ICCJ. Decizia nr. 693/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 693/2010
Dosar nr. 5141/117/2008
Şedinţa nepublică din 23 februarie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 253 din 4 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, inculpatul B.A.J. (fiul lui T. şi R.J.) a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpat.
Potrivit art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art. 110 C. pen., respectiv acela de 4 ani.
Conform art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prev. de art. 83 C. pen.
Sa făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.
În temeiul art. 14 şi 346 C. proc. pen. comb. cu art. 998 şi art. 1000 alin. (2) C. civ. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.R.J., la plata despăgubirilor civile în sumă de 5000 lei (reprezentând daune morale) către partea civilă S.M.F., reprezentat prin S.S.T.
Conform art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 350 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu care s-au avansat din fondul M.J.
Potrivit art. 191 C. proc. pen. inculpatul, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.R.J., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1150 lei, din care 350 lei reprezintă onorariile avocaţiale din oficiu pentru faza de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut, în esenţă, că în seara zilei de 15 mai 2008, în condiţii de intimidare a părţii vătămate S.F., în vârstă de 9 ani, inculpatul a întreţinut relaţii sexuale anale, acesta profitând de imposibilitatea minorului de a-şi exprima voinţa şi de a se apăra.
Inculpatul şi victima sunt veri primari.
Atât în faza urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în materialitatea ei, susţinând însă că relaţiile sexuale au avut loc cu acordul victimei şi la iniţiativa acesteia.
Din raportul de constatare medico - legală din 13 iunie 2008 al I.M.L. Cluj-Napoca rezultă că minorul S.M.F. a prezentat două excoriaţii superficiale pe fesa dreaptă, necesitând 1-2 zile de îngrijiri medicale şi fisuri recente, congestionate la orificiul anal, aceste leziuni pledând pentru un act sexual din 15 mai 2008 şi necesitând 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: plângerea părţii vătămate şi declaraţiile acesteia, proces - verbal de cercetare la faţa locului planşe fotografice, acte medico - legale, raport psihologic privind pe victima S.M.F., declaraţiile martorilor S.V., C.S., declaraţiile inculpatului, referatul de evaluare şi fişa de caracterizare psiho - pedagogică a acestuia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
S-a susţinut că instanţa nu a motivat interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, în condiţiile în care inculpatul nu este şcolarizat.
S-a mai susţinut că în cauză se impunea aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată sub supravegherea Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, având în vedere faptul că din referatul de evaluare rezultă că familia inculpatului nu este şi nu va fi în măsură să-l sprijine pe acesta în efortul de reintegrare socială; totodată, s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea redusă raportat la gravitatea faptei şi atitudinea inculpatului, mai ales că acesta a supus victima la alte trei - patru acte sexuale.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, prin Decizia penală nr. 104/ A din 26 octombrie 2009, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a desfiinţat sentinţa atacată doar cu privire la pedeapsa aplicată şi, rejudecând, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. si ped. de art. 197 alin. (1) si (3) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a-II-a si lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 1102 C. pen. a suspendat executarea pedepsei aplicate, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, compus din cuantumul pedepsei de 4 ani la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
Până la împlinirea vârstei de 18 ani, supravegherea inculpatului minor a fost încredinţată, mamei sale S.R.J., inculpatul fiind obligat în baza art. 1102 rap. la art. 103 alin. (3) lit. b) C. pen., să nu intre in legătură cu partea vătămată S.M.F.
După împlinirea vârstei de 18 ani, în baza art. 863 alin. (1) C. pen., inculpatul minor a fost obligat:
a. să se prezinte o data la 2 luni la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul Cluj;
b. să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu si orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;
c. să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă, dacă este cazul;
d. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 1102 alin. (1) C. pen. raportat la art. 863 alin. (3) lit. d) C. pen., inculpatul a fost obligat ca şi după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare să nu ia legătura cu partea vătămată S.M.F.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp.art. 1102 alin. (3) C. pen.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj-Napoca suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce se va avansa din fondul M.J.
Împotriva acestei decizii penale, în termen legal, a declarat recurs inculpatul B.A.J., invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recurentul inculpat a susţinut că modul de individualizare a pedepsei de către instanţa de apel nu ţine seama de datele sale personale (minor, fără antecedente penale, sincer) şi de împrejurările comiterii faptei (la iniţiativa părţii vătămate, fără recurgerea la violenţă) şi a solicitat menţinerea sentinţei pronunţate de instanţa de fond.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că acesta este nefondat.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că instanţele au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei comisă de acesta.
Stabilirea pedepsei aplicate inculpatului B.A.J. a fost realizată în mod legal şi temeinic de către instanţa de apel care a făcut o justă şi completă evaluare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinând seama, totodată şi de cerinţele art. 100 şi art. 52 C. pen.
Astfel, cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpatul minor B.A.J. nu beneficiază de un cadru familial care să îi asigure reintegrarea socială corespunzătoare şi adoptarea unui comportament social adecvat, precum şi înţelegerea consecinţelor faptelor sale.
Inculpatul are un intelect situat la nivel liminar, iar sub aspect psihic, contactul verbal şi dialogul se stabilesc foarte greu cu acesta (fişa de caracterizare psiho - pedagogică şi raportul de expertiză medico - legală psihiatrică a inculpatului).
În aceste împrejurări, modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de apel este necesară şi întemeiată, asigurându-i inculpatului posibilitatea reeducării sociale şi evitării săvârşirii în viitor de fapte penale.
Şi sub aspectul cuantumului pedepsei stabilite de către instanţa de apel, Înalta Curte constată că acesta este necesar şi suficient atingerii scopului punitiv - preventiv al sancţiunii penale, ţinând seama de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite de inculpat, de consecinţele psihologice asupra victimei.
Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. a fost aplicată inculpatului după îndeplinirea vârstei de 18 ani, în considerarea aceloraşi date referitoare la gravitatea faptei comise de acesta.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat din fondul M.J.L.C.
Văzând disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A.J. împotriva Deciziei penale nr. 104/ A din 26 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 591/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 757/2010. Penal → |
|---|
