ICCJ. Decizia nr. 4248/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4248/2011
Dosar nr. 9847/1/2011
Şedinţa publică din 13 decembrie 2011
Deliberând asupra recursului de faţă pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea premergătoare de şedinţă din 11 octombrie 2011, pronunţată în Dosar nr. 47273/3/2008, având de soluţionat apelurile în cauză, cu ocazia punerii concluziilor pe fond apărătorii aleşi ai inculpaţilor au solicitat revocarea măsurii arestării şi înlocuirea acestei măsuri cu o măsură neprivativă de libertate iar instanţa analizând actele şi lucrările dosarului a constatat că acest moment procesual temeiurile de fapt şi de drept ce au determinat arestarea iniţială continuă să existe şi impun în continuare privarea acestora de libertate.
S-a mai apreciat că din probele existente la dosar rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii sunt autorii, au săvârşit faptele, probele se coroborează cu înscrisurile aflate la dosar şi din care rezultă indicii temeinice că aceştia au săvârşit faptele deduse judecăţii, că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică şi este de natură să aducă atingere desfăşurării procesului penal mai ales în ceea ce priveşte aflarea adevărului, că pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste fapte este 4 ani şi că nu a fost depăşită durata rezonabilă a arestării preventive şi faţă de cele de mai sus reţinând apelurile în pronunţare a dispus menţinerea stării de arest a inculpaţilor în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (1) şi (3) respingând ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu conform dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată recursurile nefondate.
Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, există probe şi indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost cercetaţi, trimişi în judecată, condamnaţi de instanţa de fond, infracţiuni pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani.
Pe de altă parte pericolul pentru ordinea publică, rezidă din faptul că aceştia au constituit un grup organizate care prin preluarea SC R.C. SRL au înşelat mai multe societăţi comerciale prin care au creat şi un prejudiciu.
La aprecierea acestui pericol trebuiesc avute în vedere nu numai datele personale ale inculpaţilor dar şi la datele referitoare la faptele de săvârşirea cărora sunt bănuiţi şi care crează în rândul societăţii un sentiment de insecuritate, neîncredere şi nesiguranţă.
Pe de altă parte se apreciază că în mod corect instanţa de fond a respins cererile de înlocuire formulate de inculpaţi, constatând îndeplinită cerinţa prev. de art. 143 alin. (1) C. proc. pen. în sensul că sunt probe şi indicii temeinice, că inculpaţii au comis faptele penale reţinute în sarcina lor şi drept consecinţă că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 139 alin. (1) C. proc. pen. sens în care a menţinut starea de a rest a inculpaţilor şi a amânat pronunţarea cu privire la apelurile formulate în prezenta cauză, pentru termenele din 18 octombrie, 25 octombrie şi respectiv 1 noiembrie 2011 când instanţa de control judiciar a pronunţat Decizia nr. 280/2011 prin care au fost respinse toate apelurile ca nefondate şi printre altele s-a pronunţat şi cu privire la menţinerea măsurii arestării, potrivit art. 350 C. proc. pen. astfel încât nu se poate susţine că această măsură a încetat de drept, apreciindu-se ca legal menţinută şi pe cale de consecinţă ca neîntemeiată apărarea inculpaţilor.
Pe cale de consecinţă în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile în cauză.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.S. şi M.G. împotriva încheierii din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 47273/3/2008.
Obligă recurentul inculpat B.S. la plata sumei de 225 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat M.G. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 13 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4251/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4247/2011. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
