ICCJ. Decizia nr. 3366/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N IA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3366/2011
Dosar nr.5620/1/2011
Şedinţa publică din 3 octombrie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin Decizia penală nr. 2181 din 27 mai 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2352/54/2010, s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de petiţionara P.L. împotriva Sentinţei penale nr. 24 din 8 februarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
2. În motivarea contestaţiei în anulare înregistrată la data de 29 iunie 2011, contestatoarea a arătat că în mod greşit i s-a respins recursul ca inadmisibil şi nu a fost cercetat fondul acestuia, deşi l-a motivat în termen legal şi a depus o serie de dovezi pe care le consideră relevante. Contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 386 lit. c) şi e) C. proc. pen.
Examinând contestaţia în anulare, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1).
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 388 C. proc. pen., contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) - c) şi e) poate fi introdusă de persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării, iar pentru celelalte părţi în termen de 30 zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere.
În cauză, Decizia penală nr. 2181 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost pronunţată la data de 27 mai 2011, iar cererea de contestaţie în anulare a fost formulată şi depusă la poştă la 27 iunie 2011, fiind înregistrată la această instanţă la 29 iunie 2011.
În raport de aceste date, Înalta Curte constată, pe de o parte, că cererea de contestaţie întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. c) şi e) C. proc. pen., deşi este formulată în termen, nu este admisibilă în principiu întrucât cele invocate de contestatoare nu se circumscriu cazurilor de casare invocate, respectiv când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar sau când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1).
Ca atare, pentru toate aceste motive, văzând şi dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatoarea P.L. şi o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea P.L. împotriva Deciziei penale nr. 2181 din 27 mai 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2352/54/2010.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 3365/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3369/2011. Penal. Rejudecarea după extrădare... → |
|---|
