ICCJ. Decizia nr. 3543/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3543/2011
Dosar nr.599/107/2011
Şedinţa publică din 11 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă,
în baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Tribunalul Alba, prin Sentinţa penală nr. 121 din 14 martie 2011, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 357/2009 a aceluiaşi tribunal, formulată de condamnatul S.F.
Pentru a hotărî astfel a reţinut şi motivat următoarele: Prin Sentinţa penală nr. 357/2009 pronunţată de Tribunalul Alba în Dosar nr. 2028/107/2009 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 113/A/2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, inculpatul S.F. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 lit. c) C. pen. constând în aceea că, inculpatul aflându-se în stare de ebrietate i-a aplicat nepotului său partea vătămată H.N. mai multe lovituri cu un cuţit în zona capului, cauzându-i leziuni care i-au pus acestuia viaţa în pericol şi au necesitat internare medicală şi intervenţie chirurgicală.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de cel în cauză instanţa a reţinut că motivele invocate de condamnatul S.F. nu se încadrează în niciunul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen.
În esenţă, condamnatul a invocat în motivarea cererii sale împrejurarea că solicită reducerea pedepsei aplicate de către instanţa de fond şi acordarea de circumstanţe atenuante, întrucât s-a aflat în legitimă apărare.
În primul rând instanţa a reţinut că vinovăţia celui în cauză a fost definitiv stabilită, hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus condamnarea, menţinută în apel de Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia penală nr. H3/A2009 rămasă definitivă prin nerecurare, astfel că nu mai poate fi pusă în discuţie în lipsa unor elemente noi.
Având în vedere că revizuentul S.F. a solicitat şi audierea unui martor, care în opinia lui i-ar dovedi nevinovăţia şi că a recunoscut şi regretat fapta comisă, precum şi împrejurarea că a acţionat în legitimă apărare, prima instanţă a motivat că revizuirea este o cale de atac extraordinară care are caracteristicile unei căi de atac de retractare şi nu de reformare, nefiind posibilă prelungirea probaţiunii administrate pentru faptele deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza pe fond şi apoi în căile ordinare de atac.
Aspectele invocate de către petent reprezintă temeiuri pentru exercitarea căilor ordinare de atac - apelul sau recursul, ori în cazul de faţă petentul nu a uzat nici măcar de calea de atac a recursului, Decizia penală nr. 113/A/2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, rămânând definitivă prin nerecurare.
Împotriva hotărârii a declarat apel condamnatul revizuent S.F. şi a solicitat admiterea cererii de revizuire cu motivarea că la judecarea cauzei nu s-a avut în considerare faptul că a comis fapta în legitimă apărare, că a regretat cele întâmplate, are 7 copii şi nu i-au fost reţinute circumstanţe atenuante.
Secţia penală de la Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia nr. 77/A din 24 mai 2011 a respins, ca nefondat, apelul.
A reţinut şi motivat că în mod corect prima instanţă a constatat că prin motivele invocate condamnatul revizuent urmăreşte reluarea judecăţii într-o cauză în care pe baza probelor administrate s-a stabilit definitiv că este vinovat. Or, revizuirea unei hotărâri definitive de condamnare nu poate fi cerută decât în măsura în care s-ar invoca fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea de condamnare.
Nemulţumit şi de această hotărâre, condamnatul revizuent, în termenul legal, a atacat-o cu recurs.
Prin motivele scrise a criticat Decizia ca nelegală şi netemeinică reluând criticile din apel. A susţinut, în esenţă că, instanţele trebuiau să constate că a săvârşit infracţiunea în legitimă apărare şi să dispună achitarea sa. Nu au fost administrate probe cu privire la condiţiile concrete în care fapta a fost săvârşită şi în acest fel a fost privat de posibilitatea de a beneficia de circumstanţe atenuante.
A solicitat casarea deciziei şi sentinţei şi pe fond reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel verificând hotărârea supusă controlului judiciar a motivat că este inadmisibil ca procedura revizuirii să fie pusă în discuţie vinovăţia stabilită prin hotărârea de condamnare, prin reevaluarea probelor, pe baza cărora să se constate că fapta a fost săvârşită în legitimă apărare sau că inculpatul trebuia să beneficieze de circumstanţe atenuante.
Potrivit art. 393 C. proc. pen. hotărârile judecătoreşti definitive, pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală cât şi cu privire la latura civilă.
Cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 394 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen.
Motivele invocate de revizuent, nereţinerea legitimei apărări şi neacordarea de circumstanţe atenuante nu pot constitui cazuri de revizuire, ele nu se încadrează în prevederile textului citat.
Prin reevaluarea probelor administrate şi audierea altor martori s-ar ajunge la reluarea judecăţii şi la încălcarea autorităţii de lucru judecat. Motivele invocate puteau şi au fost examinate cu ocazia judecării în fond şi apel, ele nu pot fi examinate în calea extraordinară de atac a revizuirii, care este calea de retractare.
Faţă de cele de mai sus Înalta Curte constată că hotărârea recurată este legală şi temeinică şi în baza art. 38515 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi. respins, ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul S.F. împotriva Deciziei penale nr. 77/A din 24 mai 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 11 octombrie 2011.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 3537/2011. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 3559/2011. Penal → |
|---|
