ICCJ. Decizia nr. 737/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 737/2010
Dosar nr. 1311/36/2009
Şedinţa publică din 25 februarie 2010
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 155/P din 15 decembrie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC A. SRL Constanţa, cu sediul în Constanţa, judeţul Constanţa, împotriva Rezoluţiilor nr. 94/P/2009 şi nr. 303/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în contradictoriu cu intimatul S.C.A., domiciliat în Constanţa, str. G., judeţul Constanţa.
A menţinut rezoluţiile atacate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petenta la 300 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Petenta SC A. SRL Constanţa a formulat plângere împotriva executorului judecătoresc S.C.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de gestiune frauduloasă şi abuz de încredere, întrucât acesta a procedat la executarea silită a Sentinţei civile nr. 391/2007 a Judecătoriei Constanţa, în termenul în care petenta putea contesta executarea, eliberând creditorului sumele consemnate la dispoziţia acestuia şi producând astfel o pagubă petentei.
Prin Rezoluţia nr. 94/P/2008 din 28 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în baza art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc S.C.A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 215 şi art. 291 C. pen., întrucât faptele nu există.
Împotriva acestei rezoluţii, petenta a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care în urma analizării actelor dosarului, a dispus respingerea plângerii ca neîntemeiată, prin Rezoluţia nr. 303/II/2/2009.
Nemulţumită de modul de soluţionare al plângerilor sale, petenta s-a adresat în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., Curţii de Apel Constanţa, care a considerat plângerea nefondată, întrucât nu s-a putut reţine în sarcina intimatului o încălcare a dispoziţiilor legale privind executarea silită şi cu atât mai puţin a celor ce atrag sancţiuni penale, apreciind rezoluţiile ca fiind legale şi temeinice.
Împotriva Sentinţei penale nr. 155/P din 15 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, în termen legal, a declarat recurs petenta SC A. SRL Constanţa, fără a învedera motivele pentru care a declarat recurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, consideră recursul declarat ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Din examinarea dispoziţiilor art. 228 C. proc. pen. cu referire la art. 200 din acelaşi cod, rezultă finalitatea actelor premergătoare constând în obţinerea datelor necesare începerii urmăririi penale.
Aceste date privesc existenţa faptei, împrejurarea că fapta a fost săvârşită de către învinuit şi că făptuitorul răspunde penal.
Prin acelaşi text, legiuitorul a avut în vedere şi situaţia în care actele premergătoare relevă inutilitatea începerii urmăririi penale.
Convingerea formată în temeiul actelor premergătoare obligă procurorul, după caz, la o soluţie de începere a urmăririi penale sau de neîncepere a acesteia.
Curtea consideră că procurorul, în mod judicios, a evaluat conţinutul actelor premergătoare efectuate, constatând situaţia de fapt existentă în cauză prin evidenţierea faptului că la 10 decembrie 2008, prin cererea formulată de SC A.M. SRL, Biroul Executorului Judecătoresc S.A., din care face parte şi intimatul, a fost solicitat să execute Sentinţa civilă nr. 391 din 17 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 318/212/2006 al Judecătoriei Constanţa.
Prin această sentinţă, petenta SC A. SRL Constanţa a fost obligată la plata sumei de 11.555 RON (reprezentând contravaloare marfă) către SC A.M. SRL.
Fiind învestit cu acest titlu executoriu, valabil şi în prezent, intimatul, în limitele atribuţiilor conferite de lege, a efectuat demersurile necesare pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlu.
Conform prevederilor art. 3731 C. proc. civ., executorul judecătoresc este dator să stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu şi pentru respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate.
Potrivit prevederilor legale a transmis băncilor dispoziţiile de poprire, astfel că A.B. Constanţa, în calitate de terţ poprit, a virat suma indisponibilizată la C.E.C. Constanţa, dovada de comunicare făcându-se la data de 22 ianuarie 2009.
La data de 9 februarie 2009 s-a întocmit procesul-verbal de eliberare a sumei, iar dosarul de executare a fost declarat executat.
Contestaţiile şi cererile de suspendare a executării formulate de petentă au fost respinse de instanţă, în acest sens depunându-se certificatul eliberat în Dosarul nr. 3363/212/2009.
În ceea ce priveşte fapta imputată intimatului de a fi executat sume ce reprezentau drepturi băneşti ale salariaţilor, ea este nefondată, având în vedere că acest aspect nu poate fi cunoscut şi constatat de executor, ci numai de debitor şi de terţul poprit.
Faţă de cele reţinute, procurorul, în mod legal, a dispus prin Rezoluţia din 28 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc S.C.A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 215 şi art. 291 C. pen., întrucât faptele nu există.
Totodată, se constată că în cauză a fost parcursă procedura obligatorie prealabilă prevăzută de art. 278 C. proc. pen., în sensul că petenta a formulat plângere împotriva soluţiei dispuse în cauză prin Rezoluţia nr. 94/P/2008 la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care prin Rezoluţia nr. 303/II/2/2009 a respins plângerea ca neîntemeiată.
În consecinţă, în raport cu cele menţionate, respingând plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. şi menţinând ordonanţa atacată, prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, în cauză neexistând probe care să confirme existenţa faptelor, motiv pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul petentei.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta-petentă la cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 193 C. proc. pen., va obliga petenta la plata cheltuielilor judiciare către intimat în cuantum de 1.000 RON.
Deşi intimatul a solicitat obligarea petentei la plata cheltuielilor în cuantum de 12.345 RON (6.150 RON contravaloare onorariu fond şi 6.195 RON contravaloare onorariu recurs), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redus acest onorariu la suma de 1.000 RON, pentru următoarele considerente:
Judecătorul are dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari faţă de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.
Or, în speţă, apărătorul intimatului a solicitat şi acordarea onorariului de avocat încasat pentru prestaţia de la fond, în faza de recurs, deşi acest lucru trebuia solicitat cu ocazia judecării cauzei în fond, şi nu direct în recurs.
În ceea ce priveşte onorariul solicitat în faza recursului, în raport cu volumul de muncă depus ce a presupus pregătirea apărării, determinată de elemente precum complexitatea şi dificultatea cauzei, Înalta Curte apreciază că acesta este disproporţionat în raport cu criteriile învederate, astfel încât l-a redus la 1.000 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta SC A. SRL, prin administrator D.V. împotriva Sentinţei penale nr. 155/P din 15 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurenta-petentă la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat şi la 1.000 RON, cheltuieli judiciare către intimatul S.C.A.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 785/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 744/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
