ICCJ. Decizia nr. 3713/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3713/2011

Dosar nr.10660/1/2010

Şedinţa publică din 21 octombrie 2011

Deliberând asupra recursurilor penale de faţă constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 172 din 26 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 4163.1/108/2005, s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpaţii S.I. şi P.P. din infracţiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), iar pentru inculpatul R.I., din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP)

S-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul P.P. din două infracţiuni prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., respectiv art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., într-o singură infracţiune, anume: art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990, cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

S-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru R.I., din trei infracţiuni prevăzute de art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., într-o singură infracţiune prevăzută de art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

S-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul S. din art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. în art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 lit. d), art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului R.I., pentru săvârşirea tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina sa, anume: art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. (două infracţiuni), art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. (două infracţiuni), art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplicarea art. 41, 42 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 lit. d) şi art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului P.P. pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa, anume: art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 122 şi art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului S.I., pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa, anume: art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. şi art. 41, 42 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen.

S-a constatat că inculpatul R.I. a fost arestat preventiv în perioada 3 aprilie 2002 - 22 martie 2004.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 998, art. 1003 C. civ., obligă în solidar inculpaţii la despăgubiri civile către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad după cum urmează:

Inculpaţii R.I., S.I. şi partea responsabilă civilmente S.C. M. S.R.L. Arad, au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 815.229, 51 lei, despăgubiri civile către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad.

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.I., P.P. şi partea responsabilă civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti la plata sumei de 1.915.122 lei lei, despăgubiri civile către părţile civile.

În baza art. 48 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 republicată, s-a dispus radierea din registrul comerţului a S.C. M. S.R.L. Arad.

În temeiul art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate după cum urmează: factura fiscală nr. X; factura fiscală nr. Y/Y, factura fiscală nr. Z; factura fiscală nr. W; factura fiscală nr. A; factura fiscală nr. B; factura fiscală nr. C; factura fiscală nr. D; factura fiscală nr. E; factura fiscală nr. F; factura fiscală nr. G; factura fiscală nr. H, factura fiscală nr. I; factura fiscală nr. J; factura fiscală nr. K; factura fiscală nr. L şi M; factura fiscală nr. N, factura fiscală nr. O; factura fiscală nr. P; factura fiscală nr. R; factura fiscală nr. S; factura fiscală nr. T; factura fiscală nr. U; factura fiscală nr. V; factura fiscală nr. AA, factura fiscală nr. BB, precum şi anularea a 4 foi de depunere a sumelor în numerar la ING B. Ploieşti pe numele fictiv P.I.; declaraţiile pe proprie răspundere prin care S.C. M. S.R.L. Arad şi S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti au achiziţionat motorină fără taxă de drum; factura comercială din 12 octombrie 1999 emisă de S.C. M. S.R.L. S.R.L. Arad în favoarea lui R.I.; documentul depus la O.R.C. jud. Arad, B.C.R. - Sucursala jud. Arad şi A.B. - Sucursala jud. Arad, depuse de inculpatul S.I. pentru autorizarea S.C. M. S.R.L. Arad în vederea deschiderii de conturi bancare.

S-a constatat subrogaţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Ministerului Finanţelor Publice, în drepturile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Arad a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 153/P/2001 din 16 aprilie 2002, înregistrat la 23 aprilie 2002, a fost trimis în judecată inculpatul P.P. - cetăţean maghiar, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990, cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.; şi inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994, art. 290 C. pen., art. 215 alin. (2), (5) C. pen., art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. I lit. p) din Legea nr. 12/1990 şi art. 291 C. pen. - toate cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., reţinându-se că în data de 28 septembrie 2000 inculpatul P.P. a înfiinţat S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti, inculpatul R.I. fiind împuternicit de inculpatul P.P. să emită pe numele societăţii comenzi şi delegaţii de ridicare a produselor de la furnizori şi de a completa ordine de plată şi chitanţe pentru sumele încasate; se reţine de asemenea că, prin activităţi comerciale de vânzare de către terţi a unor produse petroliere neaccizate sau fără plata taxei de drum instituită prin dispoziţiile Legii nr. 118/1996 s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de 15.010.873.002 lei, inculpatul P.P., neevidenţiind în actele contabile ale societăţii activitatea desfăşurată.

S-a stabilit că în ziua de 14 februarie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat pentru S.C. "P.E." S.R.L. prin S.C. "C.C." S.R.L. Buzău, 48 tone motorină fără taxa de drum, conform facturilor fiscale nr. AB şi AC.

După înlocuirea facturilor fiscale indicate, cu alta emisă de inculpat pentru S.C. P.E." S.R.L. nr. X, în care s-a trecut motorină cu taxa de drum, produsul a fost expediat la S.C. "A." S.R.L. din Sălişte, jud. Sibiu în aceeaşi zi.

În ziua de 16 februarie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat de la rafinăria "S.R." din Câmpina 61,25 tone combustibil lichid uşor tip 1, pentru care s-au întocmit facturile fiscale nr. Y/Y şi Z.

În aceeaşi zi, produsul a fost expediat la S.C. A. S.R.L. din Sălişte, cu factura fictivă nr. AD, în care s-a trecut motorină cu taxa de drum.

În ziua de 19 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat de la rafinăria "A.R." din Ploieşti cantitatea de 29,5 tone combustibil lichid uşor tip 1 conform facturii nr. AE. În aceeaşi zi, după înlocuirea facturii fiscale reale cu alta fictivă având nr. W, l-a expediat la S.C." A." S.R.L. Sălişte cu autocisterna condusă de F.I.

În ziua următoare, respectiv 20 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru societatea pe care o reprezenta 19,10 tone motorină, fără taxa de drum, de la rafinăria " A.R." din Ploieşti, conform facturii fiscale nr. 2369366. După înlocuirea facturii reale cu alta în care a trecut cu taxa M.T.R. şi a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte. Este vorba de factura fiscală nr. A.

În ziua de 21 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat, tot de la rafinăria " A.R." din Ploieşti 29,35 tone motorină, fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. 236952, înlocuind factura cu alta în care a trecut taxa de drum, cu nr. B, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul F.I.

În ziua de 27 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău cantitatea de 29,54 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii nr. AF şi în aceeaşi zi, după înlocuirea facturii fiscale cu alta în care a menţionat, cu taxa de drum, având nr. C, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul F.I.

Tot prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău, inculpatul a achiziţionat în ziua de 28 februarie 2001 cantitatea, de 29,71 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AG. În aceeaşi zi, după întocmirea facturii fiscale cu nr. G în care a menţionat cu taxa de drum, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul J.T.

În ziua de 2 martie 2001, inculpatul a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti, cantitatea de 29,36 tone motorină, fără taxa de drum, conform facturii nr. AH.

În ziua de 5 martie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru S.C. P.E. S.R.L. de la S.R.L. Ploieşti, prin S.C. D.C. S.R.L. Brazi, cantitatea de 18,94 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. AI. În aceeaşi zi, a întocmit factura cu nr. F către S.C. "A." din Sălişte, în care a menţionat, motorină cu taxa de drum şi a expediat-o cu autovehiculul condus de martorul D.D.

În ziua de 7 martie 2002, inculpatul a achiziţionat prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău cantitatea de 19,03 tone motorină, fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. AJ. În aceeaşi zi a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. G în care a menţionat - motorină cu taxă de drum. Transportul l-a făcut şoferul J.T. cu autovehiculul.

În ziua de 5 aprilie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru S.C. P.E. S.R.L. 26,54 tone, respectiv 18,66 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. AK şi AL. În aceeaşi zi, după întocmirea facturilor fiscale cu nr. H şi I în care a făcut menţiunea - cu taxă de drum, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte. Transportul a fost făcut de şoferii M.R. cu autovehiculul X şi D.D. cu autovehiculul Y.

În data de 6 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. prin delegatul său R.I., a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,24 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. AM. În aceeaşi zi, marfa a fost expediată la S.C. "A." din Sălişte cu factura fiscală nr. J în care s-a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul a fost făcut de M.R. cu autovehiculul.

În ziua de 9 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti, prin delegatul său R.I. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 29,26 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. AN. În aceeaşi zi, marfa a fost expediată la S.C. "A." din Sălişte cu factura fiscală nr. K în care s-a menţionat motorină cu taxă de drum inclusă în preţul de vânzare. Transportul a fost făcut de către F.I. cu autovehiculul.

Se mai reţine prin rechizitoriu de asemenea că în ziua de 12 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "S.R." din Câmpina cu factura nr. AO cantitatea de 28,22 tone S. şi cu factura nr. AP cantitatea de 26.620 tone motorină, fără taxă de drum. În aceeaşi zi, au întocmit pentru ambele produse facturile nr. L şi nr. M în care au menţionat motorină cu taxă de drum.

Pentru ambele produse a întocmit facturi în care a menţionat, motorină cu taxă M.T.R. şi le-a expediat la S.C. "A." din Sălişte. Este vorba de facturile fiscale nr. N şi O.

Transportul produselor s-a făcut de către şoferii F.I. cu autovehiculul X şi D.D. cu autovehiculul Y.

Tot de la rafinăria "V.", inculpatul a achiziţionat în ziua de 20 aprilie 2001 cantitatea de 27,45 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. AR. În aceeaşi zi, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. P în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul l-a efectuat M.R. cu autovehiculul.

Tot în ziua de 12 aprilie 2001, unitatea intimată a achiziţionat de la rafinăria "S.R." Câmpina cantitatea de 27,32 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii Y/Y. În aceeaşi zi a expediat-o la la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. R în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În ziua de 21 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "P.B." S.A. cantitatea de 30,9 tone petrol 0/200 conform facturii nr. AS. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. T către S.C. "A." din Sălişte, în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua de 24 aprilie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat, prin S.C. M. S.R.L. Tătărani cantitatea de 28 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. AT. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală cu nr. U către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxa de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În ziua de 23 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 31,86 tone ulei p. 3 conform facturii nr. AU. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. V către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

Peste două zile respectiv, în 25 aprilie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat de la aceeaşi rafinărie 31,93 tone ulei p. 3 cu factura AV şi 29,53 tone cu factura nr. AX. În aceeaşi zi a şi expediat produsul la S.C. "A." din Sălişte cu facturile fiscale nr. AA şi BB, în cuprinsul cărora s-a menţionat - motorină cu taxă de drum.

În ziua de 27 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "P." S.A. cantitatea de 29,78 tone petrol 0/200 conform facturii nr. Z. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AY către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua de 28 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat, tot prin S.C. D.C. S.A. Brazi, cantitatea de 29,7 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. AW. În aceeaşi zi a expediat produsul la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. AAA în cuprinsul căreia, a menţionat, motorină cu taxa de drum. Transportul produselor de la rafinărie la Sălişte s-a făcut cu autocisterna condusă de F.I.

În ziua de 30 aprilie 2001 inculpatul R.I. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,64 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAB. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAC către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În ziua de 7 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 31,91 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAD. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAE către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua următoare, respectiv 8 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,75 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAE. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAF către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

Tot de la rafinăria "V." din Ploieşti inculpatul a achiziţionat în ziua de 9 mai 2001 cantitatea de 30,20 tone ulei p. 3 cu factura nr. AAG şi 32,89 tone cu factura nr. AAH. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAI şi nr. AAJ către S.C. "A." din Sălişte în cuprinsul cărora a specificat motorină cu taxă de drum. Transporturile s-au efectuat de către şoferii M.I. cu autocisterna X şi M.N. cu autocisterna Y. Cu aceasta din urma s-a transportat şi produsul S. la S.C. M.I. S.R.L. Arad în ziua de 12 aprilie 2001.

