ICCJ. Decizia nr. 1970/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1970/2011

Dosar nr. 545/59/2011

Şedinţa publică din 12 mai 2011

Asupra recursului de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea 153/P1 din 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosar nr. 545/59/2011, în baza art. 160⁸ alin. (1) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul N.I.F.

În temeiul art. 160^8a alin. (6) C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Inculpatul N.I.F. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar potrivit disp. art. 160¹ şi art. 160² C. proc. pen., motivând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia, cunoaşte prevederile legale referitoare la revocarea măsurii arestării şi se obligă să respecte obligaţiile care vor fi impuse.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Organul de urmărire penală a reţinut în sarcina inculpatului N.I.F. că în calitatea sa de lucrător de poliţie, având gradul profesional de agent şef adjunct de poliţie:

- la 20 octombrie 2010 a participat, împreună cu investigatorul I. şi cu P., la împărţirea banilor colectaţi cu titlu de mită de la traficanţi, primind circa 40 Euro şi 50 lei;

- La 24 octombrie 2010 a primit, în urma împărţirii de către P. a sumelor colectate cu titlu de mită, 250 Euro ;

- La 5 noiembrie 2010 a primit de la P. suma de 20 Euro şi 50 lei,din suma totală colectată cu titlu de mită în tura respectivă;

- La 21 noiembrie 2010 a primit, prin intermediul investigatorului I., suma de 30 Euro şi 40 lei, ce-i fusese înmânată acestuia pentru N. de către P., ca urmare a împărţirii de către acesta a sumelor colectate cu titlu de mită de la traficanţi.

Aceste fapte putând constitui săvârşirea infracţiunii luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000, şi apl. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 al. din Legea 39/2003, totul cu aplicarea. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin încheierea din 09 februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 1249/2/2011, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului N.I.F., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 10 februarie 2011 până la data de 10 martie 2011 inclusiv.

Pentru a lua această măsură instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen., reţinându-se în esenţă că inculpatul în calitate de lucrător de poliţie din cadrul IJPF Caraş-Severin sectorul de poliţie Naidăş împreună cu alţi lucrători de poliţie şi lucrători vamali în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011 au acţionat coordonat constituiţi în grup infracţional cu scopul sustragerii unor sume importante primite drept mită ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României, în special a traficului cu ţigări, banii obţinuţi cu titlu de mită se colectau într-un fond comun iar la sfârşitul schimbului se împărţeau egal între funcţionarii publici.

S-a mai arătat că la aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică au fost avute în vedere că aceste fapte sunt de natură să prejudicieze buna reputaţiei a instituţiei publice precum şi încrederea în buna credinţă a celor desemnaţi să apere lege ratat că prin neîndeplinirea sarcinilor specifice poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali vitregesc bugetul consolidat al statului de resurse financiare, pe de altă parte vameşii şi poliţiştii de frontieră nu efectuau nici un fel de control de frontieră, singura interacţiune consta în primirea sumei de bani prestabilită şi faţă de această situaţie gruparea criminală putea să se folosească de această situaţie pentru a transporta pe lângă ţigări orice alte bunuri periculoase sau interzise la deţinere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme sau muniţie.

Starea de arest a inculpatului a fost prelungită succesiv de Curtea de Apel Bucureşti, ultima dată prin încheierea penală din 05 aprilie 2011 pronunţată în dosar nr. 3103/2/2011 când s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului până la data de 09 mai 2011.

Instanţa a constatat că în concordanţă cu prevederile art. 5 din Convenţia Euro peană a Drepturilor Omului, cu dispoziţiile art. 160⁴ alin. (1), raportat la art. 160² alin. (2) C. proc. pen., prevăd posibilitatea instanţei de judecată de a dispune liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani.

Analizând regulile instituite de dispoziţiile procesuale care reglementează instituţia liberării provizorii sub control judiciar, în raport cu situaţia concretă a inculpatului N.I.F. instanţa a apreciat că în raport cu disp. art. 160⁴alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 160² alin. (1) C. proc. pen., inculpatul are vocaţia de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar în ceea ce priveşte maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina lui de către organul de urmărire penală, însă cererea apare ca neîntemeiată având în vedere natura, gravitatea faptelor pentru care este cercetat şi împrejurările concrete în care au fost ele comise.

Astfel, s-a reţinut că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi comis luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000, cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Instanţa a constatat că sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că există o presupunere rezonabilă cu privire la săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor menţionate mai sus care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la natura, gravitatea infracţiunilor de care este acuzat.

