ICCJ. Decizia nr. 1886/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1886/2011
Dosar nr. 4355/113/2009
Şedinţa publică din 10 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Brăila, prin sentinţa penală nr. 154 din 6 octombrie 2010, în baza disp. art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului N.M. din infracţiunile de omor calificat şi deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. f), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. şi a art. 33 lit. a) C. pen. şi infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., în infracţiunile de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1), rap. la art. 175 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. şi infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza disp. art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 21 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen. (victimă D.E., faptă din 26 august 2009);
În baza disp. art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare (parte vătămată D.E., faptă din 26 august 2009).
În baza disp. art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, executarea pedepsei cea mai grea, 21 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul având de executat 21 ani şi 6 luni închisoare.
În baza disp. art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 937 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată anterior prin sentinţa penală nr. 635 din 12 decembrie 2002 a Judecătoriei Făurei, definitivă prin Decizia penală nr. 708 R din 21 august 2003 a Curţii de Apel Galaţi şi contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul având de executat, în final, pedeapsa cea mai grea, 21 ani şi 6 luni închisoare, la aceasta adăugându-se spor de 6 luni închisoare, pedeapsa de executat fiind 22 ani închisoare.
În baza disp. art. 35 alin. (1) C. pen., alături de pedeapsa de 22 ani închisoare, inculpatul va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen., pe durata de 9 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen.
În baza disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat în folosul statului, a 50 lei reprezentând contravaloarea celor 2 telefoane mobile sustrase şi ulterior vândute, cumpărătorul de bună credinţă V.V. neconstituindu-se parte civilă, precum şi a sumei de 101, 76 lei contravaloarea celor 12 tichete valorice sustrase, moştenitorii victimei, de asemenea, neconstituindu-se părţi civile în cauză.
În baza disp. art. 109 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea, către părţile vătămate, la cererea acestora, după rămânerea definitivă a hotărârii, a unei sticle de şampanie „Dorato Fragola" - corp delict.
În baza art. 7, cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prevalarea probelor biologice de la inculpat în vedere introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza disp. art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 14 alin. (2) lit. a) acelaşi cod, s-a constatat ca acoperit parţial prejudiciul material cauzat, telefoanele mobile marca Nokia seria IMEI 3595480114822 şi seria IMEI 353974015099343 fiind restituite în natură moştenitorilor victimei, D.E. şi D.G. neconstituindu-se părţi civile în cauză.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarele:
Inculpatul, poreclit „M.", surdo-mut, era înscris în Asociaţia Naţională a Surzilor din România, Filiala Brăila, pentru aceasta el, în baza unei hotărâri emanată de la acest organism, fiind obligat să plătească anual, suma de 150 lei cu titlu de cotizaţie.
D.E., director executiv al respectivei filiale, se ocupa şi cu secretariatul acesteia, calitate în care, în luna august 2009, i-a înştiinţat pe cei obligaţi, despre necesitatea plăţii cotizaţiei, ea având şi însărcinarea de a o încasa. Plata urma a se face la 26 august 2009, persoanele obligate fiind convocate la sediul filialei. Printre restanţieri figura şi inculpatul.
După ce a primit înştiinţarea, în ziua de 26 august 2009, dimineaţa, inculpatul, îmbrăcat cu un tricou negru, pantaloni tip blugi negri şi adidaşi de culoare închisă, s-a prezentat la sediul filialei, aici constatând că programul de lucru începea de la ora 10.00.
După această oră, el a revenit la filială, s-a îndreptat spre biroul directorului executiv şi a constatat că la uşă se aflau mai multe persoane.
Iniţial, inculpatul a aşteptat să-i vină rândul. Între timp, după ce au mai venit trei persoane, D.E. i-a comunicat să mai aştepte. Deşi a fost deranjat de acest îndemn, inculpatul s-a conformat, iar când rândul s-a terminat a pătruns în birou.
Acolo, D.E. i-a cerut să plătească cei 150 lei, inculpatul a răspuns că nu are bani, motiv pentru care femeia i-a ripostat că în acele condiţii nu vede de ce s-a mai prezentat şi l-a invitat afară. Enervat, inculpatul s-a întins peste birou şi a luat-o de păr pe femeie, încercarea acesteia de a scăpa prin fugă spre uşa de acces fiindu-i însă zădărnicită de inculpat, acesta prinzând-o şi trântind-o la podea lângă un ventilator în stare de funcţionare. Instantaneu, de pe biroul femeii, inculpatul a luat o sticlă gen şampanie, marca „Dorato Fragola" , a sărit peste trupul femeii şi a lovit-o în zona capului, de mai multe ori, peste faţă şi peste braţe. În cap, loviturile fiind aplicate în creştet, imediat rana a sângerat, sângele a stropit paletele ventilatorului, peretele, uşile biroului şi parchetul. Constatând că victima şi-a pierdut conştienta, inculpatul a lăsat-o în această stare, s-a deplasat în sala de club a filialei, la robinetul amplasat acolo s-a spălat de sânge, a lăsat apa să curgă, pe urmă s-a reîntors în biroul victimei, a văzut că aceasta nu decedase şi constatând că pe birou se aflau două telefoane mobile şi 12 tichete valorice pentru masă, le-a luat şi a părăsit incinta.
La orele 13.00, după ce colindase prin magazine, inculpatul s-a îmbarcat într-un autobuz şi a revenit la domiciliul său.
Ulterior, inculpatul a vândut cele două telefoane celulare, cumpărătorului V.V., care i-a plătit 50 lei, nespunându-i de unde le are.