Continuându-şi activitatea infracţională în ritm alert, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat în ziua de 10 mai 2001 de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 32,11 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAK. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAL către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

După numai o zi, respectiv 11 mai 2001, aceeaşi societate a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 32,08 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAM şi 29,46 tone ulei p. 3 cu factura fiscală nr. AAN. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAO şi AAQ către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut de şoferii J.T. şi F.I. cu autocisternele X şi Y.

Tot de la rafinăria " V." din Ploieşti, aceeaşi societate, în ziua de 16 mai 2001 a achiziţionat cantitatea de 32,17 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAP şi 29,88 tone cu factura fiscală nr. AAR. În aceeaşi zi a întocmit facturile fiscale nr. AAS şi AAT către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut de şoferii J.T. şi F.I. cu autocisternele X şi Y.

După atâta motorină curată expediată, la S.C. "A." din Sălişte se impunea şi trimiterea unui ingredient pentru amestec. Astfel, în ziua de 23 mai 2001, S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat de la rafinăria "V." în Ploieşti cantitatea de 31,19 tone V., conform facturii fiscale nr. AAU. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAV către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua următoare, respectiv 24 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,84 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. AAV. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAX către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În data de 25 mai 2001 inculpatul a repetat operaţiunea din ziua precedentă şi a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 28,77 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. AAW. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAY către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de martorul F.I.

În ziua de 29 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,95 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. AAAA. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAAB către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat că este vorba de motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de şoferul M.R.

În ziua de 19 iulie 2001 S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat, prin S.C. D.C. S.R.L. Brazi cantitatea de 31,44 tone combustibil tip "p", conform facturii fiscale nr. AAAC. Acest produs, împreună cu cantitatea de 29,69 tone V. au fost expediate la S.C. "A." din Sălişte în ziua de 21 iulie 2001. Produsul V. l-a achiziţionat de la rafinăria " V." cu factura nr. 1814365 din 21 iulie 2001.

Ziua de 24 iulie 2001, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 28,24 tone V., conform facturii fiscale nr. AAAD. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. AAAE către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat că este vorba de motorină cu taxă de drum. Transportul produsului de la rafinărie la Sălişte s-a făcut cu autocisterna condusă de şoferul M.R.

Pe lângă cantităţile menţionate, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a mai achiziţionat de la furnizori, tot în perioada ianuarie - august 2001, încă 968,16 tone produse petroliere fără taxa de drum şi accize, pe care le-a valorificat cu această taxă, iar pentru aceste cantităţi nu s-a putut stabili cu exactitate corelaţia documentelor pe fiecare transport în parte, datorită faptului că pe documentele de vânzare emise de S.C. P.E. S.R.L. nu a mai fost consemnat acelaşi delegat care a ridicat marfa de la furnizori.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 109/P/2001 din 24 iunie 2002, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii: R.I. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu art. 41, 42 C. pen., art. 291 C. pen. cu art. 41, 42 C. pen., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (2), (5) C. pen., cu art. 41, 42 C. pen., art. 33 lit. a) C. pen. - prejudiciu 590.331.961 lei plus prejudiciul de 6.892.212.747 lei rezultată din activităţile infracţionale ce au făcut obiectul Dosarului nr. 153/P/2001; şi S.I. - cetăţean maghiar, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 293 alin. (1) C. pen., cu art. 41, 42 C. pen., art. 88 alin. (1) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 cu art. 41, 42 C. pen., art. 291 C. pen. cu art. 41, 42 C. pen., art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. - prejudiciu 2.453.726.314 lei, art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen.- prejudiciu 4.632.050.682 lei; art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 alin. (1) C. pen. şi art. 41, 42 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în fapt că la data de 21 februarie 2000 a fost constituită societatea comercială S.C. M. S.R.L. Arad de către învinuitul S.I. prin atribuirea unei identităţi false în faţa autorităţilor române şi anume, M.J. - născut la data de 26 mai 1969 în Budapesta, cu domiciliul în localitatea Bicske, Ungaria. Pentru aceasta inculpatul s-a folosit de paşaportul turistic eliberat de autorităţile ungare cu datele şi cartea de identitate a lui M.J. în posesia cărora a intrat pe căi ilicite. În urma cercetărilor stabilit că titularul celor două acte - M.J., le-a pierdut în împrejurări necunoscute în ziua de 5 februarie 2000 la Budapesta. S-a stabilit totodată că persoana care s-a prezentat sub numele de M.J. este S.I.

S-a reţinut de asemenea că inculpatul S.I. a venit în România cu intenţia vădită de a efectua tranzacţii cu produse petroliere, scop în care a constituit societatea comercială menţionată după ce în prealabil a făcut declaraţii mincinoase la notar în sensul că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, a întocmit statutul de funcţionare a acesteia, a făcut declaraţii la bancă în vederea deschiderii contului pe alt nume decât al său iar la data de 6 martie 2000 a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului Arad, societatea fictivă.

S-a arătat că deşi în statut era precizat că activitatea de bază a societăţii va fi "vânzarea cu amănuntul a carburanţilor pentru autovehicule" - ceea ce corespundea codului C.A.E.N. nr. 5050, nicio achiziţie din cele făcute nu a urmat această cale. În ziua de 5 mai 2000, învinuitul S.I. s-a deplasat la sediul din Bucureşti al S.C. L.R. S.R.L. însoţit de O.F. şi R.I. unde a încheiat contractul-cadru nr. X, în care s-a precizat că produsul ce urmează a fi achiziţionat se va folosi conform prevederilor Legii nr. 118/1996, numai la încălzire, lucrări agricole şi nave fluviale. Contractul a fost întocmit pe baza declaraţiei făcută de învinuit pe numele lui M.J.

Odată obţinut contractul-cadru de achiziţionare a produselor petroliere de la rafinărie, învinuitul şi-a început activitatea comercială şi a continuat-o pe cea infracţională fiind ajutat, la fel ca şi conaţionalii săi P.P. şi T.G., de către R.I. acesta din urmă fiind angajat la acea dată ca director comercial la S.C. O.O. S.R.L. societate către care a fost îndrumată cea mai mare parte din produsele petroliere achiziţionate.

Astfel s-a arătat că în perioada 17 februarie 2000 - 1 februarie 2001 inculpatul a cumpărat de la rafinăria S.C. L.R. S.R.L. Ploieşti cantitatea de 485.249 kg motorină fără taxă de drum, în valoare la acea dată în sumă de 2.919.865 lei. Pentru întreaga cantitate menţionată s-au întocmit 18 facturi către serviciul desfacere al rafinăriei, toate având ca beneficiar S.C. M. S.R.L. Arad. La ele au fost anexate note de greutate pentru fiecare transport şi declaraţii de conformitate. Întreaga cantitate de motorină a fost transportată la depozitul S.C. O.O. S.R.L. din loc. Turnu, jud. Arad şi descărcată în cisternele acesteia. în declaraţiile făcute ei arată că actele de însoţire a mărfii le-au predat învinuitului S.I. - alias M.J., sau în lipsa acestuia, numitului O.F. în ambele cazuri S.C. M. S.R.L. Arad a procedat apoi la facturarea lor de către S.C. O.O. S.R.L. care le-a comercializat prin staţiile sale ca produs cu taxă de drum.

Pe baza documentelor ridicate de la rafinărie s-a stabilit că declaraţiile pe proprie răspundere au fost întocmite fictiv de către R.I., pe numele P.I. O dată cu ele s-a ridicat şi o procură specială, în xerocopie, dată de M.J., în speţă învinuitul S.I., în favoarea numitului P., prin care era împuternicit să reprezinte interesele societăţii. Şi aceasta s-a dovedit a fi fictivă fiind copiată după o alta cu nr. AAAF făcută la notarul P.M. din Arad pentru cetăţeanul T.G. cercetat şi acesta într-o cauză similară alături de R.I.

S-a apreciat că în declaraţia făcută la 16 aprilie 2002 învinuitul R.I. a recunoscut întocmirea şi semnarea facturilor fictive menţionate mai sus. Ulterior, a revenit afirmând că nu-şi mai aminteşte acest lucru.

Vinovăţia lui R.I. a fost stabilită prin declaraţiile a trei funcţionari de la rafinărie, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză, precum şi prin aceea că pentru motorina achiziţionată a întocmit în numele societăţii S.C. M. S.R.L. Arad 4 foi de depunere a sumelor reprezentând costul ei, pe care le-a depus personal la I.B. Ploieşti unde rafinăria respectivă avea contul deschis. Actele au fost întocmite fictiv de către învinuit trecând ca titular al depunerii cu seriile şi numerele de buletin un oarecare P.I. Cu ocazia audierii, învinuitul a recunoscut situaţia relatată însă a susţinut că nu cunoştea cu adevărat destinaţia motorinei.

Pe lângă cantităţile arătate, S.C. M. S.R.L. Arad a mai achiziţionat motorină fără taxa de drum şi de la alţi producători pe care a comercializat-o cu taxa respectivă inclusă în preţ, astfel în ziua de 17 martie 2000, la scurt timp după înfiinţarea societăţii şi înainte de întocmirea contractului-cadru cu S.C. L.R. S.R.L., a cumpărat de la Rafinăria V. S.A. Ploieşti, 18.040 l motorină în valoare de 120.791.746 lei, conform facturii fiscale nr. AAG.

Pentru achiziţionarea motorinei învinuitul R.I. care lucrase în rafinărie ca şef serviciu desfacere, a întocmit delegaţie pentru ridicarea de mărfuri, care o redă şi în declaraţia pe proprie răspundere pe numele P.I., fără să aibă de la acesta împuternicire. Din acest aspect s-a concluzionat că R.I. era la curent cu activitatea S.C. M. S.R.L. Arad şi a administratorului ei, fapt confirmat şi de martora C.N. - funcţionară în cadrul serviciului desfacere al rafinăriei.

S-a mai arătat de asemenea că în perioada 20 iulie - 21 septembrie 2000, S.C. M. S.R.L. Arad a cumpărat de la depozitul S.C. R. S.A. Braşov cantitatea totală de 618.160 kg motorină fără taxa de drum în valoare la acea dată de 4.318.810.830 lei.

Întrucât S.I. a părăsit România când a aflat că se fac verificări cu privire la societatea în numele căreia lucra, nu s-a putut stabili cine i-a întocmit declaraţiile pe proprie răspundere pentru respectarea dispoziţiilor Legii nr. 118 /1996, însă întreaga cantitate a fost livrată către S.C. A. Sălişte, jud. Sibiu, ca motorină cu taxă de drum. Diferenţa de preţ a fost însuşită de către reprezentantul S.C. M. S.R.L. Arad.

De asemenea, în perioada 23 mai 2000 - 25 ianuarie 2001, S.C. M. S.R.L. Arad a achiziţionat de la S.C. P. S.A. Arad, cantitatea de 396.987 l motorină fără taxa de drum şi 21.106 l combustibil tip M.

Pentru produsele respective în valoare totală de 2.703.645.773 lei, furnizorul a emis 35 facturi fiscale. Înainte de efectuarea fiecărui transport învinuitul S.I. a întocmit declaraţii pe proprie răspundere în care a menţionat că produsul va fi utilizat în scop agricol, transport material lemnos şi lucrări de execuţie. Din cantitatea menţionată doar 11.665 l achiziţionată în ziua de 13 iunie 2000 cu factura nr. AAAH a fost vândută în acea zi ca motorină cu taxă de drum la S.C. J. S.R.L. Baraţca, jud. Arad, cealaltă cantitate fiind dusă direct în rezervoarele S.C. O.O. S.R.L. şi comercializată prin staţiile de desfacere ale acesteia. Nu s-a putut stabili dacă şi combustibilul tip M a avut aceeaşi destinaţie, în lipsa actelor de gestiune a celor două societăţi partenere de afaceri.

