ICCJ. Decizia nr. 3320/2011. Penal
| Comentarii |
|
Prin Rezoluția nr. 1931/P/2010 din 7 ianuarie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de C.M. - judecător la Judecătoria Sectorului 3 București, B.A.O., G.B.A. și C.A.A.M. - judecători la Tribunalul București, M.M.C. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, A.N.M. - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen. și art. 242 alin. (1) C. pen.
în fapt, petenții au solicitat efectuarea de cercetări penale față de magistrații menționați pentru faptul că ar fi judecat o cauză privind o plângere formulată împotriva rezoluției procurorului adoptată în dosarul nr. 392/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, cât și împotriva rezoluției nr. 2317/ll-2/2007 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București care nu aparține acestora, adoptându-se o soluție care nu corespunde realității.
De asemenea au reclamat faptul că judecătorul C.M. a reținut în mod abuziv adresa nr. 545/ll-2/2008 din 10 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, adresată spre competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 3 București, introducând-o la dosar la finalizarea căilor de atac.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că prin sentința nr. 337/2008 pronunțată în dosarul nr. 2995/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 București, judecătorul C.M. a dispus respingerea ca tardivă a plângerii formulate de petenții B.C. și G.G. împotriva rezoluției nr. 392/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
Soluția a fost menținută în calea de atac a recursului de către judecătorii B.A.O., G.B.A. și C.A.A.M.
Soluțiile menționate au avut la bază și concluziile procurorului.
Verificările efectuate nu au reținut comiterea vreunei fapte în sarcina magistraților sus-menționați care să atragă o răspundere penală.
Prin rezoluția nr. 293/l1-2/2011 din 9 februarie 2011, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenții B.C. și G.G. împotriva soluției adoptată în dosarul nr. 1931/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
împotriva sus-arătatei rezoluții petenții B.C. și G.G. au formulat plângere la instanță.
Prin sentința penală nr. 198 din 21 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost respinsă ca nefondată plângere formulată de petenți.
Curtea, a reținut că în cauză nu sunt probe din care să rezulte că vreunul dintre magistrații reclamați de către petenți ar fi comis vreo faptă penală, așa cum se menționează în sesizarea inițială a Parchetului, de către petenți.
împotriva acestei din urmă sentințe, petenții au formulat recursurile de față.
Recursurile sunt inadmisibile.
Potrivit art. 2781alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată , precum și orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Potrivit art. 2781alin. (8) C. proc. pen., judecătorul , soluționând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 2781alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de judecător potrivit alin. 8 nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.
Așa fiind, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins ca inadmisibile recursurile declarate de petiționarii B.C. și G.G.
în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții petiționari au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3378/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3325/2011. Penal → |
|---|
