, prevăzute de art. 172 alin. (2), C. pen., reţinute în favoarea sa şi prin actul de sesizare a instanţei.
Cât îi priveşte pe inculpaţii P.Ş.D. şi F.O.M., din caracterizările emanând de la Unitatea Militară, la care cei doi îşi desfăşoară activitatea, rezultă - de asemenea - că aceştia au o conduită ireproşabilă şi o atitudine conştiincioasă, ambii manifestând interes pentru perfecţionarea muncii lor, remarcându-se prin calitatea serviciilor prestate la locul lor de muncă, obţinând cele mai bune calificative.
S-a apreciat că în cazul acestor inculpaţi, scopul pedepsei - astfel cum acesta este consacrat de art. 52 C. pen. - poate fi atins prin aplicarea unei sancţiuni cu amenda, al cărei cuantum să reflecte nu doar gravitatea faptelor, dar şi împrejurările care au făcut posibilă săvârşirea acestora, cât şi circumstanţele reale şi personale ale celor doi inculpaţi.
Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat recurs inculpaţii A.F., Z.P.M., P.D. şi F.M.
Inculpatul A.F. a solicitat casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare la instanţa de fond întrucât întreg probatoriul a fost administrat de S.R.I., posibil şi de Serviciul de Informaţii al Armatei, organe care nu au calitatea cerută de lege pentru a efectua acte premergătoare decât în limitele şi condiţiile prevăzute de art. 224 alin. (2) C. proc. pen.
A mai arătat că în mod greşit nu s-a dispus efectuarea unei expertize de către un expert criminalist independent, cu privire la toate mediile de stocare a datelor găsite asupra sa şi la domiciliul său întrucât constatarea făcută de Institutul pentru Tehnologii Avansate ale S.R.I este singurul mijloc de probă pe care instanţa s-a întemeiat.
A solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 157 alin. (1) şi (2) C. pen. în art. 169 C. pen. resectiv divulgarea secretului care pericilitează siguranţa statului, precum şi redozarea pedepsei pe care o consideră exagerată faţă de faptele comise.
Inculpatul Z.P.M. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spionaj prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); reţinerea faţă de inculpat doar a infracţiunii prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (2) C. pen.; reţinerea infracţiunii prevăzută de art. 172 alin. (2) C. pen.; reindividualizarea pedepsei şi restituirea sumelor indisponibilizate la urmărirea penală.
Inculpaţii F.M. şi P.D. au solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 252 C. pen.
Recursurile declarate de inculpaţii A.F. şi Z.P.M. nu sunt întemeiate.
Din probele administrate în cauză rezultă că în perioada 2001 - 2002, inculpatul Z.P.M., cetăţean bulgar, a relaţionat cu cetăţeanul român A.F., care avea funcţia de subofiţer în cadrul Ministerului Apărării, D. 1 infanterie „D." – B. 45 de informatică şi comunicaţii, devoltând un sistem clandestin, în baza căruia, inculpatul A.F. procura din reţelele informatice ale unităţii militare unde îşi desfăşura activitatea, informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa Statului român, le transmitea inculpatului Z.P.M., iar acesta din urmă le înmâna reprezentaţilor puterii străine Ucraina.
în ce priveşte recursul declarat de inculpatul A.F., critica referitoare la legalitatea probelor, înalta Curte constată că urmărirea penală a fost începută şi continuată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, sesizarea din oficiu, din 26 februarie 2009, având loc ca urmare a datelor şi informaţiilor strânse de organul competent.
Potrivit dispoziţiilor art. 224 alin. (2) C. proc. pen., în vederea strângerii datelor necesare începerii urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare şi lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat, cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pentru fapte care constituie ameninţări la adresa acestei siguranţe, aşa încât, susţinerea potrivit căreia actele au fost efectuate de instituţii care nu au calitatea cerută de lege pentru a efectua acte de urmărire penală, nu este fondată.
Nu este fondată nici critica referitiare la expertiza criminalistică în domeniul informaţiilor militare efectuată de Institutul de tehnologii avansate al SRI întrucât concluziile acesteia se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, pe baza cărora s-a stabilit activitatea infracţională a inculpatului.
Instanţa de fond, pe baza materialului probator existent la dosar a stabilit în mod corect atât situaţia de fapt, cât şi încadrarea juridică dată faptelor.
