ICCJ. Decizia nr. 3979/2011. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 45 din 21 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 6,art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.
în baza art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și 76 lit. c) C. pen. a fost condamnată inculpata K. (S.) I. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru 1 an.
în baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 82 C. pen. a fost fixat un termen de încercare de 4 ani, iar în baza art. 83 i s-a atras atenția inculpatei asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
în baza art. 71 alin. (2) C. pen. inculpatei i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru 1 an.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată ziua reținerii, respectiv începând din data de 17 iunie 2009 până în data de 18 iunie 2009 și durata arestării preventive începând cu data de 18 iunie 2009 până la data de 8 iulie 2009.
în baza art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea în favoarea statului a sumei de 1.000 RON și s-a mai dispus depunerea acesteia la Trezoreria statului, după rămânerea definitivă a sentințe.
în baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata să plătească cheltuieli judiciare statului.
Pentru a adopta această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, inculpata K.I., a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în fapt s-a reținut că în cursul lunii iunie 2009, în calitate de inspector la D.G.F.P. Harghita - Serviciul de Inspecție Fiscală, în cursul unui control efectuat la SC N.A. SRL Miercurea Ciuc, a pretins în mod repetat și în baza aceleiași măsuri infracționale, sume de bani de la C.I. - administrator al firmei, pentru a favoriza societatea, respectiv a primit în datele de 11 iunie 2009 și 17 iunie 2009 sumele de 300 RON și 1.000 RON, cea din urmă fiind găsită asupra sa în geantă în cursul flagrantului realizat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita.
în baza probelor administrate, prima instanță a apreciat că nu s-a probat în cauză că inculpata a persistat în a pretinde în mod continuu sau la intervale diferite și a altor sume de bani, astfel că a considerat că săvârșirea infracțiunii nu îmbracă forma continuată. în aceste condiții, în baza art. 334 C. proc. pen., a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei prin înlăturarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
împotriva acestei sentințe, a declarat apel Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei prin reținerea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și majorarea pedepsei prin înlăturarea reținerii circumstanțelor atenuante. S-a mai solicitat, sub aspectul pedepsei complementare, interzicerea și a drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat, în parte, apelul declarat de Parchet.
A reținut că din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor F.V. și K.E., rezultă fără echivoc că inculpata, la data de 11 iunie 2009, a primit de la denunțătoarea C.I. suma de 300 RON, iar la aceeași dată, după ce a văzut că această sumă este prea mică în raport cu suma solicitată privind rambursarea de TVA, a pretins suma de 4.500 RON, din care, la data de 17 iunie 2009 a primit efectiv suma de 1.000 RON, fiind prinsă în flagrant. Această faptă constituie infracțiunea de luare de mită în formă continuată și nu în formă simplă, sens în care s-a apreciat ca fiind fondată critica Direcției Naționale Anticorupție sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice a faptei.
Nu s-a apreciat ca întemeiată solicitarea Parchetului de înlăturare a circumstanțelor atenuante și schimbare a modalității de executare, care să se facă în regim de detenție.
Cu referire la pedeapsa complementară, s-a reținut că prima instanță a aplicat interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru o perioadă de un an, dar aceste drepturi nu au legătură cu comiterea faptei reținute în sarcina inculpatei, fiind însă absolut necesară interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., întrucât inculpata, în calitate de inspector fiscal, în exercitarea atribuțiilor de control, a pretins și primit diverse sume de bani de la denunțătoare.
în consecință, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 45/A din 24 iunie 2011 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș împotriva sentinței penale nr. 45 din 21 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita și în consecință:
A desființat în parte sentința atacată și, rejudecând cauza:
în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de luare de mită prev. de art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. c) C. pen. în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 6, 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata K. (S.) I. la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată și la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. pentru o perioadă de 1 an.
S-a fixat un termen de încercare de 4 ani și 10 luni.
S-a eliminat din sentința atacată dispozițiile art. 71 alin. (2) și art. 64 lit. a), b) C. pen.
S-au menținut celelalte dispoziții din sentința atacată cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei, a deducerii reținerii și arestării preventive, a confiscării și a obligării inculpatei la plata cheltuielilor judiciare.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpata K. (S.) I.
Parchetul a invocat cazul de casare prev. de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., solicitând majorarea pedepsei principale aplicate inculpatei, într-un cuantum care să reflecte gradul de pericol social al faptei și care să fie executată în regim de detenție, menționarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) Teza a II-a, c) C. pen., pe o durată mai mare.
Inculpata, a invocat, de asemenea, cazul de casare prev. de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei.
înalta Curte, analizând decizia recurată, potrivit cazurilor de casare invocate de recurenți, precum și conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca fiind întemeiat în parte recursul declarat de Parchet și ca neîntemeiat recursul declarat de inculpată.
Prima critică a Parchetului vizează cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia, susținându-se netemeinicia reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., în favoarea inculpatei și necesitatea executării pedepsei în regim de detenție.
înalta Curte apreciază aceste critici ca nefondate.
Reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. a fost pe deplin justificată de ambele instanțe, motivată de împrejurarea că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, a lucrat timp de 20 ani ca inspector fiscal fără a avea abateri disciplinare, s-a prezentat la toate termenele de judecată, a regretat sincer comiterea faptei.
Gravitatea și natura faptei comise au determinat ca în apel să se dispună majorarea pedepsei aplicate în primă instanță, de la 2 ani la 2 ani și 10 luni închisoare.
în condițiile incidenței art. 74 lit. a) C. pen., se constată că s-a procedat la o coborâre redusă a pedepsei sub minimul textului incriminator, care este de 3 ani, tocmai în considerarea modului în care fapta a fost comisă.
Aceleași împrejurări, precum și aspecte ce țin de statutul familial și social al inculpatei (trei copii în întreținere, soțul grav bolnav) au condus, corect, instanțele la aprecierea că nu este necesară "eliminarea inculpatei din societate pentru o perioadă", așa cum solicită Parchetul, scopurile pedepsei putând fi atinse și fără privarea acesteia de libertate, în condițiile aplicării art. 81 C. pen.
Recursul Parchetului s-a dovedit a fi întemeiat în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare și menționării aplicării pedepsei accesorii.
Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen., se poate dispune, ca pedeapsă complementară, chiar dacă nu există o legătură între infracțiunea săvârșită și drepturile ce formează obiectul pedepsei, iar ca pedeapsă accesorie, aceasta se aplică de drept, conform art. 71 alin. (2) C. pen., urmând ca în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei să se facă aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.
Pentru motivele arătate mai sus, în analiza recursului Parchetului, privind cuantumul pedepsei, argumente ce nu vor mai fi reluate, critica inculpatei pe acest aspect, dar prin care solicită reducerea pedepsei, nu poate fi primită, înalta Curte, apreciind ca fiind justă și temeinică pedeapsa stabilită de instanța de apel.
Pentru aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de Parchet și va casa în parte decizia și sentința penală nr. 45/2011.
Rejudecând, se va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) Teza a II-a, b) și c) C. pen., pe o durată de 1 (un) an.
în baza art. 71 alin. (2) C. pen. se va interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) Teza a-II-a, b) și c) C. pen., ca pedeapsă accesorie, executarea acesteia urmând a fi suspendată, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatei va fi respins ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpata a fost obligată la cheltuieli judiciare statului, onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, și a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3981/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3921/2011. Penal → |
|---|
