ICCJ. Decizia nr. 3357/2011. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3357/2011
Dosar nr.4040/327/2010
Şedinţa publică din 3 octombrie 2011
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 150 din 3 februarie 2011 pronunţată de Judecătoria Tulcea, s-a dispus condamnarea inculpatului C.P.G., la pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs inculpatul C.P.G., care nu a fost motivat în termen, iar la dezbaterea acestuia, recurentul nu s-a prezentat, invocând motive nejustificate.
Prin Decizia penală nr. 413/P din 10 mai 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.P.G., împotriva Sentinţei penale nr. 150 din 3 februarie 2011, pronunţată de Judecătoria Tulcea, în Dosarul penal nr. 4040/327/2010.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpatul C.P.G.
La termenul din 31 august 2011, Înalta Curte a pus în discuţia părţilor admisibilitatea căii de atac exercitată de inculpat.
Analizând cauza, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul C.P.G. este inadmisibil, pentru următoarele motive:
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii.
Normele de procedură penală sunt de strictă şi imediată aplicare, fiind unanim acceptat caracterul activ al acestora, care trebuie examinat în raport cu data când se desfăşoară acţiunea procesuală faţă de care legea de procedură este activă.
Dispoziţiile art. XVIII pct. 9 din Legea nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 281 C. proc. pen. referitoare la competenţa după materie a Curţii de Apel, astfel încât la punctul 3 al textului de lege menţionat se arată că recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorie în primă instanţă se judecă la Curtea de Apel, ca instanţă de recurs, cu excepţia celor date în componenţa tribunalului, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Cum Decizia nr. 413/P din 10 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi de minori, ca instanţă de recurs, este definitivă, nefiind una dintre hotărârile supuse recursului, rezultă că este inadmisibilă calea de atac promovată de către inculpatul C.P.G.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 RON, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul C.P.G. împotriva Deciziei penale nr. 413/P din 10 mai 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 3353/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3358/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