În perioada 7 august - 11 octombrie 2000, S.C. M. S.R.L. Arad a cumpărat de la S.C. C.C. S.R.L. Buzău 93.620 kg petrol distilat tip II, 171.620 kg combustibil uşor tip I şi 65.220 kg W. rafinat. De achiziţionarea lor s-a ocupat învinuitul R.I. - fapt ce rezultă din cele 13 facturi întocmite pentru marfă.

În două rânduri, respectiv 21 şi 22 iunie 2000, S.C. M. S.R.L. Arad a cumpărat de la S.C. J. S.R.L. Baraţca, jud. Arad, cu facturile nr. AAAI şi AAAJ, cantitatea totală de 33.000 l combustibil tip I, în valoare de 235.950.000 lei fără a se putea stabili ce s-a întâmplat cu el, în lipsa evidenţelor contabile.

În ziua de 9 martie 2001, S.C. M. S.R.L. Arad a cumpărat de la S.C. M.I. S.R.L. Tătărani, jud. Prahova, cantitatea de 19.960 kg petrol tip 0/200, în valoare de 185.655.359 lei. întreaga sumă a fost achitată în numerar cu trei chitanţe, în perioada 9 - 16 martie 2001. Nu s-a putut stabili destinaţia acestui produs.

Din cantitatea de motorină achiziţionată fără taxă de drum învinuitul S.I. a comercializat incluzând în preţ taxa respectivă, 1.121.429 kg şi 896.987 litri. Valoarea ei era la acea dată în sumă de 9.894.770.162 lei, rezultând că şi-a însuşit prin acte fictive şi prin încălcarea Legii nr. 118/1996, suma de 2.453.726.314 lei ce trebuia să fie vărsată la fondul special al Drumurilor publice din cadrul M.L.P.T.L.

S-a mai arătat că S.C. M. S.R.L. Arad nu a ţinut nicio evidenţă contabilă pentru activităţile desfăşurate. Ca urmare, nu a întocmit şi nu a depus declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile, nu a evidenţiat sau plătit obligaţiile fiscale. S-a stabilit că societatea datora impozit pe profit în sumă de 2.631.855.653 lei şi TVA aferent în sumă de 2.000.195.029 lei. Pentru a se sustrage de la plata acestor obligaţii şi a nu fi identificat în eventualitatea unor verificări, a procedat de comun acord cu împuternicitul său R.I., la întocmirea unor acte fictive atât pentru aprovizionarea cu produse petroliere cât şi pentru plata acestora.

Prin Sentinţa penală nr. 120 din 24 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Arad, în Dosarul nr. 3083/2002, în baza art. 11 din Legea nr. 87/1994, prin înlăturarea disp. art. 41, 42 C. pen. şi recalificarea infracţiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, a fost condamnat inculpatul P.P. la 6 ani închisoare pentru evaziune fiscală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 215 alin. (2) C. pen. prin completarea calificării juridice cu art. 215 alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. prin înlăturarea disp. art. 215 alin. (5) C. pen. şi recalificarea infracţiunii prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 5 ani închisoare pentru înşelăciune;

În baza art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnat la 1 an închisoare pentru uz de fals.

Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare care a fost sporită cu 2 ani, stabilindu-se ca inculpatul să execute 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. şi recalificarea art. 291 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.I., născut în Budapesta, la 3 ani închisoare pentru fals privind identitatea;

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale;

În baza art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare pentru fals în declaraţii;

În baza art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare pentru fals în declaraţii;

În baza art. 11 din Legea nr. 87/1994, prin recalificarea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (2) C. pen. şi art. 40 din Legea nr. 82/1991 inculpatul a mai fost condamnat la 6 ani închisoare pentru evaziune fiscală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 instanţa a constatat graţierea pedepselor aplicate pentru art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), art. 293 alin. (1) C. pen. şi art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 şi a atras atenţia asupra disp. art. 7 din această lege.

S-au contopit pedepsele negraţiate aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani, pe care a sporit-o cu 2 ani, inculpatul urmând să execute 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994, prin înlăturarea art. 41, 42 cod a fost condamnat inculpatul R.I. la 3 ani închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994 prin recalificarea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (5) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 290 C. pen. prin recalificarea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a condamnat pe inculpat la 2 pedepse de câte 1 an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. prin recalificarea infracţiunii din art. 291 C. pen. a fost condamnat inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat graţierea pedepsei aplicate pentru art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi a atras atenţia asupra disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002.

A contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

A menţinut starea de arest a inculpatului R.I. şi a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive din 3 aprilie 2002 la zi.

A dispus anularea înscrisurilor falsificate şi radierea din registrul comerţului S.C. M. S.R.L. Arad şi a confiscat de la inculpaţii P.P. şi R.I., câte 212.461.776 lei. Au fost obligaţi ambii în solidar cu părţile responsabil civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti să plătească părţii civile Ministerul Finanţelor prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad suma de 6.694.605.665 lei, cu titlu de despăgubiri civile şi suma de 1.980.605.885 lei cu titlu de majorări de întârziere, cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a hotărârii.

A obligat în solidar pe inculpatul S.I. şi R.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. M. S.R.L. Arad să plătească Ministerului Finanţelor prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad suma de 2.080.039.994 lei cu titlu de despăgubiri civile şi suma de 1.116.459.363 lei cu titlu de majorări de întârziere, din care 692.699.315 lei şi 385.810.521 lei către partea civilă Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei, cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a sentinţei.

Prin Decizia penală nr. 386/A din 26 octombrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală, în Dosar nr. 3698/P/2003, au fost admise apelurile declarate în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Finanţelor Publice a jud. Arad şi inculpatul R.I. împotriva sentinţei penale de mai sus, care a fost desfiinţată în întregime şi cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanţa de fond.

Din considerentele deciziei rezultă faptul că în cauză era necesară administrarea de către prima instanţă în condiţii de contradictorialitate a tuturor probelor propuse prin rechizitoriu şi a altor probe necesare şi utile. Totodată, se consideră ca fiind necesară efectuarea unei contra-expertize contabile prin care să se aducă argumente corespunzătoare pentru stabilirea adevărului în cauză în raport cu conţinutul actelor de inculpare şi de diferenţa dintre conţinutul proceselor-verbale întocmite de Garda Financiară.

Prin Sentinţa penală nr. 68 din 28 februarie 2005 pronunţată în Dosar nr. 1247/2004, Tribunalul Arad s-a dispus condamnarea inculpatului R.I. la pedeapsa rezultată de 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen., în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracţiunile aflate în concurs de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen. aplicate în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu înlăturarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen. pe durata de 3 ani, pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (2), (3), (5) C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin. (2), (5) C. pen., şi art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. I lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.; de 1 an închisoare, aplicată în baza art. 290 C. pen. prin schimbarea încadrării din art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; de 1 an închisoare aplicată în baza art. 290 C. pen. prin schimbarea încadrarea din art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; de 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) prin schimbarea încadrării juridice din art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b, c e, C. pen. aplicată în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994 prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (2), (3), (5) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat graţierea pedepsei aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) atrăgându-i-se atenţia asupra disp. art. 7 din aceeaşi lege.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arest prev. de la 3 aprilie 2002 la 22 martie 2004.

A fost admisă în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti la plata sumei de 33.525.165.826 lei cu titlul de despăgubiri civile cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a hotărârii, precum şi în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. M. S.R.L. Arad, la plata sumei de 5.145.289.306 lei despăgubiri civile cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a hotărârii, fiind respinse restul pretenţiilor civile.

S-a constatat în condiţiile art. IX din OG nr. 3/2003 de abrogare a Legii nr. 118/1996 şi art. VII alin. (3) din OUG nr. 147/2002 şi ţinând seama şi de Protocolul nr. 4937 MM din 12 decembrie 2003 şi nr. 15191 din 9 ianuarie 2004, încheiat între Ministerul Finanţelor Publice şi M.T.C.F.T., că partea civilă Ministerul Finanţelor Publice s-a subrogat în drepturile părţii civile Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

S-a dispus totodată obligarea inculpatului în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti şi S.C. M. S.R.L. Arad, la plata sumei de 238.000.000 lei - cheltuieli judiciare către stat şi s-a constatat că Ministerul Justiţiei a dispus plata sumei de 216.000.000 lei - taxă expertiză contabilă.

Prin Sentinţa penală nr. 216 din 20 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Arad în acelaşi dosar, ca efect al disjungerii dispuse pe parcursul procesului, s-a dispus condamnarea inculpatului P.P. la pedeapsa rezultată de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen. în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracţiunile aflate în concurs de: 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen., în baza art. 11 din Legea nr. 87/1994 prin schimbarea încadrării juridice din art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 41, art. 42 C. pen. şi înlăturarea art. 41 alin. (2) şi art. 42; de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen. aplicate în baza art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. I lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi de 1 an închisoare aplicată în baza art. 291 C. pen., cu aplic art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la pedeapsa rezultată de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen. în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracţiuni concurente: de 3 ani închisoare aplicată în baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din art. 291 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; de 2 ani închisoare aplicată în baza art. 288 alin. (1) C. pen.; de 2 ani închisoare aplicată în baza art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP); de 2 ani închisoare aplicată în baza art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) C. pen., aplicate în baza art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplic art. 41 alin. (1), art. 42 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/1992 s-au constatat graţiate pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 292, art. 293 alin. (1), art. 48 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 şi i-a fost atrasă atenţia asupra art. 7 din Legea nr. 543/2002.

S-a dispus interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. precum şi radierea din Registrul Comerţului a S.C. M. S.R.L. Arad.

A fost obligat inculpatul P.P. în solidar cu inculpatul R.I. şi partea responsabilă civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti, la plata sumei de 33.525.165.826 lei despăgubiri civile cu dobânzi legale de la data rămânerea definitivă a hotărârii către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Totodată, a fost obligat inculpatul S.I. în solidar cu inculpatul R.I. şi partea responsabilă civilă S.C. M. S.R.L. Arad la despăgubiri civile cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii, în suma de 5.145.289.306 lei către Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Prin Decizia penală nr. 379/A din 10 noiembrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosar nr. 4005/P/2005, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, de inculpatul R.I. şi partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice a jud. Arad împotriva Sentinţei penale nr. 68 din 28 februarie 2005 a Tribunalului Arad, cu consecinţa desfiinţării acesteia iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.

S-a reţinut că în dosarul ce îi priveşte pe cei doi cetăţeni maghiari, disjuns doar formal din cauza cu acelaşi număr privindu-l pe inculpatul R.I., la momentul pronunţării nu se aflau în dosar decât dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu inculpaţii, restul dosarului fiind în apel în faţa Curţii de Apel Timişoara pentru partea din dosar privindu-l pe inculpatul R.I.

S-a apreciat totodată, că la dosar nu există nicio probă care să confirme sau să infirme starea de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor şi deşi dosarul disjuns privea doar pe cei doi cetăţeni maghiari pentru care s-a dispus condamnarea, inculpatul S.I. a fost obligat în solidar cu inculpatul R.I. la plata despăgubirilor civile în solidar cu S.C. M. S.R.L. Arad. Totodată, în dosarul ce-l priveşte pe inculpatul R.I. acesta a fost obligat în solidar cu S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti şi S.C. M. S.R.L. Arad, să plătească despăgubiri civile către Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, încă înainte de a fi soluţionat dosarul în care figurau ca inculpaţi P.P. şi S.I. S-a apreciat că instanţa de rejudecare nu a adus la îndeplinire toate cele dispuse de prima instanţă de casare pentru completa soluţionare a cauzei şi toate acestea afectează legalitatea şi temeinicia hotărârii de fond existând şi conexitate în cauză.

