ICCJ. Decizia nr. 366/2011. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 366/2011
Dosar nr. 930/1/2011
Şedinţa publică din 4 martie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 136 din 10 decembrie 2010, Judecătoria Târnăveni a dispus în baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) condamnarea inculpatului Z.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
În baza art. 71 alin. (2) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza prevederilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 30 septembrie 2010 până la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., menţine starea de arest a inculpatului.
În baza prevederilor art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă B.G., domiciliat în Târnăveni, jud. Mureş.
A fost obligat inculpatul să îi achite părţii civile suma de 300 lei, reprezentând prejudiciul nerecuperat.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600 lei reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu se va achita de Ministerul Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Mureş.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul Z.G.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş sub nr. 1718/323/2010, număr în format vechi 368/2011.
Prin decizia penală nr. 28/R din 21 ianuarie 2011, Tribunalul Mureş, în baza art. 39 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Mureş privind soluţionarea recursului declarat de inculpatul Z.G. împotriva sentinţei penale nr. 136 din 10 decembrie 2010, pronunţată de Judecătoria Târnăveni în dosarul nr. 1718/323/2010.
În baza art. 42 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de inculpatul Z.G. împotriva sentinţei penale nr. 136 din 10 decembrie 2010, pronunţată de Judecătoria Târnveni în dosarul nr. 1718/323/2010 în favoarea Curţii de Apel Tg Mureş.
În baza art. 3002 C. proc. pen. şi art. 160b alin. (1) C. proc. pen., a constatat legalitatea măsurii arestării preventive dispusă în cauză prin încheierea penală nr. 16/C din 1 octombrie 2010, pronunţată de Judecătoria Târnveni în dosarul nr. 1555/323/2010, faţă de inculpatul Z.G., în prezent deţinut în Penitenciarul Tg-Mureş.
În baza art. 3002 C. proc. pen., coroborat cu art. 160b alin. (3) şi art. 148 lit. f) C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventivă a inculpatului Z.G.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Mureş a avut în vedere modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 202/2010 şi în special dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 potrivit cărora, hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
per a contrario apreciază Tribunalul Mureş, că hotărârile pronunţate după intrarea în vigoare a legii, vor fi supuse căilor de atac prevăzute de noua lege.
Cauza a fost înaintată Curţii de Apel Târgu Mureş care, la termenul de judecată din 28 ianuarie 2011, din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe.
Prin decizia penală nr. 50/R din 28 ianuarie 2011, Curtea de Apel Tg.Mureş, în conformitate cu dispoziţiile art. 39 alin. (1) C. proc. pen., raportat la dispoziţiile art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010 a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Tg. Mureş privind soluţionarea căii de atac formulată de inculpatul Z.G. împotriva sentinţei penale nr. 136 din 10 decembrie 2010, pronunţată de Judecătoria Târnăveni, în dosarul nr. 1718/323/2010.
În baza art. 42 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a căii de atac formulată de inculpat în favoarea Tribunalului Mureş.
În baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Tg. Mureş şi Tribunalul Mureş, urmând a înainta dosarul instanţei superioare comune, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
În baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) şi art. 44 C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a inculpatul Z.G.
Pentru a dispune această soluţie, Curtea de Apel Tg.Mureş a avut în vedere dispoziţiile art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010 care stabilesc în mod neechivoc că procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei vor continua să fie judecate de instanţele iniţial sesizate.
Ca atare, apreciază Curtea de Apel Tg.Mureş, că, competenţa funcţională se va aplica numai cu privire la sentinţele pronunţate în cauzele în care judecătoria a fost sesizată cu judecarea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu după intrarea în vigoare a „legii micii reforme”.
Reţinând că Legea nr. 202/2010 a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, iar textul de lege se referă la sesizarea primară a instanţei prin rechizitoriu şi nicidecum la sesizările derivate, prin căile de atac, constată Curtea de Apel Tg.Mureş că în speţă, instanţa de fond a fost sesizată cu judecarea cauzei la data de 22 octombrie 2010, astfel că se aplică dispoziţiile legii vechi.
Fiind sesizată cu soluţionarea conflictului de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară comună celor două instanţe între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă, apreciază că este competentă să soluţioneze cauza Curtea de Apel Tg.Mureş, pentru considerentele ce urmează.
Potrivit dispoziţiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Din economia acestor dispoziţii legale, cu caracter tranzitoriu, rezultă clar, fără echivoc, că acestea de referă doar la hotărârile penale pronunţate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.
Ca atare, nu prezintă interes data la care a fost sesizată instanţa cu soluţionarea în fond a cauzei, relevant în acest caz fiind momentul în care este pronunţată hotărârea.
Cum legea stabileşte că hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul, per a contrario în cazul hotărârilor pronunţate după intrarea în vigoare a legii sunt incidente normele de procedură astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010.
În mod greşit Curtea de Apel Tg.Mureş a invocat incidenţa dispoziţiilor art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010 pentru soluţionarea negării de competenţă.
Aceste dispoziţii legale se referă la competenţa funcţională a instanţelor care este determinată de momentul sesizării instanţei.
Primele două alineate ale art. XXIV din Legea nr. 202/2010 se referă la materii total diferite şi anume în timp ce dispoziţiile alin. (1) reglementează căile de atac incidente, determinate în raport de momentul pronunţării hotărârii, alin. (2) vizează normele de competenţă incidente determinate în raport de momentul sesizării instanţei cu soluţionarea în fond a cauzei.
Concluzionând, cât timp sentinţa penală nr. 136 din 10 decembrie 2010 a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, conform art. 43 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este competentă să soluţioneze recursul declarat de inculpatul Z.G., Curtea de Apel Tg.Mureş.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Tg.Mureş, instanţă căreia i se va trimise dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul Z.G. în favoarea Curţii de Apel Tg.Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 369/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 364/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
---|