ICCJ. Decizia nr. 1223/2012. Penal. Prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 1223/2012
Dosar nr. 296/42/2012
Şedinţa publică din 18 aprilie 2012
Asupra recursurilor de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 aprilie 2012, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în dosarul penal nr. 613/P/2010 şi, în consecinţă, în baza art. 155 şi 159 C. proc. pen., a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaţilor V.E.G., C.C.M., I.C.P., T.G., toţi aflaţi în prezent în arestul I.P.J. Prahova, pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2012 şi până la data de 09 mai 2012 inclusiv.
Prin referatul din 12 aprilie 2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a solicitat, în temeiul art. 155 şi 159 C. proc. pen., prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G., pentru o perioadă de 30 de zile.
În motivarea propunerii s-a arătat că prin rezoluţia din 09 martie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de V.E.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), e) alin. (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că, în perioada decembrie 2010-februarie 2011, a înlesnit sustragerea de către inculpaţii T.G., C.C.M. şi alţii a conductei de alimentare cu apă reziduală 10 3/4 x 16 km rafinărie Câmpina, aparţinând SC O.P. SA Bucureşti, prin furnizarea către sus-numiţii a datelor referitoare la traseul conductelor active şi la cel al conductelor inactive, prin deplasarea acestuia în teren, în vederea identificării şi recunoaşterii împreună cu T.G. a amplasării conductelor respective, primind în schimb importante sume de bani, respectiv peste 10.000 RON, cauzând un prejudiciu în sumă de 604.291,59 RON, nerecuperat.
De asemenea, prin rezoluţia din 07 martie 2012 a aceluiaşi parchet s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de C.C.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 208, 209 alin. (1) lit. a), e), g) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că, în luna februarie 2012, în mod repetat, pe timp de noapte, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, împreună cu inculpaţii T.G., D.T.M.C. şi alţii, au dezafectat, prin tăiere cu flacără oxiacetilenică, mai multe rezervoare metalice aparţinând SC F. SA, cauzând un prejudiciu în sumă de 31.602,17 RON, echivalentul a 9.678,78 dolari S.U.A., nerecuperaţi.
Prin aceeaşi rezoluţie, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de D.T.M.C. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), e), g) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că în luna februarie 2012, în mod repetat, pe timp de noapte, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, împreună cu inculpaţii T.G., C.M. şi alţii, au dezafectat, prin tăiere cu flacără oxiacetilenică, mai multe rezervoare metalice aparţinând SC F. SA, cauzând un prejudiciu în sumă de 31.602,17 RON, echivalentul a 9.678,78 dolari S.U.A., nerecuperaţi.
Prin rezoluţia nr. 613 din 19 martie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de I.C.P. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), e), g), alin. (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a infracţiunii de luare de mită, în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată prevăzută de art. 248 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în calitate de primar al comunei Băneşti, judeţul Prahova, în luna decembrie 2012, pentru a crea o aparenţă de legalitate sustragerilor de conducte de alimentare cu apă, aparţinând SC O.P. SA şi SC Compania Publică Băneşti SA, a dat dispoziţie numitului D.I., director al SC Compania Publică Băneşti SA, societate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Consiliului Local Băneşti şi care are ca acţionar, pe acelaşi consiliu, să întocmească în fals contractul de prestări servicii din 06 decembrie 2010 încheiat între SC Compania Publică Băneşti SA şi SC G.R.T.C. SRL Băneşti, având ca obiect preluarea spre execuţie de către firma administrată de învinuitul T.G., a lucrării denumite „prestări servicii săpătură pentru reabilitare şi dezafectare a conductei de apă în zona Băneşti-Urleta, alimentare bazine Ţintea”, în condiţiile în care contractul respectiv nu a fost aprobat de Consiliul Local al comunei Băneşti şi fără ca lucrările de reabilitare şi dezafectare a sistemului de alimentare cu apă a comunei Băneşti să facă obiectul unui proiect bugetat de Primăria comunei Băneşti.
În fapt, contractul respectiv, încheiat cu ştiinţă şi acordul primarului comunei Băneşti, inculpatul I.C.P. a constituit paravanul la adăpostul căruia s-au comis faptele de sustragere a conductelor de alimentare cu apă aparţinând SC Compania Publică Băneşti SA şi SC O.P. SA în condiţiile în care, în contractul amintit, nu s-a prevăzut modul în care urmau a fi valorificate conductele dezafectate, inculpaţii din prezenta cauză obţinând şi însuşindu-şi prin valorificarea în interes propriu a acestor bunuri, venituri impresionante.
În sarcina inculpatului I.C.P. s-au mai reţinut şi alte contracte frauduloase şi alte infracţiuni aducătoare de venituri, infracţiuni comise şi cu participarea celorlalţi inculpaţi.
Toate acestea au determinat începerea urmăririi penale faţă de inculpaţi, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiunile de care sunt învinuiţi, luarea împotriva lor a măsurii reţinerii şi, în sfârşit, luarea, la 22 martie 2012, în Dosarul nr. 213/42/2012, de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a măsurii arestării preventive a inculpaţilor V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G., pentru o perioadă de 29 zile, de la data de 22 martie 2012 până la data de 19 aprilie 2012, inclusiv.
