ICCJ. Decizia nr. 3675/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3675/2011
Dosar nr.12416/121/2010
Şedinţa publică din 19 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin Sentinţa penală nr. 22 din 15 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosar nr. 12416/121/2010, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 112/2002 a Tribunalului Galaţi, formulată de condamnatul revizuent C.V..
Conform art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat condamnatul revizuent la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la nr. 12416 din 12 noiembrie 2010, condamnatul C.V. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 112/2002 a Tribunalului Galaţi, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 19 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 şi 176 C. pen.
În motivarea cererii de revizuire, condamnatul a arătat că este condamnat fără să existe la dosar probe de vinovăţie la adresa sa, iar pe de altă parte unii martori audiaţi au dat declaraţii mincinoase.
În urma cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, conform art. 397 - 399 C. proc. pen., s-a întocmit referatul corespunzător şi s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă întrucât aspectele arătate de condamnatul C.V. nu pot fi considerate motive de revizuire din cele prevăzute de art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen.
Cererea de revizuire formulată de condamnatul C.V. s-a considerat a fi inadmisibilă, cu motivarea că revizuirea este o cale extraordinară de atac şi se formulează împotriva hotărârilor penale definitive atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latură civilă a cauzei, dar numai pentru motivele legale strict prevăzute de art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen.
Motivele legale de revizuire a unei hotărâri penale vizează aspecte precum: s-au descoperit fapte şi împrejurări care nu erau cunoscute de instanţă; martorii audiaţi în cauză au dat declaraţii mincinoase, un înscris folosit la soluţionarea cauzei de fond a fost declarat ulterior fals; autorităţile judiciare care au instrumentat cauza au comis infracţiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; există două sau mai multe hotărâri definitive care nu se pot concilia.
Din enumerarea hotărârilor legale de revizuire a unei hotărâri penale s-a constatat că aspectele arătate de condamnatul C.V. nu pot fi încadrate la motivele de revizuire prevăzute de art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen. şi, prin urmare, cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 112/2002 a Tribunalului Galaţi s-a considerat a fi inadmisibilă.
S-a reţinut că împrejurarea invocată de condamnat în sensul că a fost condamnat pe nedrept şi se consideră nevinovat nu este un motiv de revizuire, ci mai degrabă un motiv de cale ordinară de atac.
Pe de altă parte, condamnatul C.V. nu a adus dovezi din care să rezulte că martorii audiaţi în cauza sa au fost condamnaţi pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP), întrucât numai prin existenţa unei hotărâri de condamnare a martorului se poate admite în principiu o cerere de revizuire.
Faţă de cele arătate mai sus, prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 112/2002 a Tribunalului Galaţi.
B. Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel revizuentul C.V., solicitând audierea în calitate de martor a numitului V.Z., redactor şef al cotidianului J.N., care, în înscrisul ataşat memoriului depus la dosar de revizuent, a arătat că în urma unor cercetări proprii, a obţinut prin mijloace specifice, extrajudiciare, înscrisuri şi mărturii care nu au fost cunoscute în materialitatea lor de instanţele care au judecat cauza şi care ar putea contribui la elucidarea şi repararea unei potenţiale erori judiciare.
Prin Decizia penală nr. 159/A din 20 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul C.V. împotriva Sentinţei penale nr. 22 din 15 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 12416/121/2010, apreciindu-se criticile ca neîntemeiate.
C. Împotriva acestei decizii, condamnatul revizuent a declarat recurs, în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei respingeri a cererii, reiterând motivele din cererea introductivă şi apel.
Examinând recursul declarat de condamnatul revizuent, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, cazurile de revizuire sunt prevăzute strict şi limitativ de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., acestea vizând descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, în cauza a cărei revizuire se cere, de către un martor, un expert sau un interpret; declararea ca fiind fals a unui înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, sau un membru al completului de judecată, procurorul şi persoana care a efectuat acte de cercetare penală să fi comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
În cauză, solicitările condamnatului de a se administra probe noi şi de a se proceda la reaprecierea materialului probator aflat la dosarul cauzei, întrucât nu se face vinovat de săvârşirea faptei pentru care a fost condamnat, au fost în mod corect apreciate ca neîntemeiate, întrucât în calea extraordinară de atac a revizuirii nu este permisă prelungirea probatoriului în condiţiile în care aspectele invocate, ce ţin de fondul cauzei, nu constituie un fapt sau o împrejurare care să nu fi fost cunoscute şi evaluate de către instanţa ordinară la soluţionarea cauzei.
Întrucât motive invocate de condamnat nu se regăsesc în cazurile de revizuire expres şi limitativ prevăzute de lege, în mod corect prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de acesta, având în vedere şi Decizia nr. LX/24 septembrie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii.
Pentru aceste considerente, cum aspectele invocate nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen., văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge ca nefondat recursul revizuentului-condamnat.
În baza prev. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul revizuent condamnat la cheltuieli judiciare către stat, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat C.V. împotriva Deciziei penale nr. 159/A din 20 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuent condamnat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 octombrie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 3632/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3713/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
