ICCJ. Decizia nr. 123/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
// ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 123/2011
Dosar nr. 664/59/2010
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele.
Prin plângerea formulată la 30 martie 2010 petiţionarul A.I. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraţilor L.C., judecător în cadrul Tribunalului Arad şi U.A.D., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 271 şi art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. constând în aceea că la soluţionarea dosarului nr. 921/108 din 17 februarie 2010 al Tribunalului Arad, magistraţii nu au ţinut seama de sentinţa penală nr. 1632/2007 a Judecătoriei Arad.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara prin rezoluţia nr. 119/11/2010 din 3 mai 2010 a dispus în baza art. 228 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi magistraţi, constatând că faptele reclamate prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 271 C. pen. şi art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. nu există în materialitatea lor.
Astfel s-a reţinut că petiţionarul a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. 593/VI 11/1/2007 susţinând că asupra sa au fost comise mai multe tentative de omor, iar petiţia a fost tratată conform art. 10 din Ordonanţa nr. 27/2000 fiind clasată şi că prin sentinţa penală nr. 79 din 9 martie 2010 pronunţată în dosarul nr. 921/108/2010 al Tribunalului Arad, de către magistratul judecător L.C. cu concluziile magistratului procuror U.A.D. plângerea împotriva ordonanţei de clasare a fost respinsă întrucât nu se încadra în dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale petiţionarul A.I. a formulat plângere care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 527/11/2/2010 din 1 iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara cu motivarea că soluţia atacată este legală şi temeinică.
În contra rezoluţiei de netrimitere în judecată petiţionarul A.I. a formulat plângere în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. care a fost respinsă prin sentinţa penală nr. 201/PI din 20 septembrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că faptele reclamate de petiţionar nu există în materialitatea lor şi că soluţia procurorului de netrimitere în judecată este corectă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal petiţionarul A.I. care a susţinut că faptele reclamate există, că au fost săvârşite cu vinovăţie de intimaţi şi a solicitat rejudecarea cauzei.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Din examinarea actelor dosarului se constată că prin sentinţa penală nr. 79 din 9 martie 2010 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. 921/108/2010 de magistratul judecător L.C. cu concluziile magistratului procuror U.A.D. a fost respinsă plângerea petiţionarului A.I. împotriva ordonanţei nr. 593/VI H/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad de clasare administrativă a unei petiţii cu caracter repetitiv formulate de petiţionar, cu motivarea că actul atacat nu face parte dintre cele arătate în art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., pot fi cenzurate în justiţie.
Intimaţii magistraţi prin hotărârea pronunţată au respectat dispoziţiile textului arătat, aşa cum a fost interpretat prin Decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, nu se poate susţine că în cauză intimaţii ar fi comis infracţiunile reclamate.
Aşa fiind soluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru inexistenţa faptelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 271 C. pen. şi art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. a fost în mod justificat menţinută de prima instanţă.
În consecinţă, constatând neîntemeiate criticile recurentului, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul A.I., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul A.I. împotriva sentinţei penale nr. 201/PI din 20 septembrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 119/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1230/2011. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