Analizând acuzaţiile aduse inculpatului, instanţa a constatat că acestea sunt grave, cu un impact social deosebit, deoarece se referă la activitatea mai multor persoane, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar spori sentimentul de nesiguranţă şi ar conduce la o scădere a încrederii populaţiei în capacitatea de protecţie a organelor statului, fiind necesare o ripostă fermă a societăţii pentru eradicarea climatului infracţional, în caz contrar ar fi încurajate şi alte persoane în vederea comiterii de acte cu caracter penal de aceeaşi natură.

Instanţa a apreciat că gravitatea infracţiunilor şi pericolul concret pentru ordinea publică rezidă din modalitatea în care a acţionat grupul infracţional organizat, din care se pare că a făcut parte inculpatul, existând indicii temeinice în acest sens, care şi-au folosit cunoştinţele profesionale şi funcţia avută pentru a asigura grupului infracţional organizat un mod de operare cât mai eficient, pe de o parte vitregind bugetul consolidat al statului de resurse financiare, afectând buna desfăşurare a activităţii comercianţilor oneşti pe segmentul comerţului de ţigări.

Pe fond, văzând că nu sunt motive de admitere a cererii formulate de către inculpatul N.I.F., în temeiul art. 160^8a alin. (6) C. proc. pen. a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul N.I.F.

Împotriva încheierii sus-menţionate, a declarat recurs inculpatul, pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii.

Recursul inculpatului este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că în cauză sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, sub aspectul condiţiei prevăzută de art. 160² alin. (1) C. proc. pen., cât şi cu privire la cea de a doua condiţie, de temeinicie, prevăzută de alin. (2) al aceluiaşi text de lege.

Potrivit art. 160² alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Din examinarea lucrărilor şi actelor dosarului, rezultă că în cauză, la acest moment procesual, nu mai există date din care să rezulte pericolul şi riscul de a se zădărnici aflarea adevărului, precum şi ca inculpatul să repete asemenea fapte.

Astfel, raportat la poziţia procesuală a inculpatului, în sarcina căruia au fost reţinute patru acte materiale de luare de mită, pentru sume cuprinse între 40-50 lei şi 20-40 Euro şi un act contra sumei de 250 Euro, pe care Ie-a recunoscut, la datele personale ale acestuia, precum şi la momentul procesual actual (urmărirea penală s-a terminat, inculpatul a semnat procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală), se constată că lăsarea inculpatului în libertate sub control judiciar poate asigura eficient buna desfăşurare a procesului penal.

Pentru aceste considerente, urmează ca recursul declarat de N.I.F. împotriva încheierii nr. 153/PI din 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, să fie admis, să fie casată încheierea atacată şi, rejudecând, în baza art. 160^8a alin. (2) C. proc. pen., să se admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

Va fi pus în libertate provizorie sub control judiciar inculpatul N.I.F. de sub puterea mandatului de arestare, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art.1 60² alin. (3) şi alin. (3)¹ C. proc. pen., se vor pune în vedere inculpatului ca pe durata liberării provizorii sub control judiciar să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească fără încuviinţarea instanţei limita teritorială a judeţului Arad, cu excepţia situaţiilor în care este chemat de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată;

b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, respectiv poliţia localităţii Arad, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

d) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;

e) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

f) să nu se apropie de inculpaţii şi martorii din prezenta cauză şi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect.

g) să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

În baza art. 160² alin. (3)² C. proc. pen., se va atrage atenţia inculpatului N.I.F. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a oricăreia dintre obligaţiile sus-menţionate se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.

În baza art. 160² alin. (4) C. proc. pen., se va comunica prezenta decizie administraţiei locului de deţinere, inculpatului N.I.F. şi tuturor instituţiilor prevăzute la art. 145 alin. (2)¹C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurentul inculpat N.I.F. împotriva încheierii nr. 153/PI din 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosar nr. 545/59/2011.

Casează încheierea atacată şi, rejudecând, în baza art. 160^8aalin. (2) C. proc. pen., admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul N.I.F.

Dispune punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului N.I.F. de sub puterea mandatului de arestare, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 160² alin. (3) şi alin. (3)¹ C. proc. pen., pune în vedere inculpatului ca pe durata liberării provizorii sub control judiciar să respecte următoarele obligaţii:

b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

d) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;

e) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

f) să nu se apropie de inculpaţii şi martorii din prezenta cauză şi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect.

g) să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

În baza art.160² alin.3² C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului N.I.F. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a oricăreia dintre obligaţiile sus-menţionate se va lua fată de acesta măsura arestării preventive.

În baza art. 160² alin. (4) C. proc. pen., dispune comunicarea prezentei decizii administraţiei locului de deţinere, inculpatului N.I.F. şi tuturor instituţiilor prevăzute la art.145 alin. (2)¹ C. proc. pen..

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 25 lei pentru apărarea inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 mai 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 1968/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2059/2011. Penal. Menţinere măsură de... →

ICCJ. Decizia nr. 1970/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1970/2011. Penal