ICCJ. Decizia nr. 615/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 615/2010
Dosar nr. 735/64/200.
Şedinţa publică din 17 februarie 2010
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentinţa penală nr. 98/F din 09 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală pentru cauze cu minori, s-a luat act de retragerea plângerii formulată de petentul P.T. împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din data de 29 iulie 2009 în dosarul nr. 865/P/2009, fiind obligat petentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin plângerea înregistrată pe rolul său sub nr. 735/64/2009, petentul P.T. a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitoarei I.C., arătând că ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din data de 4 octombrie 2006 este nelegală, întrucât nu s-au făcut cercetări cu privire la modul în care factorul poştal arondat zonei în care locuieşte îşi îndeplineşte obligaţiile de serviciu, avizând cu întârziere documentele pe care ar trebui să le predea personal, sub semnătură.
La termenul de judecată din 9 noiembrie 2009, instanţa Curţii de Apel Braşov a luat act de declaraţia scrisă a petentului în sensul că îşi retrage plângerea împotriva soluţiei procurorului.
B. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei soluţionări a plângerii de către Curtea de Apel Braşov, deşi nu era competentă în raport de calitatea persoanei intimate - factor poştal, precum şi pentru că, în mod greşit, a luat act de retragerea plângerii, deşi din nota de şedinţă depusă de petent nu reieşea fără echivoc această manifestare de voinţă.
Examinând hotărârea recurată în conformitate cu dispoziţiile art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., ÎNALTA CURTE constată că recursul este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor art. 278/1 C. proc. pen., „după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi art. 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă".
În speţă, nici calitatea făptuitoarei - factor poştal, nici infracţiunea reclamată - cea prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) nu atrag competenţa în primă instanţă a curţii de apel, astfel că aceasta revine instanţei cu competenţă generală, în a cărei rază teritorială a fost săvârşită presupusa faptă -respectiv Judecătoria Braşov.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 385/15 pct. 2 lit. c), teza II C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul formulat de parchet şi va casa hotărârea atacată, dispunând trimiterea, cauzei spre competentă soluţionare Judecătoriei Braşov care, cu ocazia soluţionării fondului, va stabili care este voinţa reală a petentului în ceea ce priveşte retragerea plângerii.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva sentinţei penale nr. 98/F din 09 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală pentru cauze cu minori.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Braşov.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 966/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 968/2010. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