S-a menţionat totodată, că în rejudecare, cele două cauze se vor reuni şi vor fi respectate dispoziţiile instanţei de casare.

Prin Decizia penală nr. 303/A din 15 septembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosar nr. 9739/P/2005, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva Sentinţei penale nr. 216 din 20 iunie 2005 pronunţată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 1246/2004 cu consecinţa desfiinţării acesteia cauza fiind trimisă spre rejudecare cu privire la S.I. şi P.P. S-a apreciat nelegalitatea hotărârii instanţei de fond întrucât cauza privind pe cei doi inculpaţi - P.P. şi S.I. a fost disjunsă dintr-un alt dosar, privindu-l pe inculpatul R.I. cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni conexe celor comise de cei doi inculpaţi. S-a considerat întemeiată critica formulată de parchet în sensul că în momentul disjungerii trebuie reţinute în cauza disjunsă probele ce îi privesc pe inculpaţii P.P. şi S.I.

S-a arătat că instanţa nu a avut în vedere că la dosarul cauzei nu există nicio probă care să confirme sau să infirme starea de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor.

Având în vedere faptul că dosarul privind pe cei doi inculpaţi conţinea doar dovada de îndeplinire a procedurii de citare pe cale diplomatică a inculpaţilor şi copii ale unor sentinţe judecătoreşti pronunţate anterior în legătură cu această cauză, instanţa de apel a considerat că acestea nu constituie mijloace suficiente de probă pentru a pronunţa o hotărâre conform art. 345 - 346 C. proc. pen.

S-a susţinut că este îndreptăţită critica formulată de parchet în sensul că acelaşi judecător a instrumentat cauza referitoare la inculpatul R.I., presupunându-se astfel că acesta ar cunoaşte şi probele ce îi privesc pe inculpaţii P.P. şi S.I., aceste probe trebuiau să existe şi în dosarul privind pe inculpaţii P.P. şi S.I., pronunţarea unei hotărâri în lipsa lor echivalând cu o nerezolvare a fondului cauzei.

În rejudecare, prin Sentinţa penală nr. 99 din 20 martie 2008 a Tribunalului Arad, s-a reţinut din nou vinovăţia inculpaţilor, dispunându-se condamnarea lor astfel:

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994, art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul:

1. R.I. - născut în Bucureşti, cetăţean român, studii superioare, inginer, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în Ploieşti, jud. Prahova, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe durata de 5 ani.

În baza art. 215 alin. (2), alin. (3), alin. (5) prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune în formă agravantă, în formă continuată - prejudiciu 6.892.213 lei.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe durata de 5 ani.

În baza art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, în formă continuată.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de fals în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (2), alin. (3) C. pen. prin completarea încadrării juridice din rechizitoriu, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune în formă continuată - prejudiciu 59.033,19 lei.

În baza art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a fost constatată graţiată această pedeapsă şi s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 7 din aceeaşi lege.

Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea pe care o sporeşte cu 3 (trei) ani închisoare, rezultând pedeapsa de executat pentru inculpat de 18 (optsprezece) ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 3 aprilie 2002 la 22 martie 2004.

În baza art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a fost condamnat inculpatul P.P. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), c) C. pen. pe durata de 5 ani.

În baza art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată coroborat cu art. 289 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată.

În baza art. 215 alin. (2), alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul a pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune în formă agravantă, prejudiciu 689.221,28 lei.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. pe durata de 5 ani.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de uz de fals în formă continuată.

Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea pe care o sporeşte cu 3 (trei) ani închisoare, rezultând pedeapsa de executat pentru inculpat de 18 (optsprezece) ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

În baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de fals privind identitatea în formă continuată.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de uz de fals în formă continuată.

În baza art. 215 alin. (2), alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune în formă agravantă, în formă continuată - prejudiciu 245.372, 63 lei.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. pe durata de 5 ani.

În baza art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., pe durata de 5 ani.

În baza art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată, coroborat cu art. 289 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată.

În baza art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) coroborat cu art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 republicată, art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a fost constatată ca fiind graţiată pedeapsa aplicată în baza art. 293 alin. (1) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) coroborat cu art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 republicată cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi atrage atenţia inculpatului asupra art. 7 din aceeaşi lege.

Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea pe care o sporeşte cu 2 (doi) ani închisoare rezultând pedeapsa de executat pentru inculpat de 13 (treisprezece) ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

În baza art. 48 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 republicată, s-a dispus radierea din Registrul comerţului a S.C. M. S.R.L. Arad.

În temeiul art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 998, art. 1003 C. civ., au fost obligaţi în solidar inculpaţii la despăgubiri civile către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad - după cum urmează:

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.I., S.I. şi partea responsabilă civilmente S.C. M. S.R.L. Arad, la plata sumei de 815.229,51 lei, despăgubiri civile către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad.

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.I., P.P. şi partea responsabilă civilmente S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti la plata sumei de 1.915.122 lei, despăgubiri civile către părţile civile.

A fost constatată subrogaţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Ministerului Finanţelor Publice, în drepturile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul R.I. şi prin Decizia penală nr. 157 A din 18 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara cauza s-a trimis din nou spre rejudecare, fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 7 mai 2009; în motivare s-a arătat că, pentru termenul din 13 martie 2008, avocatul B.l. - apărător ales al inculpatului R.I., a depus la registratura Tribunalului Arad, o cerere de amânare a judecării cauzei, pe motiv că este citat la Curtea de Apel Timişoara, pentru a se prezenta în calitate de intimat. Deşi a depus la dosar şi o copie a citaţiei, pentru a justifica cererea de amânare, instanţa a ignorat-o şi a procedat la judecarea cauzei, numind un avocat din oficiu care să-l apere pe inculpat. S-a reţinut totodată că, procedând în acest mod, instanţa a încălcat dispoziţiile, prin asistarea inculpatului de un alt apărător, hotărârea fiind lovită de nulitate, potrivit art. 197 alin. (2) teza 2 C. proc. pen., întrucât nu au fost respectate prevederile art. 171 alin. (4) C. proc. pen.

Tribunalul Arad analizând cele două acte de sesizare întocmite de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 153/P/2001 şi nr. 109/P/2001, în rejudecare, a remarcat faptul că, în primul rechizitoriu se menţionează aspectul că activitatea infracţională a inculpaţilor s-a desfăşurat în perioada ianuarie 2001 - august 2001, iar în cel de-al doilea rechizitoriu, în perioada anului 2000 până în martie 2001.

Potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripţie al răspunderii penale este de 5 ani, în cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depăşeşte 5 ani; potrivit art. 124 C. pen., prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut de art. 122 este depăşit cu încă jumătate, rezultând aşadar 7 ani şi 6 luni, termen care se calculează, potrivit art. 122 alin. (2) C. pen., de la data săvârşirii infracţiunii.

Prin urmare, pentru infracţiunile a căror limită maximă specială nu depăşeşte 5 ani se poate constata împlinirea termenului de prescripţie specială a răspunderii penale, fapt survenit în luna februarie 2009, respectiv septembrie 2008; avem în vedere următoarele infracţiuni menţionate în cele două rechizitorii: art. 290 C. pen. - fals în înscrisuri sub semnătură privată (limite: 3 luni - 2 ani închisoare sau amendă), art. 291 C. pen. - uz de fals (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) - falsul în declaraţii (limite: 3 luni - 2 ani închisoare), art. 40 (actual 43) din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. - falsul intelectual (limite: 6 luni - 5 ani închisoare), art. 293 C. pen. - falsul privind identitatea (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 288 alin. (1) C. pen. - falsul material în înscrisuri oficiale (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 48 alin. (1) din Legea 26/1990 - declaraţii inexacte la registrul comerţului (limite: 3 luni - 2 ani închisoare).

Faţă de cele arătate, în discuţie au rămas doar infracţiunile de evaziune fiscală (art. 11 din Legea nr. 87/1994), înşelăciune (art. 215 alin. (2), (5) C. pen.) şi înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor (art. 297 alin. (1) C. pen.).

Cu referire la infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, trebuie menţionat că, la data comiterii faptelor, astfel după cum rezultă din cele două acte de sesizare (pe parcursul anului 2001), limitele legale de pedeapsă a infracţiunii menţionate erau: 6 luni - 5 ani închisoare; ulterior, prin OUG nr. 93 din 27 iunie 2002 au fost modificate aceste limite, în sensul majorării lor (în prezent fiind de la 1 la 7 ani închisoare), dar instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) privitor la aplicarea legii penale mai favorabile; potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. "în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă".

Privitor la infracţiunea de evaziune fiscală, s-a menţionat că faptele reţinute ca fiind comise de inculpaţi au fost încadrate în dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 87/1994 (conform variantei iniţiale, publicate în M. Of. nr. 299/24.10.1994). Art. 11 din Legea nr. 87/1994 prevedea următoarele: "Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, în scopul obţinerii de venituri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi".

La solicitarea apărării, prima instanţă a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice din art. 11 în art. 13 din Legea nr. 87/1994, articol care prevedea următoarele: "Fapta de a nu evidenţia prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau în parte, veniturile realizate, ori de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă de la 1 milion lei la 10 milioane lei".

Este de menţionat că Legea nr. 87/1994 a fost modificată prin Legea nr. 161/2003, astfel că în urma republicării (M. Of. nr. 545/29.07.2003), art. 11 a devenit art. 11 lit. a), iar art. 13 a devenit art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994; ulterior, a fost adoptată Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, lege aflată în vigoare şi în prezent. Având în vedere succesiunea modificărilor legislative, instanţa a făcut de asemenea, aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), considerând că în cazul inculpaţilor legea mai favorabilă este legea iniţială, anume Legea nr. 87/1994 publicată în M. Of. nr. 299/1994, pentru cele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel, în practica judiciară s-au ivit numeroase controverse în legătură cu încadrarea juridică a comercializării combustibilului tip "M" sau a benzinei "A." şi de extracţie, care sunt scutite de taxe şi impozite, în locul benzinei sau motorinei, care sunt purtătoare de accize şi taxe MTR. În fapt, pe parcursul derulării relaţiilor comerciale între mai mulţi comercianţi succesivi ai aceluiaşi produs, se proceda la schimbarea calităţii produselor şi se încasa de la cumpărători sume mult mai mari decât cele cuvenite, ajungându-se la venituri nelegale.

În astfel de situaţii s-a apreciat în mod obişnuit că faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzute de art. 297 C. pen., în concurs real cu infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994.

S-a mai arătat că, din moment ce produsele petroliere intrate în circuitul comercial nu erau de natură a naşte obligaţii fiscale către bugetul statului, faptul că persoanele care le-au cumpărat ca benzină sau motorină au fost înşelate cu privire la calitatea acestor produse, nu este de natură să prejudicieze bugetul statului, neputând să se reţină nici comiterea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)

Prin urmare, instanţa a considerat că, în astfel de cazuri, trebuie reţinută comiterea infracţiunii prevăzută de art. 297 C. pen., deoarece această infracţiune are ca subiect pasiv statul, ca titular al valorii sociale, constituită în legătură cu încrederea în circuitul economic şi care, prin organismele sale, asigură prezenţa pe piaţă a unor produse de calitate corespunzătoare, nu şi infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)

Pe de altă parte, referitor la relaţia dintre infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994 şi cea de înşelăciune (art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)), în doctrină, s-a arătat că atunci când prin oricare dintre faptele incriminate în art. 13 [devenit 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 se cauzează o pagubă reprezentând suma cu care s-au diminuat obligaţiile fiscale datorate statului, nu va exista concurs de infracţiuni între evaziunea fiscală şi înşelăciune, ci doar infracţiunea de evaziune fiscală, întrucât art. 13 din Legea nr. 87/1994 reprezintă o reglementare autonomă şi specială, faţă de infracţiunea de înşelăciune, fiind firesc ca în astfel de cazuri să se reţină numai evaziunea fiscală, potrivit principiului specialităţii legii penale, în sensul că legea specială are prioritate faţă de reglementarea generală.

