ICCJ. Decizia nr. 3362/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3362/2011
Dosar nr.1169/97/2011
Şedinţa publică din 3 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin Sentinţa penală nr. 74 din 30 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia penală, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul C.I.A., domiciliat în Petrila împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara la 27 octombrie 2009 în Dosarul nr. 645/P/2009, privind pe făptuitorii Ţ.N., P.I., V.T. şi I.I. şi s-a menţinut rezoluţia atacată.
Prin plângerea înregistrată la nr. 1169/97/2011, urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei de către Judecătoria Petroşani, petentul C.I.A. a solicitat instanţei ca, în baza sentinţei ce se va da, să se admită plângerea, să se desfiinţeze rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 27 octombrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 645/P/2009 şi să trimită cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului Ţ.N. pentru comiterea infracţiunii de favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. şi împotriva făptuitorilor P.I., V.T. şi I.I. pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi uz de fals prev. de art. 291 C. pen. întrucât, din actele premergătoare efectuate în cauză, rezultă date suficiente cu privire la comiterea infracţiunilor sus-menţionate, astfel că se impune începerea urmăririi penale.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
La data de 15 aprilie 2009, petentul C.I.A. a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva numiţilor P.I. - primarul oraşului Petrila, V.T. - secretar al primăriei Petrila, I.I. - inspector la biroul agricol din cadrul aceleiaşi primării, Ţ.N. - agent de poliţie la poliţia oraşului Petrila şi Ş.G., judecător la Judecătoria Petroşani, în care reclama că, prin comportamentul lor abuziv, l-au prejudiciat, afectându-i dreptul de proprietate asupra unui teren pe care se află casa proprietatea sa.
Prin ordonanţa din data de 1 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numita Ş.G. pentru infracţiunea de tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP) şi a disjuns cauza şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara faţă de ceilalţi intimaţi în vederea soluţionării sub aspectul comiterii infracţiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. pen. cu privire la agentul de poliţie Ţ.N. şi de fals intelectual şi uz de fals faţă de ceilalţi intimaţi.
În urma cercetărilor efectuate, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, prin rezoluţia din data de 27 octombrie 2009 dată în Dosar nr. 654/P/2009 a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de agentul de poliţie Ţ.N. pentru infracţiunea de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. pen. şi neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii P.I., V.T. şi I.E. pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi uz de fals prev. de art. 291 C. pen.
Împotriva acestei rezoluţii petentul C.I.A. a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, plângere care a fost respinsă de către acesta prin rezoluţia din 24 noiembrie 2009.
Împotriva acestei rezoluţii petentul a formulat plângere la data de 8 decembrie 2009, pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, plângere care a fost înaintată de acest parchet Judecătoriei Petroşani.
Prin Sentinţa penală nr. 68 din 2010 Judecătoria Petroşani a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara având în vedere că făptuitorul Ţ.N. este agent de poliţie judiciară.
Verificând dosarul de urmărire penală, Tribunalul a reţinut următoarele:
La data de 08 septembrie 1994, numita D.G. a cumpărat de la Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Petrila un imobil casă situat în Petrila, fiindu-i atribuit totodată, pe durata existenţei construcţiei, şi terenul aferent, în suprafaţă de 44,20 mp, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. X/1994. Sus-numita, la data de 05 ianuarie 1995, a solicitat Consiliului Local Petrila, prin cerere scrisă, atribuirea suprafeţei de 230 mp teren aferent imobilului casă.
La data de 28 februarie 1992, numita D.G., în baza unui contract autentic de vânzare-cumpărare, a vândut imobilul - casă numitei B.I..
Ulterior acestui act, respectiv la data de 22 noiembrie 1995, prin Ordinul Prefectului judeţului Hunedoara nr. 203, numitei D.G. i-a fost atribuită în proprietate suprafaţa de 230 mp teren aferent casei menţionate, iar punerea în posesie a fost făcută de Consiliul Local Petrila la 18 decembrie 1995.
Numita D.G., prin nepotul ei Ş.S., a folosit în permanenţă terenul respectiv, în calitate de proprietar, pe el fiind amplasat un garaj, iar numita B.I. a folosit doar casa a cărei proprietară era. Aceasta din urmă, la data de 12 ianuarie 2008, a decedat, iar fiica ei A.A., în calitate de moştenitor, a devenit proprietarul imobilului casă. În această calitate, la 10 noiembrie 2008 a vândut casa, în baza unui contract autentic, făptuitorului C.I.A. şi soţiei sale C.L., fără să fi fost vândut şi terenul aferent casei. Cumpărătorii, cu ocazia încheierii contractului, au luat cunoştinţă că acel teren aparţine numitei D.G. dar, la data de 20 noiembrie 2008, petentul C.I.A. a depus la Primăria oraşului Petrila cerere prin care solicita atribuirea dreptului de proprietate asupra acelui teren, invocând dispoziţiile Legii nr. 18/1991.
La cererea înregistrată sub nr. 15.271 din 20 noiembrie 2008 i s-a comunicat, la data de 25 noiembrie 2008, de către funcţionarii primăriei, care erau actele necesare în vederea soluţionării cererii.
Partea vătămată a depus actele solicitate de către funcţionarii primăriei, care, în urma verificărilor efectuate, au constatat că terenul în cauză era deja atribuit în proprietate numitei D.G., prin Ordinul Prefectului judeţului Hunedoara nr. 203 din 22 noiembrie 1995.
Această stare de fapt, în mod corect a fost constatată de către făptuitorul Ţ.N., agent de poliţie judiciară la Poliţia oraşului Petrila, cu ocazia soluţionării cauzei ce i-a fost repartizată spre instrumentare urmare a plângerii penale formulată de petent împotriva făptuitorilor P.I. şi M.I., fiind întocmit un referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale cu privire la infracţiunile prev. de art. 246, 22, 289 şi 291 C. pen.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani şi-a însuşit propunerea, astfel că prin rezoluţia din 10 iulie 2009 a fost confirmată propunerea de neîncepere a urmăririi penale.
Din cele expuse mai sus, Tribunalul a concluzionat că nu rezultă existenţa unor indicii cu privire la comiterea infracţiunii de favorizare a infractorului de către făptuitorul Ţ.N., respectiv a infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals de către făptuitorii P.I., V.T. şi I.I., funcţionari ai Primăriei oraşului Petrila, astfel că soluţia dată în cauză de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara este legală.
Aşa fiind, în baza disp. art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins ca nefondată plângerea şi s-a menţinut rezoluţia atacată.
2. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul C.I.A., reluând prin recursul declarat motivele iniţiale ale plângerii formulate.
Examinând recursul declarat de petentul C.I.A. prin prisma dispoziţiilor art. 2781 alin. 10) C. proc. pen., Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că recursul a fost declarat împotriva unei hotărâri definitive, astfel că l-a respins ca inadmisibil, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., prin Decizia penală nr. 656 din 31 mai 2011.
3. Împotriva acestei ultime decizii a formulat recurs petentul C.I.A., reiterând criticile de fond aduse hotărârilor dispuse în cauză.
Examinând recursul declarat în prezenta cauză, Înalta Curte constată că este inadmisibil, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 3851 C. proc. pen., calea de atac a recursului nu se poate exercita împotriva deciziilor pronunţate în recurs, cum este şi cazul în speţă.
În consecinţă, văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul C.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 656 din 31 mai 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul-petent la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 03 octombrie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 3358/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3365/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
