ICCJ. Decizia nr. 860/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 860/2011
Dosar nr.769/39/2010
Şedinţa publică din 4 martie 2011
Asupra recursurilor de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 126 din 19 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava a respins plângerea formulată de petenţii B.L. şi B.S., împotriva rezoluţiilor nr. 308/P/2009 din 22 aprilie 2010 şi nr. 183/II/2/2010 din 7 iunie 2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ca nefondată şi a menţinut rezoluţiile atacate.
A obligat petenţii să plătească statului suma de câte 25 lei fiecare şi intimatului T.I. suma de câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi trimisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, persoanele vătămate B.L. şi B.S. au solicitat a se efectua cercetări faţă de executorul judecătoresc T.I. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constând în aceea că acesta, în mod abuziv, a refuzat să pună în executare sentinţa civilă nr. 3236/2005 a Judecătoriei Suceava, cauzându-le vătămări intereselor lor legale.
Efectuându-se acte premergătoare în cauză au rezultat următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă, Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Todireşti, prin preşedintele acesteia, a fost obligată la plata în favoarea statului a unei amenzi civile de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea obligaţiei de punere în posesie a reclamanţilor B.L. şi B.S., cu suprafaţa de 46 ari teren agricol pe raza comunei Todireşti, stabilită prin Decizia civilă nr. 483 din 04 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava, precum şi la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 4000 lei, reprezentând daune interese.
La data de 16 martie 2006 B.S. şi B.L. au solicitat executorului judecătoresc T.I. declanşarea procedurii de executare silită împotriva debitoarei Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Todireşti, prin preşedintele acesteia, în vederea recuperării sumei de 4000 le, reprezentând daune interese.
Prin încheierea Judecătoriei Suceava din 22 martie 2006 s-a încuviinţat executarea silită în baza titlului executoriu sus menţionat, formându-se, astfel, dosarul de executare silită nr. 60/2006.
Executorul judecătoresc a somat debitoarea la data de 27 martie 2006 să execute de bună voie obligaţia prevăzută în titlul executoriu, respectiv să achite suma de 4.414,45 lei, iar la 21 iunie 2006, la cererea creditoarei, a solicitat Primăriei comunei Todireşti - Serviciul contabilitate să procedeze la indisponibilizarea sumelor de bani aflate în contul debitoarei, în vederea recuperării debitului datorat.
Ulterior, creditorii s-au adresat Judecătoriei Suceava cu acţiune civilă având ca obiect validarea popririi, cerere care însă a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa civilă nr. 3206 din 03 octombrie 2006, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 61 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava, secţia civilă, pe considerentul că poprirea a fost înfiinţată cu nerespectarea procedurii prevăzute de art. 452 C. proc. civ., respectiv că cei doi creditori nu au precizat la care din disponibilităţile băneşti se referă executarea (pe salariul preşedintelui sau alte surse).
Petenţii au formulat contestaţie la executare, prin care au solicitat obligarea executorului judecătoresc de a finaliza executarea silită, contestaţie care, de asemenea, a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2780 din 16 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava.
Prin rezoluţia nr. 308/P/2009 din 22 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale faţă de T.I. – executor judecătoresc, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
Pentru a dispune această soluţie s-a constatat că nu poate fi reţinută în sarcina executorului judecătoresc Tătara Ioan săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, sub aspectul laturii subiective.
Astfel, s-a stabilit că executorul judecătoresc a încasat de la cei doi creditori, în speţă petenţii, suma de 130 lei cu titlu de avans onorariu de executare silită şi nu 600 lei, aşa cum susţin acestea, fapt ce rezultă din chitanţa nr. 516 din 01 martie 2006, existentă la dosarul de executare silită.
De asemenea, s-a stabilit că executorul judecătoresc a efectuat acte de executare silită în cauză (a somat debitorul, a dat curs cererii creditorilor de înfiinţare a popririi), însă nu a finalizat procedura cu care a fost investit, întrucât, pe de o parte, instanţa de judecată nu a validat poprirea înfiinţată pe considerentul că nu s-au respectat dispoziţiile art. 452 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, ulterior, creditorii nu au mai solicitat continuarea executării silite, nesolicitând instanţei de judecată nici autorizarea pentru îndeplinirea obligaţiei de a face.
Împotriva acestei rezoluţii au formulat plângere în baza art. 278 C. proc. pen. petenţii, susţinând că este nelegală întrucât în mod greşit nu s-a reţinut săvârşirea faptei şi vinovăţia făptuitorului în comiterea infracţiunii pentru care s-au efectuat cercetări.
Prin rezoluţia nr. 183/II/2/2010 din 07 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus în baza art. 278 C. proc. pen. respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de către petenţii B.L. şi B.S. împotriva rezoluţiei nr. 308/P/2009 din 22 aprilie 2010 a aceleiaşi unităţi de parchet.
