ICCJ. Decizia nr. 1051/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1051/2012
Dosar nr. 1568/59/2011
Şedinţa publică din 5 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara petentul A.I. a solicitat desfiinţarea referatului nr. 1097/VIII/1/2011 din 16 septembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a încălcat prev. art. 277 C. proc. pen. deoarece nu i-a comunicat rezoluţia dată în cauză, iar în fapt a fost emis un act fals şi abuziv împotriva actelor probatorii a prevederilor legale în vigoare cu nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, refuzând să cerceteze tentativele de omor dovedite cu probe materiale şi acte probatorii, asociindu-se grupului infracţional pentru crimă organizată.
Prin sentinţa definitivă nr. 335/ PI din 28 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen s-a respins plângerea petentului A.I., ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a reţinut că prin referatului nr. 1097/VIII/1/2011 din 16 septembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a respins sesizarea petentului în legătură cu modul de soluţionare a lucrării nr. 893/II/2/2011 de către procurorul general adjunct M.V.
În motivare s-a reţinut, în esenţă, că sesizarea petentului este lipsită de obiect şi neîntemeiată, întrucât rezoluţia pronunţată a fost înaintată Curţii de Apel Timişoara conform prev. art. 2781 C. proc. pen. şi nu s-a constată comiterea vreunei fapte abuzive sau de neglijenţă în sarcina procurorului general adjunct.
Potrivit art. 2781 C. proc. pen." După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277, 278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit, legii competenţa să judece cauza în primă instanţă".
Interpretând per a contrario dispoziţiile legale susmenţionate instanţa a constatat faptul că plângerea formulată de către petent împotriva unui referat al procurorului este inadmisibilă, întrucât acest act nu se regăseşte printre cele limitativ enumerate de art. 2781 C. proc. pen. în acest sens este şi Decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 pronunţată de Î.C.C.J. într-un recurs în interesul legii.
La data de 28 noiembrie 2011, nemulţumit de această hotărâre, petentul A.I. a formulat recurs împotriva sentinţei menţionate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma admisibilităţii căii de atac a recursului, în faţa înaltei Curţi, în raport de obiectul cauzei, de prevederile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este inadmisibil.
Astfel, Curtea de Apel Timişoara faţă de noile dispoziţii legale menţionate mai sus, a pronunţat o hotărâre definitivă, decizie ce nu mai poate fi atacată cu recurs.
Dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. au fost modificate prin Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în sensul că „hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) din C. proc. pen. este definitivă." Astfel, în noua reglementare a art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. nu se mai poate exercita nicio cale ordinară de atac împotriva sentinţelor pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen., sentinţa dată fiind definitivă de la momentul pronunţării. Textul modificat, deşi înlătură al doilea grad de jurisdicţie, nu constituie o încălcare a principiului liberului acces la justiţie şi nici o lezare a dreptului la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, drept la care se referă art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme dispoziţia menţionată prevede respectarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală, dar face referire doar la judecarea infracţiunilor, şi nu la toate chestiunile procesual penale. Faţă de noile modificări, sentinţele întemeiate pe dispoziţiile art. 2781 pronunţate începând cu data de 25 noiembrie 2010, indiferent de data sesizării instanţei, anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii nr. 202/2010, vor fi definitive în momentul pronunţării, nefiind supuse nici unei căi de atac ordinare.
Astfel, urmează a fi respins, ca inadmisibil, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul declarat de petentul A.I., conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., aplicându-se şi prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A.l. împotriva sentinţei penale nr. 335/ PI din 28 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1056/2012. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1046/2012. Penal → |
|---|
