ICCJ. Decizia nr. 602/2010. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 602/2010

Dosar nr. 3910/3/2009

Şedinţa publică din 16 februarie 2010

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 974/F din 2 noiembrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul B.M. având ca obiect Sentinţa penală nr. 552 din 04 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.

A fost obligat revizuentul condamnat să plătească suma de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu, a fost avansată din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin adresa înregistrată la data de 03 februarie 2009 cu nr. 2952/III-6/2008, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a înaintat instanţei cererea formulată de condamnatul B.M. privind revizuirea Sentinţei penale nr. 552/04 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 17913/3/2005, definitivă prin Decizia penală nr. 2304 din 30 aprilie 2007 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea cererii, revizuentul condamnat a arătat că a solicitat revizuirea hotărârii pentru a fi trimise în judecată, şi trase la răspundere penală, şi alte persoane care au participat la săvârşirea infracţiunii şi pe care vrea să le denunţe.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a constatat că revizuentul nu a furnizat date în legătură cu fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanţe la soluţionarea cauzei, nefiind astfel întrunite cerinţele legale pentru a se reţine incidenţa cazului de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., astfel cum a menţionat acesta. Prima instanţă a mai constatat că motivele invocate de condamnat nu se încadrează nici în celelalte cazuri de revizuire expres şi limitativ prevăzute în art. 394 C. proc. pen.

Apelul revizuentului condamnat a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 254/A din 27 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Împotriva deciziei, în termen legal, revizuentul condamnat a declarat prezentul recurs, motivele fiind menţionate în partea introductivă a hotărârii.

Recursul revizuentului-condamnat B.M. va fi respins ca nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Cazurile de revizuire ale hotărârilor penale definitive sunt prevăzute expres şi limitativ în art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen., motivele invocate de condamnat (pedeapsa apreciată ca fiind prea severă, regretarea faptei săvârşite, existenţa unor pretinse denunţuri ori intenţia de formula astfel de denunţuri, înlăturarea - pretins nelegală - de către instanţe a unor cauze de reducere a pedepsei, participarea la săvârşirea faptei şi a altor persoane care nu au fost trase la răspundere penală) neregăsindu-se în nici-unul dintre acestea.

În raport cu cele constatate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul revizuentului, sentinţa primei instanţei prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire fiind legală.

În acest sens, s-au pronunţat şi Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat B.M. împotriva Deciziei penale nr. 254/A din 27 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 februarie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 602/2010. Penal