Ca urmare a unei cereri a aceluiaşi parchet, instanţa competentă apreciind asupra temeiurilor menţinerii arestării preventive a inculpaţilor, prin încheierea din 16 aprilie 2012 a dispus prelungirea arestării preventive a celor patru inculpaţi, pentru o nouă perioadă de 20 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2012 şi până la data de 09 mai 2012, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi inculpaţii V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G.
Parchetul, în recursul său, a criticat hotărârea de fond pentru netemeinicie, constând în aprecierea instanţei că prelungirea arestării preventive s-ar impune numai pe 20 zile şi nu pe 30 zile, aşa cum parchetul a solicitat.
Inculpaţii, prin susţinerile orale din data de 18 aprilie 2012, au invocat netemeinicia hotărârii constând în admiterea prelungirii, care nu s-ar fi impus, inculpaţii putând fi judecaţi în stare de libertate.
În dezvoltarea motivului său de recurs, Parchetul a arătat că pentru probarea activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii şi învinuiţii din prezenta cauză, timpul de numai 20 de zile nu este suficient, cauza impunând efectuarea unui număr de alte acte procedurale.
În raport cu cele expuse, Parchetul a apreciat că prelungirea arestării preventive doar pe o perioadă de 20 de zile este netemeinică, solicitând admiterea recursului, casarea, în parte, a încheierii Curţii de Apel Ploieşti şi, pe fond, admiterea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaţilor, pe o perioadă de 30 de zile.
Înalta Curte, asupra recursurilor declarate în cauză, în raport de motivele invocate în susţinerea acestora, dar şi de probele administrate în cauză, de existenţa dovedită a temeiurilor arestării preventive a inculpaţilor, precum şi de volumul mare de activitate a procurorului, impus de întinderea presupusei activităţi infracţionale a inculpaţilor, consideră ca fiind fondat doar recursul Parchetului, recursurile inculpaţilor negăsindu-şi temeiurile care să le facă admisibile în cauza de faţă.
Într-adevăr, existenţa dovedită a temeiurilor juridice pentru luarea măsurii arestării preventive a celor patru inculpaţi, într-o primă etapă şi, ulterior, pentru prelungirea arestării preventive a acestora, dau consistenţă şi temeinicie demersului instanţei de admitere a propunerilor procurorului şi de prelungire a arestării preventive a inculpaţilor. Instanţa a greşit atunci când a limitat perioada arestării preventive la numai 20 de zile, ceea ce împiedică pe procuror, luându-i din timpul rezonabil şi util, ce trebuie să-i stea la dispoziţie pentru a-şi putea desfăşura activitatea, la parametrii necesari de calitate, concepuţi, neapărat şi în raport de volumul şi complexitatea presupusei activităţi infracţionale, cu care se confruntă.
Astfel, aşa cum s-a arătat şi în motivele de recurs formulate de către Parchet, se impune în continuare:
- efectuarea unor percheziţii electronice asupra calculatoarelor aparţinând inculpaţilor N.N., V.E.G. şi martorului N.C.;
- audierea martorului N.C.;
- audierea numiţilor S.N., I.C.L., S.T.A.;
- audierea inculpaţilor V.E.G., C.C.M.;
- verificarea împrejurărilor în care au fost întocmite contractele de efectuare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a drumurilor comunale în comuna Băneşti, judeţul Prahova, în timpul exercitării mandatului de primar de către inculpatul I.C.P., existând indicii că acestea au fost încheiate fără respectarea dispoziţiilor legale;
- efectuarea unor verificări în vederea stabilirii împrejurării dacă inculpaţii I.C.P. şi V.E.G. au comis alte fapte cu caracter penal, existând indicii puternice în acest sens;
- prezentarea materialului de urmărire penală;
- întocmirea actului de sesizare a instanţei.
În raport cu cele arătate, Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva încheierii din 16 aprilie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Se va casa încheierea recurată numai cu privire la durata arestării preventive a inculpaţilor, care se va prelungi pe o durată de 30 de zile, respectiv de la 20 aprilie 2012 până la 19 mai 2012, inclusiv.
Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G. împotriva aceleiaşi încheieri.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariilor pentru apărătorii desemnaţi din oficiu;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva încheierii din 16 aprilie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează încheierea recurată numai cu privire la durata prelungirii arestării preventive a inculpaţilor.
Prelungeşte arestarea preventivă a inculpaţilor V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G. pe o durată de 30 de zile, respectiv de la 20 aprilie 2012 până la 19 mai 2012, inclusiv.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii V.E.G., C.C.M., I.C.P. şi T.G. împotriva aceleiaşi încheieri.
Obligă recurenţii-inculpaţi V.E.G., C.C.M. şi T.G. la plata sumei de câte 225 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul-inculpat I.C.P. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1215/2012. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Încheierea nr. 1267/2012. Penal → |
|---|