Duminică, 30 august 2009, de la un magazin din comuna sa de domiciliu, inculpatul a făcut cumpărături, plata făcând-o, parţial, cu un tichet restaurant în valoare de 8,48 lei model Accor Service – RO2009.
Decesul victimei a fost constatat oficial la 26 august 2009, orele 14.00.
Raportul de necropsie din 13 octombrie 2009 a înscris că moartea victimei D.E. a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirarea în căile respiratorii a sângelui şi schijelor osoase provenite dintr-un focar de fractură osoasă complexă, ce a interesat baza craniului, viscerocraniului în întregime, leziunile de la nivelul capului, în totalitatea lor putându-se produce prin lovire activă, repetată, cu un corp dur, de formă particulară, posibil sticla corp delict şi smulgerea părului capilar, între leziunile de la nivelul capului şi deces existând legătură de cauzalitate directă, nemijlocită şi imediată.
În vederea identificării autorului faptelor, au fost date în urmărire cele două telefoane mobile, acestea fiind constatate a fi în posesia concubinilor V.F. şi M.M., cercetarea relevând că la 27 august 2009, aceştia se aflau în vizită la bunica lor, aceasta fiind vecină în comuna Racoviţă cu familia inculpatului, de la el V.F. cumpărând telefoanele.
Privind tichetele valorice, probatoriul a demonstrat că erau ale victimei, nu ale membrilor filialei, tichetul valoric folosit de inculpat astfel cum s-a arătat, făcând parte din acestea.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 27 noiembrie 2009, inculpatul prezintă tulburare de personalitate de tip antisocial, surdo-mutitate şi păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, dar are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
La cercetarea judecătorească, inculpatul a oferit mai multe versiune privind situaţia de fapt şi vinovăţiei lui, într-o ultimă declaraţie recunoscând ceea ce a făcut, cu o singură inadvertenţă referitor la obiectul cu care a lovit capul victimei în declaraţie, inculpatul a susţinut că a lovit cu boxa calculatorului.
Expertizarea sticlei gen şampanie a relevat urme de sânge grupa A II.
Împotriva sentinţei au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi inculpatul.
Apelul declarat de procuror a fost motivat pe nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei în ce priveşte greşita schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea de furt calificat, precum şi pe netemeinicia pedepsei.
Inculpatul a criticat sentinţa sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei, cu referire la circumstanţe personale de gen vârstă şi handicap.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 18A din 26 ianuarie 2011, în baza disp. art. 379 alin. (1) pct.1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile.
Şi împotriva deciziei instanţei de apel s-a declarat recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, motivele invocate fiind greşita nereţinere şi a stării de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în raport de condamnarea aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 3005/1997 a Judecătoriei Galaţi, pentru care nu a intervenit reabilitarea, acelaşi inculpat fiind condamnat şi prin sentinţa penală nr. 635/2002 a Judecătoriei Făurei, definitivă la 21 august 2003, în condiţiile în care faptele din cauză au fost săvârşite la 26 august 2009, precum şi pentru netemeinicia pedepselor aplicate, raportat la atitudinea nesinceră a inculpatului, la neregretul manifestat privind consecinţele faptelor, la starea de recidivă, în antecedentele penale el având infracţiuni de violare de domiciliu şi de viol.
Recursul declarat de parchet nu este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Art. 371 C. proc. pen. stabileşte efectul devolutiv al apelului, în cadrul acestuia cu referire la apelul declarat de parchet împotriva sentinţei, se constată că nu a fost motivat pe incidenţa, în cauză, şi a stării de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (filele 5-7 dosar curte de apel), astfel că hotărârea instanţei de apel, chiar dacă apelul a fost declarat în defavoarea inculpatului, neanalizând, nu i se poate imputa o asemenea critică, în caz contrar inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
În plus, starea de recidivă nefăcând parte din încadrarea juridică a faptei, constituie, eventual, o apreciere asupra antecedentelor inculpatului, dar în ce-l priveşte reţinerea stării de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., aceasta a fost avută în vedere, iar art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), numai formal ar putea conduce la o individualizare a pedepsei. Că dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) nu fac parte din încadrarea juridică a faptei, neaplicarea lor ar constitui cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., nu pct. 17 cum susţine procurorul, respectiv art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 acelaşi cod, încadrarea juridică privind aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în partea specială a Codului penal sau în legi penale speciale, ori la trăsături caracteristice prevăzute în Partea generală a codului, cum sunt tentativa sau forma de participaţie. Împrejurările privind săvârşirea infracţiunii şi datele referitoare la persoana inculpatului, printre acestea şi recidiva, sunt aspecte ce ţin de aplicarea legii, în cauză individualizarea pedepsei, în sarcina inculpatului reţinându-se şi primind soluţionare legală, starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., deci, sub acest aspect, soluţia procesului, este legală şi temeinică.
În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., individualizând pedepsele pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere, în integralitate, criteriile generale înscrise de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cuantumul pedepsei de executat raportându-se la pericolul social grav, la consecinţele infracţiunii de omor calificat, la împrejurările în care faptele s-au comis, dar şi la persoana inculpatului, handicapat, cu probleme ce vizează personalitatea sa din punct de vedere psihic, iar nerecunoaşterea faptelor neputând constitui o agravare în orice condiţii, a avut consecinţă asupra stabilirii pedepsei, aceasta fiind apreciată spre maximul (închisoare de la 15 la 25 ani) prevăzut de textul incriminator.
Ca atare, recursul declarat de parchet nefiind fondat, în conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (3) cu referire la art. 189 alin. (1) acelaşi cod, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 18/A din 26 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul N.M.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 2 septembrie 2009 la 10 mai 2011.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului autorizat de limbaj mimico-gestual se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 10 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1783/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1892/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