În concluzie, reţinând că faptele inculpaţilor vizând nerespectarea dispoziţiilor legii privind combaterea evaziunii fiscale, trebuie încadrate în dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 87/1994, tribunalul a procedat la schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 11 din Legea nr. 87/1994, urmând a reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) privitor la legea penală mai favorabilă.

De asemenea, pentru cele arătate, instanţa a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor [art. 297 alin. (1) C. pen.] şi înşelăciune [art. 215 alin. (2), (5) C. pen.] într-o singură infracţiune de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor - art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990, reţinând şi incidenţa dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Având în vedere că pentru infracţiunile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 şi art. 297 alin. (1) C. pen. (ambele cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)), limitele maxime ale pedepsei nu depăşesc 5 ani, rezultă că termenul prescripţiei răspunderii penale (7 ani şi 6 luni) s-a împlinit, ţinând seama de datele săvârşirii faptelor.

Prin urmare, în cazul tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor s-au împlinit termenele de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 122 lit. d) şi art. 124 C. pen., instanţa a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor trei inculpaţi.

S-a menţionat că niciunul dintre inculpaţi nu s-a prevalat de dispoziţiile art. 13 C. proc. pen., în sensul că nu au solicitat continuarea procesului penal, în scopul constatării nevinovăţiei lor.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, potrivit art. 346 alin. (1) C. proc. pen., în caz de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra acţiunii civile.

Având în vedere constituirile de părţi civile formulate în cauză, instanţa de fond a apreciat ca întemeiate pretenţiile civile formulate, ţinând seama că orice faptă a omului ce cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul e responsabil nu numai de prejudiciul ce l-a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce l-a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.

În baza art. 48 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 republicată, a dispus radierea din Registrul comerţului a S.C. M. S.R.L. Arad, iar conform art. 348 C. proc. pen. a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate.

A constatat subrogaţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Ministerului Finanţelor Publice, în drepturile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Împotriva Sentinţei penale nr. 172 din 26 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 4163/108/2005 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi inculpatul R.I.

Se apreciază că hotărârea este nelegală, raportat la practica judiciară şi dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 87/1994, care incriminează sustragerea de la plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor datorate statului, prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, în scopul obţinerii de venituri. în cauză, inculpaţii au achiziţionat produse petroliere plătite fără taxa MTR, pe care ulterior le-au vândut încasând pentru sine taxa, sustrăgându-se astfel de la plata taxei către stat, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, impunându-se reţinerea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, se apreciază că faptele de achiziţionare a cantităţilor de produse petroliere scutite de taxe şi impozite şi revânzarea aceloraşi produse ca fiind "benzină şi motorină purtătoare de accize şi taxe", banii obţinuţi nefiind vărsaţi bugetului de stat ci însuşiţi de către inculpaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune şi nu ale infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfii. Deşi s-a reţinut că inculpaţii nu au falsificat sau substituit mărfuri sau produse, este de reţinut că, în speţă, produsele revândute au primit o altă denumire şi un alt preţ, care le conferea aparenţă de autenticitate. Inculpaţii prin faptele lor au înşelat şi beneficiarii mărfurilor, care au fost convinşi că au cumpărat marfa prezentată, plătind pentru aceasta un preţ care includea taxe şi accize, fiind astfel induşi în eroare cu privire la calitatea şi costul produselor cumpărate.

În motivele de apel ale inculpatului se solicită admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei apelate şi readministrarea probelor a căror solicitare a fost respinsă de instanţa de fond, deşi importanţa acestora este evidentă, impunându-se audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu. Se mai arată că motivarea primei instanţe nu este convingătoare şi nu răspunde la toate problemele ridicate, neindicându-se concret în ce constau activităţile ilicite ale inculpatului şi că schimbarea încadrării juridice este greşit dispusă, câtă vreme inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, din prisma motivelor, precum şi din oficiu, instanţa de apel a constatat că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2009, instanţa de apel a procedat la audierea inculpatului, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată în filă separată la dosar. În declaraţia dată, inculpatul arată că împuternicirea prin care a fost mandatat să reprezinte interesele firmei "M." S.R.L. a fost efectuată la îndemnul unui inspector, pe nume R. de la D.G.F.P Arad, ulterior începerii urmăririi penale, la acel moment inculpatul lucrând pentru "O.O.", iar împuternicirea a fost trimisă în Ungaria pentru a fi semnată de M. J. Inculpatul mai arată că a fost mandatat de S.C. " P." şi S.C. "M." pentru achiziţionarea produselor petroliere de la rafinării, că aceste produse aduse cu cisternele de O.F. erau fie duse la rafinăriile sale din Nădlac, fie vândute la alte staţii din ţară şi că se ocupa exclusiv de achiziţionarea produselor petroliere de la rafinării, sens în care solicita livrarea mărfii, având bonuri de comandă în alb pe care le completa şi le lăsa la poarta rafinăriei, fiind menţionat numele şoferului care urma să se prezinte şi, după ce acestea erau aprobate, activitatea lui se încheia. Inculpatul mai arată că şoferul care urma să transporte marfa avea următoarele documente: certificat de calitate, factură fiscală, aviz de însoţire a mărfii, declaraţia de conformitate, raport de încercări, nota de greutate şi document de supraveghere fiscală, facturile fiscale privind plata produselor petroliere întocmindu-se după încărcarea mărfii, iar cele despre care se susţine că ar fi fost întocmite de inculpat erau realizate mai târziu, la câteva zile. Mai declară inculpatul că la începutul activităţii de achiziţionare a produselor petroliere sau o dată pe an se proceda la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între rafinărie şi firma căreia urma să-i fie livrat combustibilul, inculpatul fiind împuternicit de către P.P. la semnarea acestui contract.

În probaţiune, inculpatul R.I. a solicitat încuviinţarea audierii martorilor C.N. şi O.F., a martorilor indicaţi în cele două rechizitorii, precum şi efectuarea unui supliment la raportul de expertiză contabilă, care să răspundă la următoarele întrebări: a) care este suma de bani plătită de S.C. "M." S.R.L. şi S.C. "P.E." S.R.L. către furnizorii de produse petroliere şi modalităţile de efectuare a plăţilor; b) care este cuantumul sumelor de bani încasate de cele două societăţi comerciale în urma vânzării produselor petroliere şi modalităţile de încasare a respectivelor sume de bani (sistem bancar, numerar contra chitanţă, prin compensare); c) care este valoarea cheltuielilor făcute de cele două societăţi comerciale pentru realizarea activităţilor de achiziţionare, transport, depozitare şi vânzare a produselor petroliere; d) care este valoarea taxelor şi impozitelor pe care cele două societăţi comerciale le datorează bugetului de stat şi care sunt persoanele răspunzătoare, în raport cu legislaţia fiscală, de neplată către buget a respectivelor taxe şi impozite.

La termenul de judecată din 11 martie 2010, instanţa de apel a procedat la audierea martorului M.R., care a fost angajat ca şofer la S.C. " A." Sibiu, transportând motorină şi benzină, fără a-şi mai aminti dacă achiziţiona marfă în numele S.C. "M." sau S.C. "P.". Martorul arată că transporta combustibilii în diverse locaţii din ţară aparţinând benzinăriilor A., la care era angajat.

Tot la acelaşi termen de judecată a fost audiat şi martorul J.T., care lucrează ca şofer la S.C. "A.", lucrând pe cisternă şi transportând produse petroliere de la toate rafinăriile din ţară, fără a-şi mai aminti raporturile comerciale existente în anul 2001 între S.C. "A.", S.C. "M." şi S.C. "P." S.R.L.; existenţa avizelor de însoţire a mărfii de la rafinărie la benzinării şi nici dacă marfa corespundea cu realitatea înscrisă în acte.

La aceiaşi şedinţă de judecată, instanţa de apel a procedat la audierea martorului O.F., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată în filă separată la dosar şi în cuprinsul căreia acesta arată că a deţinut o societate comercială denumită "O.O." S.R.L., care se ocupa cu comercializarea produselor petroliere, derulând operaţii comerciale cu S.C. " P." S.R.L. şi S.C. " M." S.R.L., inculpatul deţinând funcţia de director comercial la societatea martorului. Martorul arată că l-a însoţit pe inculpat la Ploieşti, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, având ca obiect produsele petroliere achiziţionate de la rafinărie, acestea fiind vândute la benzinăria martorului, că S.C. "P." şi S.C. "M." nu deţineau depozite proprii de păstrare a produselor petroliere care veneau direct de la rafinărie însoţite de factură, notă de cântar, certificat de calitate, facturile fiind completate de către P.P. Martorul a mai arătat că inculpatul R.I. nu a completat facturile, nu avea în atribuţii întocmirea evidenţei contabile a celor două societăţi, dar că nu ştie dacă acesta beneficia sau nu de o procură prin care să reprezinte cele două societăţi. Martorul a mai declarat că cisterna care transporta marfă de la rafinărie îi aparţine, ştiind astfel în mod exact că produsele veneau direct de acolo, că a fost de faţă când reprezentantul firmei S.C. "M." a dat patronului unei benzinării A. din Sălişte nişte facturi care atestau achiziţionarea mărfii de la rafinărie.

La termenul de judecată din 22 aprilie 2010, instanţa de apel a procedat la audierea martorei C.N., declaraţia acesteia fiind consemnată în scris şi ataşată în filă separată la dosar, martora declarând că a fost rugată de numita D.B., contabila firmei S.C. "M." S.R.L. să aducă de la Szeged un act pe care l-a adus inculpatului -martora întâlnindu-se cu numitul M. în Ungaria.

Expertiza contabilă întocmită de expertul L.I., cu obiectivele solicitate de părţi şi încuviinţate de instanţa de apel, a fost depusă în cauză anterior termenului de judecată din 16 septembrie 2010.

Instanţa de apel a analizat activităţile infracţionale ale celor trei inculpaţi, R.I., P.P. şi S.I., raportat la faptele susţinute în sarcina acestora prin cele două acte de sesizare a instanţei.

În privinţa inculpatului R.I., instanţa de apel reţine că acesta se face vinovat de comiterea infracţiunilor prev. de art. 297 alin. (1) raportat la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990, cu aplicarea art. 41, 42 şi 13 C. pen.; art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 41, 42 şi 13 C. pen.; art. 26 rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen.; art. 291 C. pen. rap. la art. 41, 42 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) rap. la art. 41, 42 C. pen.

Astfel, aşa cum rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale şi reluate în faţa instanţei, inculpatul R.I. a fost împuternicit de inculpatul P.P. să emită pe numele societăţii acestuia comenzi şi delegaţii de ridicare a produselor de la furnizori, completând ordine de plată şi chitanţe pentru sumele încasate, produse care ulterior erau vândute către terţi, produsele petroliere fiind neaccizate sau fără plata taxei de drum instituită prin dispoziţiile Legii nr. 118/1996.

Astfel, în ziua de 14 februarie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat pentru S.C. "P.E." S.R.L. prin S.C. "C.C." S.R.L. Buzău, 48 tone motorină fără taxa de drum, conform facturilor fiscale nr. AAAR şi AAAS.

După înlocuirea facturilor fiscale indicate cu alta emisă de inculpat pentru S.C. P.E. S.R.L. nr. X, în care s-a trecut motorină cu taxa de drum, produsul a fost expediat la S.C. "A." S.R.L. din Sălişte, jud. Sibiu în aceeaşi zi.

