ICCJ. Decizia nr. 3559/2011. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3559/2011

Dosar nr.724/35/2010

Şedinţa publică din 12 octombrie 2011

Asupra recursului de faţă,

în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Petenta, prin administrator legal B.A. şi asociat unic B.I., a susţinut că la 17 aprilie 2008 a încheiat un contract de comodat având ca obiect darea spre folosinţă cu titlu gratuit a autoturismului X cu nr. de înmatriculare YYY, bunul a fost dat de făptuitorul C.C.D. unor terţe persoane astfel că, petenta a formulat la data de 12 iunie 2008 acţiune la Judecătoria Oradea pentru rezilierea contractului.

Prin Sentinţa civilă nr. 7586 din 21 noiembrie 2008 pronunţată de Judecătoria Oradea, irevocabilă prin neapelare s-a admis cererea reclamantei SC V.S. SRL Oradea şi s-a dispus rezilierea contractului de comodat încheiat între părţi la 17 aprilie 2008 şi obligarea pârâtei SC L.G. SRL Oradea să restituie reclamantei autoutilitara.

Deşi puşi în întârziere, prin notificarea emisă de Biroul Executorului Judecătoresc P.B. la data de 19 septembrie 2009, făptuitorii au refuzat restituirea bunului, iar petenta a formulat plângere pretinzând că aceştia sunt pasibili de răspundere sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz de încredere.

Prin Rezoluţia nr. 214/P/2010 din 12 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de C.C.D. şi SC L.G. SRL Oradea pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de încredere, prev. de art. 213 C. pen. şi nerespectarea hotărârii judecătoreşti, prev. de art. 271 C. pen., cu motivarea că lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.

Împotriva soluţiei a formulat plângere petenta, iar prin Rezoluţia nr. 333/11.2/2010 din 11 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât s-a apreciat că numitul C.C.D. deţine autoutilitara fără nici un titlu juridic, atâta timp cât instanţa de judecată a reziliat contractul de comodat prin care SC V.S. SRL a dat spre folosinţă, cu titlu gratuit, către SC L.G. SRL, autoutilitara X cu nr. de înmatriculare YYY, cât priveşte infracţiunea prev. de art. 271 C. pen. s-a stabilit că lipseşte latura obiectivă a acestei infracţiuni.

Nemulţumită, petenta s-a adresat cu plângere la instanţa de judecată.

Prin Sentinţa penală nr. 83/P din 8 iunie 2011, Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC V.S. SRL Oradea, împotriva rezoluţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pe care le menţine în întregime.

În baza art. 192 C. proc. pen. a fost obligată petenta la 50 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că din actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că făptuitorii SC L.G. SRL Oradea şi C.C.D. au deţinut din 17 aprilie 2008 până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a reziliat contractul de comodat, autoutilitara X cu nr. de înmatriculare YYY pe baza unui titlu legal.

Raportul juridic patrimonial a încetat prin rămânerea irevocabilă a Sentinţei civile nr. 7586/2008 pronunţată de Judecătoria Oradea. Din acest moment, făptuitorii nu mai deţineau bunul pe baza unui titlu legal. S-a constatat că la data formulării plângerii penale, 27 octombrie 2009, bunul nu mai era deţinut de făptuitori pe baza contractului de comodat, motiv pentru care fapta săvârşită de făptuitori nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz de încredere din punct de vedere al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 213 C. pen.

Procurorul a efectuat acte premergătoare şi sub aspectul comiterii de făptuitorii intimaţi a infracţiunii prev. de art. 271 C. pen., constatând în mod legal că în cauza dedusă judecăţii ne aflăm în prezenţa neexecutării unei hotărâri judecătoreşti care însă, nu se circumscrie laturii obiective a acestei infracţiuni.

În consecinţă, lipsind unul din elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 213 C. pen. şi art. 271 C. pen., Curtea a apreciat că soluţia pronunţată de parchet că este legală şi temeinică.

Împotriva acestei din urmă sentinţe, petiţionara a formulat recursul de faţă.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în instanţă.

Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2871 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.

Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionara SC V.S. SRL Oradea.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiţionară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara S.C. V.S. SRL Oradea împotriva Sentinţei penale nr. 83/P din 8 iunie 2011 a Curţii de Apel Oradea - secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2011.

Procesat de GGC - NN

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3559/2011. Penal