Pentru a dispune această soluţie s-a reţinut că din materialul probator administrat în cauză a rezultat că, la cererea petenţilor, în dosarul de executare silită nr. 60/2006, executorul judecătoresc, după încuviinţarea executării silite, a solicitat Primăriei Comunei Todireşti – Serviciul contabilitate – să procedeze la indisponibilizarea sumelor de bani aflate în cont, în vederea recuperării sumei de 4.000 lei, la care primarul, în calitate de preşedinte al sus menţionatei comisii, a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava s-o plătească petenţilor cu titlu de daune interese.
Nedându-se curs somaţiei, petenţii s-au adresat Judecătoriei Suceava cu acţiune, prin care au solicitat validarea popririi pe veniturile băneşti ale primarului, cerere care însă, prin sentinţa civilă nr. 3206 din 03 octombrie 2006 a Judecătoriei Suceava (definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 61 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava) a fost respinsă ca nefondată, cu motivarea că poprirea a fost înfiinţată cu nerespectarea procedurii prev. de art. 452 C. proc. civ., respectiv că petenţii nu au precizat disponibilităţile băneşti – salariul preşedintelui sau alte surse.
Contestaţia la executare făcută de petenţi împotriva acestei hotărâri a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a Judecătoriei Suceava (definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2780 din 16 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava), cu motivarea că este nefondată.
Aşa fiind, s-a constatat că în cauză lipseşte latura subiectivă a infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), pentru care s-au efectuat cercetări, neputându-se reţine vinovăţia în săvârşirea faptei, în condiţiile în care executorul a iniţiat şi a urmărit punerea în executare a hotărârii judecătoreşti [art. 10 lit. d) C. proc. pen.].
Împotriva acestei rezoluţii, în termen legal, au formulat plângere în baza art. 2781 C. proc. pen. petenţii, plângere ce formează obiectul prezentului dosar.
Examinând plângerea formulată de petenţi sub aspectul motivelor invocate, Curtea reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă, a fost admisă acţiunea în obligaţie de a face formulată de petenţii B.L. şi B.S. şi a fost obligată Comisia Comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Todireşti prin preşedintele acesteia la plata către petenţi a sumei de 4.000 lei cu titlu de daune interese.
În baza acestei sentinţe petenţii s-au adresat executorului judecătoresc T.I. pentru recuperarea sumelor la care a fost obligată pârâta debitoare.
Prin încheierea din 22 martie 2006 a Judecătoriei Suceava s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu mai sus menţionat.
Investit cu executarea titlului de către creditori, executorul judecătoresc a somat debitoarea la data de 27 martie 2006 şi a cerut Primăriei comunei Todireşti – Serviciul Contabilitate să procedeze la indisponibilizarea sumelor de bani aflate în contul debitoarei.
Ulterior, creditorii au cerut instanţei de judecată validarea popririi, cerere ce a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa civilă nr. 3206 din 03 octombrie 2006 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 61 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava.
Petenţii au formulat contestaţie la executare prin care au solicitat obligarea executorului judecătoresc T.I. să pună în executare şi să finalizeze executarea silită a dispoziţiilor sentinţei civile nr. 3236 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Suceava, contestaţie care a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa civilă nr. 3544 din 25 august 2008 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2780 din 16 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava.
Împotriva acestei rezoluţii în baza art. 2781 C. proc. pen. au formulat plângere petiţionarii B.L. şi B.S. ce a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa penală recurată.
Din considerentele sentinţei recurate rezultă că nu se poate reţine în sarcina executorului judecătoresc săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs petiţionarii arătând că executorul judecătoresc nu şi-a dus la îndeplinire obligaţiile legale privind executarea silită în recuperarea sumei datorată de Comisia Comunală de Fond Funciar a Legii nr. 18/1991 în valoare de 4000 lei şi amenda ce se cuvine statului.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (39 C. proc. pen., sub toate celelalte aspecte Înalta Curte apreciază că recursurile declarate de petiţionari nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de executorul judecătoresc T.I. corespunde actelor premergătoare efectuate în cauză care nu au evidenţiat aspecte de natură penală în activitatea desfăşurată de acesta.
Astfel, executorul judecătoresc a depus diligenţele necesare şi a efectuat actele de executare silită, impuse de dispoziţiile legale ce reglementează această materie.
Faptul că intimatul nu a finalizat procedura cu care a fost investit nu poate atrage răspunderea penală a acestuia sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) cât timp cererea de validare a popririi a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 3206 din 3 octombrie 2006 a Judecătoriei Suceava.
Reţinând că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile declarate de petiţionari.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii B.L. şi B.S. împotriva sentinţei penale nr. 126 din 19 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 857/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 862/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