În ziua de 16 februarie 2001 inculpatul R.I. a achiziţionat de la rafinăria "S.R." din Câmpina 61,25 tone combustibil lichid uşor tip 1, pentru care s-au întocmit facturile fiscale nr. Y/Y şi Z.

În aceeaşi zi, produsul a fost expediat la S.C. A. S.R.L. din Sălişte, cu factura fictivă nr. AAAT, în care s-a trecut motorină cu taxa de drum.

În ziua de 19 februarie 2001 inculpatul a achiziţionat de la rafinăria "A.R." din Ploieşti cantitatea de 29,5 tone combustibil lichid uşor tip 1 conform facturii nr. AAAU. În aceeaşi zi, după înlocuirea facturii fiscale reale cu alta fictivă având nr. W, l-a expediat la S.C. "A." S.R.L. Sălişte cu autocisterna condusă de F.I.

În ziua următoare, respectiv 20 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru societatea pe care o reprezenta 19,10 tone motorină, fără taxa de drum, de la rafinăria "A.R." din Ploieşti, conform facturii fiscale nr. AAAV. După înlocuirea facturii reale cu alta în care a trecut cu taxa M.T.R. şi a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte. Este vorba de factura fiscală nr. A.

În ziua de 21 februarie 2001, inculpatul a achiziţionat, tot de la rafinăria "A.R." din Ploieşti 29,35 tone motorină, fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAAX, înlocuind factura cu alta în care a trecut taxa de drum, cu nr. B, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul F.I.

În ziua de 27 februarie 2001 inculpatul a achiziţionat prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău cantitatea de 29,54 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii nr. AAAY şi în aceeaşi zi, după înlocuirea facturii fiscale cu alta în care a menţionat, cu taxa de drum, având nr. C, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul F.I.

Tot prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău, inculpatul a achiziţionat în ziua de 28 februarie 2001 cantitatea, de 29,71 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. AAAZ. În aceeaşi zi, după întocmirea facturii fiscale cu nr. G în care a menţionat cu taxa de drum, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu autovehiculul condus de martorul J.T.

În ziua de 2 martie 2001, inculpatul a achiziţionat de la rafinăria " V." din Ploieşti, cantitatea de 29,36 tone motorină, fără taxa de drum, conform facturii nr. AAAW.

După întocmirea facturii în numele S.C. P.E., nr. E, în care a menţionat, "cu taxa de drum", a expediat-o în aceeaşi zi la S.C. "A." din Sălişte, cu autovehiculul condus de martorul F.I..

În ziua de 5 martie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru S.C. P.E. S.R.L. de la S.R.L. Ploieşti, prin S.C. D.C. S.R.L. Brazi, cantitatea de 18,94 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. ABB. În aceeaşi zi, a întocmit factura cu nr. F către S.C. "A." din Sălişte,în care a menţionat, motorină cu taxa de drum şi a expediat-o cu autovehiculul condus de martorul D.D.

În ziua de 7 martie 2002, inculpatul a achiziţionat prin S.C. C.C. S.R.L. Buzău cantitatea de 19,03 tone motorină, fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. ABC. În aceeaşi zi a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. G în care a menţionat - motorină cu taxă de drum. Transportul l-a făcut şoferul J.T. cu autovehiculul. În ziua de 5 aprilie 2001, inculpatul a achiziţionat pentru S.C. P.E. S.R.L. 26,54 tone, respectiv 18,66 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. ABD şi ABE. În aceeaşi zi, după întocmirea facturilor fiscale cu nr. H şi I în care a făcut menţiunea - cu taxă de drum, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte. Transportul a fost făcut de şoferii M.R. - cu autovehiculul X şi D.D. cu autovehiculul Y.

În data de 6 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. prin delegatul său R.I., a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,24 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. ABF. În aceeaşi zi, marfa a fost expediată la S.C. "A." din Sălişte cu factura fiscală nr. J în care s-a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul a fost făcut de M.R. cu autovehiculul.

În ziua de 9 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti, prin delegatul său R.I. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 29,26 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. ABG. În aceeaşi zi, marfa a fost expediată la S.C. "A." din Sălişte cu factura fiscală nr. K în care s-a menţionat motorină cu taxă de drum inclusă în preţul de vânzare. Transportul a fost făcut de către F.I. cu autovehiculul.

În ziua de 12 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "S.R." din Câmpina cu factura nr. ABH cantitatea de 28,22 tone S. şi cu factura nr. ABI cantitatea de 26.620 tone motorină, fără taxă de drum. în aceeaşi zi au întocmit pentru ambele produse facturile nr. L şi nr. M în care au menţionat motorină cu taxă de drum. Prima cantitate, respectiv S., l-a expediat la S.C. M.I. S.R.L. Arad, iar motorina la S.C. "A." din Sălişte.

În ziua de 13 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti, a cumpărat de la rafinăria "V." cu facturile fiscale nr. ABJ cantitatea de 25,54 tone motorină fără taxă de drum şi nr. ABK cantitatea de 18,11 tone ulei p. 3.

Tot de la rafinăria "V.", inculpatul a achiziţionat în ziua de 20 aprilie 2001 cantitatea de 27,45 tone motorină fără taxă de drum, conform facturii fiscale nr. ABL. În aceeaşi zi, a expediat-o la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. P în care a menţionat motorină cu taxă de drum.

În ziua de 21 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "P.B." S.A. cantitatea de 30,9 tone petrol 0/200 conform facturii nr. ABM. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. T către S.C. "A." din Sălişte, în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua de 24 aprilie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat, prin S.C. M. S.R.L. Tătărani cantitatea de 28 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. ABN. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală cu nr. U către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxa de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În ziua de 23 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 31,86 tone ulei p. 3 conform facturii nr. ABQ. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. V către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

Peste două zile respectiv, în 25 aprilie 2001, inculpatul R.I. a achiziţionat de la aceeaşi rafinărie 31,93 tone ulei p. 3 cu factura ABO şi 29,53 tone cu factura nr. ABP. În aceeaşi zi a şi expediat produsul la S.C. "A." din Sălişte cu facturile fiscale nr. AA şi BB, în cuprinsul cărora s-a menţionat - motorină cu taxă de drum.

În ziua de 27 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "P." S.A. cantitatea de 29,78 tone petrol 0/200 conform facturii nr. ABR. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. ABS către S.C. "A." din Sălişte în care a menţionat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua de 28 aprilie 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat, tot prin S.C. D.C. S.A. Brazi, cantitatea de 29,7 tone petrol 0/200, conform facturii fiscale nr. ABT. În aceeaşi zi a expediat produsul la S.C. "A." din Sălişte cu factura nr. ABU în cuprinsul căreia, a menţionat, motorină cu taxa de drum.

În ziua de 30 aprilie 2001 inculpatul R.I. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,64 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. ABV. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. ABX către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În ziua de 7 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 31,91 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. ABY. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. ABZ către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua următoare, respectiv 8 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,75 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. 1785346. În aceeaşi zi a întocmit factura, fiscală nr. 2071585 către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

Tot de la rafinăria "V." din Ploieşti inculpatul a achiziţionat în ziua de 9 mai 2001 cantitatea de 30,20 tone ulei p. 3 cu factura nr. ABW şi 32,89 tone cu factura nr. BBB. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBC şi nr. BBD către S.C. "A." din Sălişte în cuprinsul cărora a specificat motorină cu taxă de drum. Transporturile s-au efectuat de către şoferii M.I. cu autocisterna X şi M.N. cu autocisterna Y. Cu aceasta din urma s-a transportat şi produsul S. la S.C. M.I. S.R.L. Arad în ziua de 12 aprilie 2001.

Continuându-şi activitatea infracţională în ritm alert, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat în ziua de 10 mai 2001 de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 32,11 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. BBE. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBF către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

După numai o zi, respectiv 11 mai 2001, aceeaşi societate a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 32,08 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. BBF şi 29,46 tone ulei p. 3 cu factura fiscală nr. BBG. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBH şi BBI către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut de şoferii J.T. şi F.I. cu autocisternele X şi Y.

Tot de la rafinăria "V." din Ploieşti, aceeaşi societate, în ziua de 16 mai 2001 a achiziţionat cantitatea de 32,17 tone motorină fără taxa de drum, conform facturii fiscale nr. BBJ şi 29,88 tone cu factura fiscală nr. BBK. În aceeaşi zi a întocmit facturile fiscale nr. BBL şi BBM către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut de şoferii J.T. şi F.I. cu autocisternele X şi Y.

Astfel, în ziua de 23 mai 2001, S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat de la rafinăria "V." în Ploieşti cantitatea de 31,19 tone V., conform facturii fiscale nr. BBN. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBQ către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de J.T.

În ziua următoare, respectiv 24 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,84 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. BBO. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBP către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de M.R.

În data de 25 mai 2001, inculpatul a repetat operaţiunea din ziua precedentă şi a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 28,77 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. BBP. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBR către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat motorină taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de martorul F.I.

În ziua de 29 mai 2001 S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 27,95 tone ulei p. 3, conform facturii fiscale nr. BBS. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală, nr. BBT către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat că este vorba de motorină cu taxă de drum. Transportul s-a făcut cu autocisterna condusă de şoferul M.R.

În ziua de 19 iulie 2001 S.C. P.E. S.R.L. a achiziţionat, prin S.C. D.C. S.R.L. Brazi cantitatea de 31,44 tone combustibil tip "p", conform facturii fiscale nr. BBU. Acest produs, împreună cu cantitatea de 29,69 tone V. au fost expediate la S.C. "A." din Sălişte în ziua de 21 iulie 2001. Produsul V. l-a achiziţionat de la rafinăria " V." cu factura nr. BBV din 21 iulie 2001.

Ziua de 24 iulie 2001, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a achiziţionat de la rafinăria "V." din Ploieşti cantitatea de 28,24 tone V., conform facturii fiscale nr. BBX. În aceeaşi zi a întocmit factura fiscală nr. BBY către S.C. "A." din Sălişte în care a specificat că este vorba de motorină cu taxă de drum. Transportul produsului de la rafinărie la Sălişte s-a făcut cu autocisterna condusă de şoferul M.R.

Pe lângă cantităţile menţionate, S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti a mai achiziţionat de la furnizori, tot în perioada ianuarie - august 2001, încă 968,16 tone produse petroliere fără taxa de drum şi accize, pe care le-a valorificat cu această taxă, iar pentru aceste cantităţi nu s-a putut stabili cu exactitate corelaţia documentelor pe fiecare transport în parte, datorită faptului că pe documentele de vânzare emise de S.C. P.E. S.R.L. Nu a mai fost consemnat acelaşi delegat care a ridicat marfa de la furnizori.

Potrivit art. 290 C. pen., falsificarea unui înscris sub semnătură privată, prin contrafacerea scrierii sau subscrierii, ori alterarea lui în orice mod şi folosirea acestui înscris sau încredinţarea unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unor consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Astfel, fapta inculpatului R.I. care în perioada enunţată, în mod repetat şi în realizarea unei rezoluţii infracţionale uncie, în colaborare cu inculpatul P.P., a întocmit în fals facturile fiscale fictive de livrare a produselor petroliere la beneficiari, falsificând astfel prin contrafacere facturile fiscale emise de furnizori, de a emite chitanţe fictive de încasare a unor sume de bani, folosite ori încredinţate conducătorilor auto care transportau cu cisterna aceste produse în scopul producerii de consecinţe juridice precum şi de a întocmi patru foi de depunere a sumelor în numerar la I.N.G.B. Ploieşti pe numele fictiv P.I. semnat pe aceste foi, - constituie infracţiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

Art. 291 C. pen., sancţionează folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecinţe juridice.

Fapta inculpatului R.I., care în mod repetat şi în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, în modalitatea descrisă, a folosit înscrisurile sub semnătură privată falsificate în scopul producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

Potrivit art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii de consecinţe juridice pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acelei consecinţe, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii.