Astfel, s-a făcut dovada că inculpatul A.F., datorită pregătirii militare şi a funcţiei pe care o deţinea, cunoştea importanţa documentelor pe care le transmitea inculpatului Z.P.M. - un cetăţean străin -respectiv sisteme de comunicaţii militare, frecvenţe radar, hărţi standard NATO, scheme şi hărţi ale subunităţilor şi tehnici militare etc; toate acestea de natură să pericliteze siguranţa statului, iar susţinerea sa că nu a avut cunoştinţă despre faptul că inculpatul Z.P.M. le preda - contra unor sume de bani - reprezentanţilor unei puterii străine este cel puţin lipsită de temei. Transmiterea datelor a avut loc pe o perioadă de câţiva ani, cei doi inculpaţi urmărind obţinerea unor sume de bani şi este lesne de înţeles, mai ales pentru un militar, că inculpatul Z., cetăţean bulgar, nu cumpăra informaţii militare pentru uzul personal.
Ca atare, în mod corect instanţa de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei comise de inculpatul A.F. în aceea prevăzută de art. 169 C. pen.
Şi în ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului A.F., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică, având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gradul de pericol social al infracţiunilor, limitele de pedeapsă şi circumstanţele personale ale inculpatului.
În ce priveşte recursul declarat de inculpatul Z.P.M., Înalta Curte constată că vinovăţia acestuia a fost în mod corect stabilită de instanţa de fond.
S-a reţinut că inculpatul Z.P.M., în perioada 2002 - 2008 a primit de la inculpatul A.F. şi a transmis puterii străine Ucraina documente şi date ce constituie informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa statului român, în favoarea reprezentanţilor puterii străine, precum şi a procurat ori a obţinut în acelaşi scop infracţional documente şi date ce constituie informaţii secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul şi importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranţa statului.
Probele din care rezută vinovăţia inculpatului datează din perioada anterioară desistării sale, astfel că nu se impune achitarea, pentru perioada ulterioară, făcându-se aplicarea art. 172 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut fără dubiu, din analiza unui amplu material probator că inculpatul Z.P.M. l-a recrutat pe inculpatul A.F., a pus la dispoziţia acestuia mijloacele tehnice necesare transmiterii secretelor de stat şi a documentelor, s-a interesat de cariera sa profesională, a coordonat activitatea ilicită de sustragere, cunoscând caracterul clasificat al documentelor precum şi calităţile de agenţi ai cetăţenilor ucraineni. A comis faptele cunoscând că va pune în pericol securitatea naţională a României în schimbul sumelor de bani obţinute de la agenţii ucrainieni, sume din care îl remunera şi pe inculpatul A.F. pentru activitatea de culegere de date şi informaţii cerute.
Potrivit datelor existente la dosar, inculpatul avea un mod de operare foarte bine pus la punct, iar modalitatea în care a transmis documentele către agenţii ucrainieni, după desistare, a demonstrat modul de colaborare al acestora şi înainte de această dată.
Faţă de probele administrate în cauză, situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond, faptele săvârşite de inculpat întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 159 C. pen. raportat la art. 157 alin. (1) şi (2) C. pen.
Ca atare, este lipsită de fundament susţinerea inculpatului că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de spionaj în ambele forme ale art. 157 C. pen., raportat desigur la art. 159 din acelaşi cod, pe motiv că în realitate este vorba de două infracţiuni distincte în raport de caracterul documentelor care fac obiectul infracţiunii.
Nici critica privind indisponibilizuarea sumelor nu poate fi primită, din probele dosarului rezultând că măsura a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
În ce priveşte recursurile declarate de inculpaţii F.M. şi P.D., acestea sunt fondate.
S-a reţinut din probele administrate că în perioada infracţională inculpatul F.M. avea gradul de locotenent colonel - şef Birou planificare şi conducere sisteme comunicaţii prin cumul cu funcţia de şef Secţie comunicaţii şi informatică, ambele în cadrul comandamentului D. 1 infanterie „D.", iar inculpatul P.D. avea gradul de căpitan, ocupând funcţia de şef al centrului de comunicaţii şi informatică de garnizoană care se subordona secţiei de comunicaţii şi informatică, iar în cadrul Centrului îşi desfăşura activitatea şi inculpatul A.F., aflându-se în subordinea inculpatului P.D.
