ICCJ. Decizia nr. 2824/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N IA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2824/2011
Dosar nr.6444/1/2011
Şedinţa publică din 10 august 2011
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată:
Prin Încheierea de şedinţă din data de 28 iulie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 2704/120/2011, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a constatat legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpatului K.M. în temeiul art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (1), (3) din acelaşi cod.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului a constatat că aceasta a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, impunându-se menţinerea, în continuare, a stării de arest, avându-se în vedere şi pericolul social concret pentru ordinea publică. în aprecierea pericolului pentru ordinea publică instanţa de apel a ţinut seama de gravitatea deosebită a faptei comise (lovituri cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 183 C. pen.) de urmările produse, de modul de săvârşire şi multitudinea loviturilor aplicate, precum şi de rezonanţa socială negativă indusă în opinia publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs învederând că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, că nu există riscul de a se sustrage judecăţii iar ecoul negativ al faptei s-a diminuat.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol „când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive".
În cauză, instanţa de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a infracţiunii (la data de 20 februarie 2011, inculpatul K.M. a iniţiat acte de agresiune, lovind victima P.C. cu pumnii, picioarele şi apoi cu o bâtă, cauzându-i moartea) corelat cu natura relaţiilor sociale lezate, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., hotărârea de condamnare, chiar nedefinitivă, constituind un temei suficient pentru a se constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se atât dispoziţiile cuprinse în legea internă cât şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Toate aceste aspecte justifică dispoziţiile instanţei de apel în sensul menţinerii arestării preventive, astfel că Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul K.M. va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul K.M. împotriva Încheierii din 28 iulie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 2704/120/2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 125 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 august 2011.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 2821/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2868/2011. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