Fapta aceluiaşi inculpat care în mod repetat şi în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice a întocmit şi semnat în fals declaraţii pe proprie răspundere prin care S.C. M. S.R.L. Arad şi S.C. P.E. S.R.L. Ploieşti au beneficiat de scutirea taxei destinată Fondului Special al Drumurilor pentru motorina achiziţionată de la rafinăriile menţionate mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 292 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.

Instanţa de apel reţine, în sprijinul vinovăţiei inculpatului R.I., atât depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, şi care, angajaţi ai rafinăriei de unde au fost comercializate produsele petroliere, au confirmat starea de fapt descrisă. De asemenea, s-au avut în vedere şi concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză şi care confirmă faptul că scrisul de pe facturile supuse analizării aparţine inculpatului R.I.

Inculpatul R.I. a fost director comercial la S.C. " O.O." S.R.L. şi pe baza documentelor ridicate de la rafinărie s-a stabilit că declaraţiile pe proprie răspundere au fost întocmite fictiv de către inculpat, pe numele P.I.. O dată cu ele s-a ridicat şi o procură specială, în xerocopie, dată de M. J., în speţă învinuitul S.I., în favoarea numitului P., prin care era împuternicit să reprezinte interesele societăţii. Şi aceasta s-a dovedit a fi fictivă fiind copiată după o alta cu nr. 5157 făcută la notarul P.M. din Arad pentru cetăţeanul T.G. cercetat şi acesta într-o cauză similară alături de R.I.. Pentru achiziţionarea motorinei, inculpatul R.I., care lucrase în rafinărie ca şef serviciu desfacere, a întocmit delegaţie pentru ridicarea de mărfuri, care o redă şi în declaraţia pe proprie răspundere pe numele P.I., fără să aibă de la acesta împuternicire. Din acest aspect s-a concluzionat că R.I. era la curent cu activitatea S.C. M. S.R.L. Arad şi a administratorului ei, fapt confirmat şi de martora C.N. - funcţionară în cadrul serviciului desfacere al rafinăriei.

Prin urmare, vinovăţia inculpatului în comiterea celor trei infracţiuni, respectiv cele prev. de art. 290, art. 291 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), este probată, după cum rezultă din ansamblul probator şi comiterea infracţiunii prev. de art. 40 (actual art. 43) din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., art. 293 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990. Faţă de această situaţie, este evident că soluţia de încetare a procesului penal urmare a constatării prescripţiei răspunderii penale cu privire la aceste fapte primează, cererea implicită a inculpatului de continuare a procesului penal pentru dovedirea nevinovăţiei sale şi care se deduce din manifestările inculpatului de exercitare a căilor de atac, în care este criticată soluţia de încetare a procesului penal în favoarea achitării sale, în opinia inculpatului, primează, neducând la pronunţarea unei alte soluţii.

Instanţa de apel îşi însuşeşte aserţiunile instanţei de fond în ceea ce priveşte incidenţa în cauză a infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 şi ale art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 113 C. pen., chiar dacă motivarea oferită de prima instanţă este deficitară în ceea ce priveşte infracţiunile mai sus analizate, această lipsă fiind suplinită, în baza efectului devolutiv al apelului.

Problema care s-a pus este cea a încadrării juridice a comercializării combustibilului de tip M sau a benzinei A. şi de extracţie, care sunt scutite de taxe şi impozite, în locul benzinei sau al motorinei care sunt purtătoare de accize şi taxe MTR. Pe parcursul derulării relaţiilor comerciale între comercianţii succesivi ai aceluiaşi produs se procedează la schimbarea calităţii produselor.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale se incriminează sustragerea de la plata impozitelor, a taxelor şi a contribuţiilor datorate statului, prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării în scopul obţinerii de venituri. Acest text (cu reţinerea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)) incriminează acţiunea contribuabilului de a viola o dispoziţie a legii fiscale în scopul de a nu plăti taxele datorate în întregime sau în parte.

În cauză, inculpaţii P.P., R.I. şi S.I. achiziţionând produse petroliere plătite fără taxa MTR, pe care le-au vândut însă încasând pentru sine taxa, sustrăgându-se de la plata taxei către stat, au săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

Întrucât până în prezent legea privind evaziunea fiscală a suferit modificări, se impune aplicarea disp. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), respectiv cel ale cărui limite de pedeapsă constituie legea penală mai favorabilă.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, instanţa de apel apreciază că faptele prin care s-au achiziţionat cantităţile de produse petroliere scutite de taxe şi impozite, produse care apoi au fost revândute ca fiind "mezină şi motorină purtătoare de taxe şi accize" banii astfel obţinuţi nefiind vărsaţi la bugetul de stat fiind însuşiţi de către inculpaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor.

Instanţa de apel apreciază neîntemeiată susţinerea inculpatului, în sensul greşitei aplicări a dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. referitor la schimbarea încadrării juridice, din trei infracţiuni prevăzute de art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., într-o singură infracţiune prevăzută de art. 297 alin. (1) rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad nr. 109/P/2001 din 24 iunie 2002, inculpatul R.I. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., astfel încât în mod corect s-a luat în considerare această încadrare juridică şi, în urma transpunerii acesteia pe starea de fapt reţinută în cele două acte de inculpare, s-a procedat la stabilirea corectă a dispoziţiilor legale incidente în cauză.

Astfel, s-a evidenţiat că este neîntemeiată atât calea de atac promovată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad cu privire la inculpaţii R.I., P.P. şi S.I., cât şi cea declarată de inculpatul R.I.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii S.I. şi P.P., motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad vizează aceeaşi greşită schimbare de încadrare, în sensul reţinerii art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., respectiv infracţiunea de înşelăciune în detrimentul celei reţinute de instanţă, respectiv înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 C. pen. Aserţiunile mai sus prezentate şi care au completat motivarea primei instanţe referitor la existenţa concursului de infracţiuni dintre evaziune fiscală şi înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, reţinute în sarcina celor doi inculpaţi intimaţi P.P. şi S.I., sunt aceleaşi ca cele prezentate în expunerea stării juridice a inculpatului R.I. şi nu vor mai fi reluate.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa de apel apreciază că în mod corect au fost obligaţi inculpaţii, în solidar cu părţile responsabile civilmente reprezentate de societăţile comerciale în numele cărora au fost ridicate produsele petroliere de la rafinării, la plata despăgubirilor civile către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad.

Despăgubirile civile acordate de instanţa de fond se circumscriu principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat statului prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală şi înşelăciune privind calitatea mărfurilor, prejudiciul reprezentând sumele de bani nevirate statului urmare a punerii în circulaţie a combustibilului. La stabilirea prejudiciului s-a avut în vedere raportul de expertiză contabilă, ca şi suplimentul acesteia întocmit la dispoziţia instanţei de apel, astfel încât calea de atac declarată de partea civilă a fost respinsă.

În continuare, împotriva Deciziei penale nr. 157/A din 21 octombrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în acest sens, în termen legal, s-au exercitat căile de atac ale recursului de către Parchet, partea civilă D.R.A.O.V. Timişoara, în nume propriu şi pentru A.N.V. şi de către inculpatul R.I.

Motivele de recurs ale procurorului vizează atât chestiuni de formalism juridic cât şi abordări de fond ale speţei.

Ca şi aspect formal, se invocă că motivarea deciziei penale contrazice dispozitivul hotărârii. În concret, Curtea de Apel Timişoara susţine expres că inculpaţii au săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, prima instanţă dispuse însă schimbarea încadrării juridice pentru inculpaţi din art. 11 în infracţiunea prev. de art. 13 din acelaşi act normativ pentru ca, cu toate acestea, apelul Parchetului ce viza şi acest aspect să fie respins ca nefondat cu consecinţa menţinerii sentinţei.

Se invocă însă şi aspecte de fond privind aspectul calificării încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţi.

Instanţa de recurs va trata în mod prioritar chestiunea juridică vizând aspectul că motivarea deciziei penale contrazice dispozitivul hotărârii, constatând că există justeţe în această susţinere, ce trebuie să urmeze un corolar procesual corespunzător.

Astfel, reluând circuitul procesual derulat, Tribunalul Arad analizând cele două acte de sesizare întocmite de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 153/P/2001 şi nr. 109/P/2001, în ultima rejudecare, a remarcat faptul că, în primul rechizitoriu se menţionează aspectul că activitatea infracţională a inculpaţilor s-a desfăşurat în perioada ianuarie 2001 - august 2001, iar în cel de-al doilea rechizitoriu, în perioada anului 2000 până în martie 2001.

În acest sens se au în vedere următoarele infracţiuni menţionate în cele două rechizitorii: art. 290 C. pen. - fals în înscrisuri sub semnătură privată (limite: 3 luni - 2 ani închisoare sau amendă), art. 291 C. pen. - uz de fals (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) - falsul în declaraţii (limite: 3 luni - 2 ani închisoare), art. 40 (actual 43) din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. - falsul intelectual (limite: 6 luni - 5 ani închisoare), art. 293 C. pen. - falsul privind identitatea (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 288 alin. (1) C. pen. - falsul material în înscrisuri oficiale (limite: 3 luni - 3 ani închisoare), art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 - declaraţii inexacte la registrul comerţului (limite: 3 luni - 2 ani închisoare).

Cu referire la infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, s-a menţionat că, la data comiterii faptelor, astfel după cum rezultă din cele două acte de sesizare (pe parcursul anului 2001), limitele legale de pedeapsă a infracţiunii menţionate erau 6 luni - 5 ani închisoare; ulterior, prin OUG nr. 93 din 27 iunie 2002 au fost modificate aceste limite, în sensul majorării lor (în prezent fiind de la 1 la 7 ani închisoare), dar instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) privitor la aplicarea legii penale mai favorabile.

Art. 11 din Legea nr. 87/1994 prevedea următoarele: "Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, în scopul obţinerii de venituri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi".

Pe marginea unei astfel de apărări, instanţa de fond a redat următoarele:

Având în vedere succesiunea modificărilor legislative, instanţa a făcut de asemenea, aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), considerând că în cazul inculpaţilor legea mai favorabilă este legea iniţială, anume Legea nr. 87/1994 publicată în M. Of. nr. 299/1994, pentru cele ce vor fi expuse în continuare.

Prin urmare, instanţa a considerat că, în astfel de cazuri, trebuie reţinută comiterea infracţiunii prevăzută de articolul 297 C. pen., deoarece această infracţiune are ca subiect pasiv statul, ca titular al valorii sociale, constituită în legătură cu încrederea în circuitul economic şi care, prin organismele sale, asigură prezenţa pe piaţă a unor produse de calitate corespunzătoare, nu şi infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)

Pe de altă parte, referitor la relaţia dintre infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994 şi cea de înşelăciune (art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)), în doctrină, s-a arătat că atunci când prin oricare dintre faptele incriminate în art. 13 [devenit 11 lit. c)] din Legea nr. 87/1994 se cauzează o pagubă reprezentând suma cu care s-au diminuat obligaţiile fiscale datorate statului, nu va exista concurs de infracţiuni între evaziunea fiscală şi înşelăciune, ci doar infracţiunea de evaziune fiscală, întrucât art. 13 din Legea nr. 87/1994 reprezintă o reglementare autonomă şi specială, faţă de infracţiunea de înşelăciune, fiind firesc ca în astfel de cazuri să se reţină numai evaziunea fiscală, potrivit principiului specialităţii legii penale, în sensul că legea specială are prioritate faţă de reglementarea generală.