S-a reţinut că în cursul lunii august 2008, inculpatul F.M. a redactat documentul militar „Dispoziţia pentru comunicaţii şi informatică a D. 1 infanterie „D." care avea unele înscrisuri anexă clasificate drept „secret de stat", nivel „secret". De pe SIC-ul acestuia, l-a transmis pe un stik neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate către inculpatul P.D., iar acesta din urmă l-a transferat ulterior pe un laptop, de asemenea neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, fiind păstrate în aceste condiţii până la 27 februarie 2009.
La informaţiile de pe laptop-ul şi calculatorul căpitanului P.D. avea acces permanent şi inculpatul A.F., acesta procedând în timpul uneia din turele sale de serviciu, la sustragerea documentului în cauză şi a anexelor, pe care Ie-a transmis inculpatului Z.P.M. în acest fel dispoziţia a fost compromisă în totalitate.
S-a reţinut în sarcina celor doi inculpaţi că au ignorat atribuţiile lor de serviciu în ceea ce priveşte păstrarea cu stricteţe a secretului militar şi de stat şi în ceea ce priveşte metodologia de transmitere a unor asemenea documente pe cale ierarhică, facilitând prin atitudinea lor, sustragerea unor documente clasificate „secret de stat" de către inculpatul A.F.
Sub aspectul laturii subiective al conţinutului constitutiv al infracţiunii de neglijenţă în păstrarea secretului de stat, prevăzută de art. 252 C. pen., Înalta Curte apreciază că în raport de probele existente la dosar şi de împrejurările în care s-au comis faptele, cei doi inculpaţi nu trebuia şi nu puteau să prevadă sustragerea de documente de către inculpatul A.F.
Astfel, s-a reţinut de instanţa de fond în baza actelor şi lucrtărilor dosarului că, cu ocazia reorganizării Regimentului, inculpatul A.F. a fost încadrat la 1 iulie 2006 în cadrul B. 45 comunicaţii şi informatică, iar la data de 15 noiembrie 2006 a fost numit în funcţia de şef registratură al centrului de comunicaţii şi informatică pe garnizoană din cadrul aceluiaşi batalion; potrivit adresei M.Ap.N din 27 februarie 2009, inculpatul A.F. a beneficiat, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2002, de acces la informaţii clasificate „secret de stat", nivel „strict secret de importanţă deosebită", ulterior, cu prilejul reevaluării, i-a fost acordat, prin autorizaţia din 06 octombrie 2006, acces la informaţii clasificate „secret de stat", nivel „secret".
Prin urmare, potrivit fişei postului, inculpatul A.F. avea acces la toate documentele Centrului de comunicaţii, inclusiv la dispoziţia de comunicaţii şi informatică, precum şi la celelalte documente clasificate, iar potrivit prevederilor Legii nr. 82/2002, în calitate de subofiţer al armatei Române, inculpatul avea la rândul său obligaţia păstrării secretului de stat în conformitate cu nivelul de acces la documentele clasificate, potrivit angajamentului semnat, aşa încât nu cădea în sarcina inculpaţilor F.M. şi P.D. să prevadă sustragerea de documente de către inculpatul A.F.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine în sarcina inculpaţilor F.M. şi P.D. că au facilitat accesul la informaţii a unei persoane neautorizate, că nu au respectat protecţia informaţiilor şi au lăsat la dispoziţia inculpatului A. calculatorul în care se aflau respectivele documente.
Faţă de cele menţionate, se vor admite recursurile declarate de inculpaţii F.M. şi P.D. împotriva sentinţei penale nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, se va casa Decizia atacată şi rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., vor fi achitaţi cei doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 252 C. pen.
Totodată, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii A.F. şi Z.P.M. împotriva aceleiaşi decizii.
Se va computa prevenţia pentru inculpaţii A.F. şi Z.P.M. de la 28 februarie 2009 la zi şi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii P.D. şi F.M. împotriva sentinţei penale nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează Decizia penală atacată şi rejudecând:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpaţii P.D. şi F.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 252 C. pen.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii A.F. şi Z.P.M. împotriva aceleiaşi decizii.
Compută prevenţia pentru recurenţii inculpaţi A.F. şi Z.P.M. de la data de 28 februarie 2009 la 13 decembrie 2010.
Obligă recurenţii inculpaţi A.F. şi Z.P.M. la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 13 decembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4239/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3580/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|