ICCJ. Decizia nr. 1798/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1798/2011
Dosar nr. 2960/54/2010
Şedinţa publică din 3 mai 2011
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 11 din 20 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul N.M., împotriva rezoluţiei din 10 septembrie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 325/P/2010.
A fost obligat petiţionarul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele: Prin ordonanţa din 10 septembrie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 325/P/2010, în baza art. 228 rap. la art. 10 lit. a), art. 38, art., 45, art. 42 C. proc. pen., a dispus, neînceperea urmăririi penale faţă de P.M., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova şi ofiţerii de poliţie B.M., inspector principal în cadrul Poliţiei mun. Craiova, D.C. - inspector în cadrul Poliţiei mun. Craiova, pentru infracţiunile prev. de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291, art. 208/209, art. 271, art. 250, art. 261, art. 266, art. 268, art. 272, art. 317 şi art. 323 C. pen. şi;
Disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj pentru continuarea cercetărilor faţă de E.M.R. - agent principal de poliţie în cadrul IPJ Dolj, Serviciul Criminalistic, numiţii G.M.B. şi G.R., pentru infracţiunile prev. de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291, art. 208/209, art. 271, art. 250, art. 261, art. 266, art. 268, art. 272, art. 317 şi art. 323 C. pen.
În perioada 2-17 martie 2010, petentul N.M. a formulat un număr de patru plângeri penale prin care a reclamat, în esenţă, cercetarea abuzivă care se efectuează împotriva sa, în dosarul nr. 12548/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
În fapt, petentul este nemulţumit de faptul că este cercetat pentru exercitarea fără drept, a profesiei de avocat, în condiţiile în care, susţine acesta, respectă condiţiile prevăzute de lege, fiind înscris în Uniunea Naţională a Barourilor din România înfiinţată de Pompiliu Bota şi, a solicitat cercetarea a subinspectorului D.C. de la Poliţia mun. Craiova cât şi a procurorului P.M. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, persoane care efectuează, respectiv supraveghează cercetarea penală în dosarul nr. 12584/P/2009.
La data de 15 aprilie 2010, petentul a formulat o nouă plângere împotriva numiţilor B.M., D.C.,inspector principal, respectiv inspector în cadrul Poliţiei mun. Craiova, E.M. - agent principal în cadrul IPJ Craiova - Serviciu criminalistic, G.R. şi G.M.B., pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 323, art. 208 - 209, art. 217, art. 246, art. 250, art. 261, art. 266, art. 268, art. 271, art. 317 C. pen.
Întrucât petentul a solicitat în mod expres cercetarea penală a procurorului P.M. sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prin Ordonanţa nr. 117/P/2010 din 22 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea S.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, pentru efectuarea de cercetări faţă de procuror, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000.
Prin ordonanţa nr. 46/P/2010 din 12 aprilie 2010 a D.N.A., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul procuror P.M. pentru fapta prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru continuarea cercetărilor faţă de procuror şi ofiţerul de poliţie D.C. sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 şi art. 209 C. pen.
Împotriva ordonanţei din 10 septembrie 2010, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 325/P/2010, a procurorului de caz, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, invocând, în esenţă, aceleaşi împrejurări pe care s-a sprijinit plângerea iniţială.
Prin ordonanţa din 11 octombrie 2010, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 1517/11/2/2010, în temeiul art. 275, art. 278 C. proc. pen., s-a dispus, respingerea, ca neîntemeiată a plângerii petentului, însuşind motivarea dată rezoluţiei de către procurorul de caz, respectiv că, soluţia adoptată în cauză este legală, fiind fundamentată pe actele premergătoare efectuate, din care rezultă că nu există temeiuri de fapt ori de drept care să contureze infracţiunile sesizate ori alte fapte prevăzute de legea penală în sarcina magistratului procuror şi a ofiţerilor de poliţie.
Împotriva rezoluţiei procurorului de caz a formulat plângere petentul, apreciind că soluţia este nelegală şi netemeinică, cercetarea penală efectuându-se cu încălcarea drepturilor petentului, atât în ceea ce priveşte drepturile ce garantează efectuarea percheziţiei domiciliare cât şi drepturilor ce vizează exercitarea profesiei de avocat, activitate desfăşurată de către petent şi apreciază de către acesta ca, desfăşurându-se în condiţiile legii.
Curtea de Apel a analizat motivele plângerii şi Ordonanţa parchetului, raportat la întregul material probator administrat în cauză, s-a apreciat că plângerea formulată de către petent este nefondată, astfel încât, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins-o.
A constat că sunt nefondate motivele plângerii invocate de către petent în ceea ce priveşte acţiunea abuzivă a intimaţilor, în efectuarea demersului procedural, cum nefondate sunt şi motivele ce privesc soluţia adoptată faţă de intimatul P.M., în condiţiile în care acesta a acţionat în exercitarea sarcinilor de serviciu şi a obligaţiilor legale. împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul.
Recursul este inadmisibil.
Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor, între acestea regăsindu-se şi suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen.
În acest sens, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, este definitivă.
Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziţii tranzitorii, care se regăsesc în disp. art. XXIV.
În privinţa căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăseşte în alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta stabileşte cu claritate drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunţării hotărârii ce se doreşte a fi atacată.
Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesuală penală este de imediată aplicare, cât şi spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare şi accelerare a procedurilor, cu efecte imediate.
În consecinţă, constatând că în speţă sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 20 ianuarie 2011, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi în dispozitivul sentinţei atacate.
În această situaţie, întrucât petentul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibil recursul cu care a fost investită, conform art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligându-l totodată pe petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul N.M. împotriva sentinţei penale nr. 11 din 20 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 3 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1128/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1801/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
