ICCJ. Decizia nr. 720/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 720/2010
Dosar nr. 1109/59/2009
Şedinţa publică din 24 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 311 din 19 noiembrie 2009 Curtea de Apel Timişoara a respins plângerea petiţionarului M.I. formulată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 238/P/2009 din 24 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Instanţa a reţinut că persoana vătămată M.I. a depus plângere la organul de urmărire penală împotriva numiţilor O.S., O.A.L. şi O.I., precum şi a notarului public P.I.C., susţinând că a fost racolat de sus-numiţii cât timp a fost internat în spital, fiind externat şi dus la o firmă a acestora unde a fost sechestrat timp de două săptămâni şi sedat cu somnifere, sub influenţa cărora şi în necunoştinţă de cauză a semnat mai multe acte.
Sus-numitul a susţinut că prin aceste manopere a fost deposedat de proprietatea imobilului situat în Lugoj şi de sumele de bani aflate într-un depozit CEC.
Consimţământul la încheierea actelor - arată petiţionarul - i-ar fi fost luat la domiciliul familiei O. însă fără să se fi deplasat notarul public, ci secretara acestuia.
Prin Rezoluţia nr. 238/P/2009 din 24 iulie 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public P.I.C. sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi faţă de O.A.L., O.S. şi O.I. sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 189 alin. (2) C. pen., art. 208 - 209 C. pen., art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), art. 291 C. pen., constatând că faptele nu există.
Plângerea persoanei vătămate M.I. împotriva acestei soluţii a fost respinsă prin Rezoluţia nr. 929/II/2/2009 din 31 august 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
În temeiul art. 2781 C. proc. pen. persoana vătămată a formulat plângere împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată la judecătorul Curţii de Apel Timişoara, care, aşa cum s-a arătat, prin Sentinţa penală nr. 311 din 19 noiembrie 2009 a respins-o.
În motivarea hotărârii s-a arătat că petiţionarul, anterior acestei plângeri, a mai declanşat procedura controlului legalităţii şi temeiniciei Rezoluţiei nr. 238/P/2009 din 24 iulie 2009, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., în Dosarul nr. 1067/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara, în care prin Sentinţa penală nr. 241 din 12 octombrie 2009 a fost respinsă plângerea petiţionarului M.I. ca nefondată.
Această hotărâre a rămas definitivă prin nerecurare, având putere de lucru judecat, astfel încât nu poate fi reluată judecata, printr-o nouă dezbatere asupra cauzei având acelaşi obiect.
Hotărârea sus menţionată a fost atacată cu recurs de către petiţionar, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de fond, la care susţine că procedura de citare nu a fost îndeplinită cu toate părţile la termenul la care au avut loc dezbaterile, între care cu notarul public P.C.I.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Aşa cum rezultă din Dosarul nr. 1067/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara, petiţionarul a învestit instanţa cu plângerea formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. împotriva Rezoluţiei nr. 238/P/2009 din 24 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Prin Sentinţa penală nr. 241 din 12 octombrie 2009 instanţa a respins plângerea petiţionarului M.I. ca nefondată, hotărârea rămânând definitivă la 26 octombrie 2009, prin nerecurare.
De urmare, este întemeiată constatarea instanţei care a pronunţat prezenta hotărâre, atacată cu recurs, în sensul că petiţionarul, prin noua plângere întemeiată pe prevederile art. 2781 C. proc. pen., tinde la o nouă judecată având acelaşi obiect şi părţi, ignorând autoritatea de lucru judecat.
Cât priveşte critica referitoare la neîndeplinirea procedurii de citare cu celelalte părţi la judecata la instanţa de fond, invocată prin motivele scrise de recurs, se constată că aceasta este neîntemeiată.
Din dovezile ataşate la Dosarul nr. 1109/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara, în care s-a pronunţat hotărârea atacată, rezultă că pentru termenul din 19 noiembrie 2009, când au avut loc dezbaterile, procedura de citare a fost legal îndeplinită cu toate părţile, inclusiv cu notarul public P.I.C.
Pe de altă parte, o astfel de încălcare ar putea fi invocată numai de partea ale cărei interese au fost vătămate şi aceasta nu ar putea fi alta decât cea faţă de care procedura de citare nu a fost îndeplinită legal.
Faţă de cele ce preced, recursul petiţionarului M.I. urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.I. împotriva Sentinţei penale nr. 311 din 19 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 686/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 721/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|