De asemenea, pentru aceleaşi motive arătate, instanţa a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor [art. 297 alin. (1) C. pen.] şi înşelăciune [art. 215 alin. (2), (5) C. pen.] într-o singură infracţiune de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor - art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990, reţinând şi incidenţa dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

În final, având în vedere că pentru infracţiunile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 şi art. 297 alin. (1) C. pen. (ambele cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)), limitele maxime ale pedepsei nu depăşesc 5 ani, rezultă că termenul prescripţiei răspunderii penale (7 ani şi 6 luni) s-a împlinit, ţinând seama de datele săvârşirii faptelor. Prin urmare, se consemnează că în cazul tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor s-au împlinit termenele de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 122 lit. d) şi art. 124 C. pen., instanţa a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor trei inculpaţi.

Împotriva acestei Sentinţe penale nr. 172 din 26 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 4163/108/2005, după cum s-a arătat au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi inculpatul R.I.

În motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad se solicită admiterea acestuia şi faţă de materialul probator administrat în cauză, condamnarea inculpatului R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu 41 alin. (2) C. pen.; a inculpatului S.I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu 41 alin. (2) C. pen. şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu 41 C. pen. şi P.P., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu 41 alin. (2) C. pen. şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (5) C. pen. cu 41 C. pen., la pedeapsa închisorii şi menţinerea obligării inculpaţilor, în solidar, la plata despăgubirilor civile. Se apreciază că hotărârea este nelegală raportat la practica judiciară şi dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 87/1994, care incriminează sustragerea de la plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor datorate statului, prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, în scopul obţinerii de venituri. În cauză, inculpaţii au achiziţionat produse petroliere plătite fără taxa MTR, pe care ulterior le-au vândut încasând pentru sine taxa, sustrăgându-se astfel de la plata taxei către stat, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, impunându-se reţinerea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) Cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, se apreciază că faptele de achiziţionare a cantităţilor de produse petroliere scutite de taxe şi impozite şi revânzarea aceloraşi produse ca fiind "benzină şi motorină purtătoare de accize şi taxe", banii obţinuţi nefiind vărsaţi bugetului de stat ci însuşiţi de către inculpaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune şi nu ale infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfii.

Instanţa de apel a constatat că aceste critici sunt nefondate, inserând însă considerentele următoare:

"Instanţa de apel a analizat activităţile infracţionale ale celor trei inculpaţi, R.I., P.P. şi S.I., raportat la faptele susţinute în sarcina acestora prin cele două acte de sesizare a instanţei.

În continuare se reia la modul amplu starea de fapt înfăţişată şi de către prima instanţa, după care se trece la etapa abordărilor în drept.

Se consemnează că vinovăţia inculpatului în comiterea celor trei infracţiuni, respectiv cele prev. de art. 290, art. 291 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), este probată, după cum rezultă din ansamblul probator şi comiterea infracţiunii prev. de art. 40 (actual art. 43 ) din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., art. 293 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990.

Instanţa de apel îşi însuşeşte aserţiunile instanţei de fond în ceea ce priveşte incidenţa în cauză a infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 şi ale art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Se redă în continuare că "problema care s-a pus este cea a încadrării juridice a comercializării combustibilului de tip M sau a benzinei A. şi de extracţie, care sunt scutite de taxe şi impozite, în locul benzinei sau al motorinei care sunt purtătoare de accize şi taxe MTR. Pe parcursul derulării relaţiilor comerciale între comercianţii succesivi ai aceluiaşi produs se procedează la schimbarea calităţii produselor.

Se constată aşadar că deşi Curtea de Apel menţine soluţia primei instanţe cu privire la calificarea juridică a faptelor, privitor la infracţiunea de evaziune fiscală cele două instanţe înfăţişează puncte de vedere diferite, în sensul că prima instanţă a dispus schimbarea de încadrare juridică raportat la art. 11 în art. 13 din Legea nr. 87/1994, iar instanţa de apel redă expres că inculpaţii au săvârşit infracţiunea prev. de art. 2 din Legea nr. 87/1994.

O astfel de inadvertenţă atrage incidenţa aplicării art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., motivarea soluţiei contrazice dispozitivul, fiind de datoria aceleiaşi instanţe în a aduce clarificările de rigoare, în a îmbrăţişa expres o anumită optică juridică cu care să şi finalizeze procesul în mod corespunzător, prin soluţii de admitere a apelului şi îndreptarea încadrărilor juridice sau respingerea căii de atac în măsura în care se acceptă întocmai aserţiunile instanţei de fond.

În continuare Parchetul, în recurs, abordează şi aspecte concrete de fond, însă într-o altă formulă decât cea propusă în apel, respectiv că, având în vedere inclusiv textele de lege la care s-a făcut referire, calificarea juridică corectă este cea pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. Se arată însă şi că, "cu privire la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea inculpatului, reţinând totodată şi calificarea juridică de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor". În apel se solicitase reţinerea infracţiunilor de evaziune fiscală în concurs cu înşelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (5) C. pen.

Aşadar, procurorul în recurs, privind prin prisma cazului de casare de la pct. 17 al art. 385⁹ C. proc. pen., apreciază că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de evaziune fiscală în formula prev. de art. 2 din Legea nr. 87/1994, după cum s-a detaliat, care se află în concurs cu infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art. 297 C. pen.

Este de expus şi situaţia juridică că, cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, instanţa de apel a explicitat cu deplină concreteţe că faptele prin care s-au achiziţionat cantităţile de produse petroliere scutite de taxe şi impozite, produse care apoi au fost revândute în altă formă, banii astfel obţinuţi nefiind vărsaţi la bugetul de stat fiind însuşiţi de către inculpaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor.

În consecinţă, va fi de datoria instanţei de apel de a îndrepta inadvertenţa ce atrage incidenţa aplicării art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., raportat la infracţiunea de evaziune fiscală, motivarea soluţiei contrazice dispozitivul, de a aduce clarificările de rigoare, în a îmbrăţişa expres o anumită opţiune juridică cu care să-şi finalizeze procesul în mod corespunzător.

Raportat la acest ultim aspect, al finalizării procesului în mod corespunzător, este de reţinut că doar pentru infracţiunile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 şi art. 297 alin. (1) C. pen. (ambele cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), aşadar privind prin prisma legii penale mai favorabile), limitele maxime ale pedepsei nu depăşesc 5 ani, rezultând că termenul prescripţiei răspunderii penale (7 ani şi 6 luni) s-a împlinit, ţinând seama de datele săvârşirii faptelor, însă, circumscriindu-ne la infracţiunea de evaziune fiscală în formula prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994 este de menţionat un maxim special legal de 8 ani ce atrage incidenţa altor termene de prescripţie a răspunderii penale, ce urmează a fi concret decelate de instanţa de apel în rejudecare.

În acelaşi sens, raportat la soluţia finală ce va fi emisă în cauză, este de consemnat şi că este real că instanţa de fond a redat că niciunul dintre inculpaţi nu s-a prevalat de disp. art. 13 C. proc. pen., însă instanţa de apel, cu deplină acurateţe juridică redă că "este evident că soluţia de încetare a procesului penal urmare a constatării prescripţiei răspunderii penale cu privire la aceste fapte primează, cererea implicită a inculpatului de continuare a procesului penal pentru dovedirea nevinovăţiei sale şi care se deduce din manifestările inculpatului de exercitare a căilor de atac, în care este criticată soluţia de încetare a procesului penal în favoarea achitării sale, în opinia inculpatului, primează, neducând la pronunţarea unei alte soluţii". De altfel, în recursul de faţă, expres, inculpatul recurent arată că "cer continuarea procesului penal pentru faptele raportat la care s-ar constata intervenirea termenului de prescripţie".

În final, în plan procesual, este de consemnat că instanţa de apel nu s-a plasat într-o notă de abordare formală a cauzei ci a întreprins, în virtutea plenitudinii de jurisdicţie conferită de o cale de atac integral devolutivă, la o serie de demersuri judiciare ce se impun a fi menţinute ca valide.

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2009, instanţa de apel a procedat la audierea inculpatului, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată în filă separată la dosar.

La termenul de judecată din 11 martie 2010, instanţa de apel a procedat la audierea martorului M.R., care a fost angajat ca şofer la S.C. "A." Sibiu, transportând motorină şi benzină. Tot la acelaşi termen de judecată a fost audiat şi martorul J.T., care lucrează ca şofer la S.C. "A.", lucrând pe cisternă şi transportând produse petroliere de la toate rafinăriile din ţară.

La aceiaşi şedinţă de judecată, instanţa de apel a procedat la audierea martorului O.F., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată în filă separată la dosar.

La termenul de judecată din 22 aprilie 2010, instanţa de apel a procedat la audierea martorei C.N., declaraţia acesteia fiind consemnată în scris şi ataşată în filă separată la dosar.

În consecinţă, instanţa de apel, în rejudecare, va avea de îndreptat inadvertenţa constatată, Înalta Curte prevalându-se pe cazul de casare de la pct. 9 al art. 385⁹ C. proc. pen., vizând aspectul că motivarea contrazice dispozitivul, această împrejurare atrăgând de plano o imposibilitate în abordarea motivelor de recurs şi din partea celorlalţi recurenţi, partea civilă şi inculpatul, cu atât mai mult cu cât acesta din urmă a invocat şi cazuri de casare ce atrag aceeaşi soluţie de trimitere spre rejudecare a cauzei - acceptată deja de către instanţa de recurs.

În aceste condiţii, instanţa de apel va relua cursul judecăţii imediat anterior perfectării minutei ce a fost emisă în cauză, toate actele procedurale, pentru motivele arătate, păstrându-şi valabilitatea, se va preocupa de îndepărtarea oricăror inadvertenţe, va lua înspre examinare toate criticile invocate în cauză - inclusiv de către inculpat şi partea civilă; iar în ceea ce priveşte calea de atac a Parchetului se vor avea în vedere poziţiile juridice ce vor fi concret invocate, privite prin prisma motivelor căilor de atac ordinare exercitate, aflate într-un anumit plan de susţinere diferenţiat -, va pronunţa soluţii adecvate faţă de fiecare inculpat, în funcţie de decelarea şi asupra termenelor de prescripţie, acest ultim aspect fiind de examinat în funcţie şi de manifestarea de voinţă de continuare a procesului penal din partea inculpatului R., fiind de abordat şi forma de participaţie penală incidenţă pentru acesta.

Inclusiv asupra modului de soluţionare a laturii civile specifice cauzei se impune o aplecare deosebită din partea instanţei de apel. Preocuparea va viza în mod deosebit cadrul procesual al părţilor implicate, în aşa fel încât să nu se ajungă la inadvertenţe.

Concret, instanţa de apel redă că împotriva Sentinţei penale nr. 172 din 26 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 4163/108/2005 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi inculpatul R.I., Decizia fiind pronunţată în acelaşi sens. În motivare se arată că, "în mod corect au fost obligaţi inculpaţii la plata despăgubirilor civile către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad".

Or, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, urmare a transmiterii calităţii procesuale de la Direcţia Regională Vamală Arad, prin desfiinţarea acesteia conform Ordinului vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 8790/2006 şi înfiinţarea Direcţiei Regionale Vamale Timişoara, este partea care a înţeles a exercita căi de atac în cauză, atât în nume propriu cât şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe calea unor memorii depuse atât în apel cât şi în recurs, solicită expres doar respingerea căii de atac în ceea ce priveşte latura civilă. Vor fi de adus astfel clarificările de rigoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara în nume propriu şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor şi inculpatul R.I. împotriva Deciziei penale nr. 157/A din 21 octombrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Casează Decizia penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Curtea de Apel Timişoara.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi P.P. şi S.I., în sume de câte 200 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2011.

Procesat de GGC - CL

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 3675/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3753/2011. Penal. Plângere împotriva... →

ICCJ. Decizia nr. 3713/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3713/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs