ICCJ. Decizia nr. 128/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 128/2012

Dosar nr.17790/118/2010

Şedinţa publică din 19 ianuarie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 121 din 18 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 17790/118/2010 s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c), alin. (2)1 lit. a) şi alin. (3) C. pen. pentru infracţiunea de tâlhărie, cu aplicarea art. 74 alin. (2) în referire la art. 76 lit. a) C. pen. condamnarea inculpatului S.C. deţinut în Penitenciarul Poarta-Albă, la pedeapsa de 8 (opt) ani şi 2 (două) luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de şedinţă nr. 123 din 06 noiembrie 2010 a Tribunalului Constanţa (dosar nr. 15357/118/2010) menţinută prin încheierea nr. 103 din 15 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa (dosar nr. 1500/36/2010).

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 06 noiembrie 2010 la zi.

II. În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c), alin. (2¹) lit. a) şi alin. (3) C. pen. pentru infracţiunea de tâlhărie, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (2) în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. condamnarea inculpatului G.N.S. la pedeapsa de 4 (patru) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) C. pen. pentru infracţiunea de înşelăciune cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.N.S. la pedeapsa de 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatul G.N.S. deţinut în Penitenciarul Poarta-Albă, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii din 30 iulie 2009 precum şi a reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 06 noiembrie 2010 la zi.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ., art. 1003 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 418.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC O.E. SRL Constanţa, reprezentată prin administrator A.E.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul G.N.S. către partea civilă SC A.G.D.S. SA Cealtachioi, jud. Tulcea, prin administrator D.G., la plata echivalentului în lei a sumei de 13.000 euro, la data efectuării plăţii, curs BNR, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 163 şi urm. C. proc. pen. s-a dispus menţinerea sechestrului asiguratoriu instituit prin ordonanţa nr. 1850/P/2010 din 11 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra sumelor de 13.300 dolari USA şi de 720 euro ridicate de la inculpatul G.N.S. şi respectiv a sumei de 1.105 lei ridicată de la inculpatul S.C. (f.55 dos.u.p.vol.II).

S-a dispus menţinerea sechestrului asiguratoriu instituit prin ordonanţa nr. 1850/P/2010 din 29 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra mai multor bijuterii ridicate de la inculpaţii G.N.S. şi S.C., individualizate în cuprinsul ordonanţei (f.113-114 dos. u.p. vol.II).

S-a respins, ca nefondată, cererea formulată de numita G.M.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul S.C. la plata sumei de 1.380 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de 400 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului Constanţa - av. S.F. – deleg. nr. 5492/2010 urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei).

A fost obligat inculpatul G.N.S. la plata sumei de 1.180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului Constanţa - av. D.G. - deleg. nr. 5491/2010 a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei).

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

I. SC O.E. SRL Constanţa, reprezentată prin administrator A.E., are ca obiect de activitate şi comerţul cu bijuterii, având deschise două puncte de lucru în municipiul Constanţa, respectiv unul în Piaţa Tomis III şi unul în incinta Tomis Mall.

La data de 29 octombrie 2010 partea vătămată A.E., reprezentantul părţii vătămate SC O.E. SRL, a sesizat organele Secţiei 2 Poliţie Constanţa cu privire la faptul că, în cursul aceleiaşi zile, în jurul orei 18,10, a fost deposedat prin violenţă de o geantă ce conţinea cantitatea de cca 4( patru) kilograme bijuterii din aur de către două persoane de sex masculin.

Partea vătămată A.E. a susţinut că la data de 29 octombrie 2010, în jurul orei 18,20, a închis bijuteria aparţinând SC O.E. SRL situată în Piaţa Tomis III din mun. Constanţa, având asupra sa o geantă ce conţinea bijuteriile din aur din punctul de lucru respectiv.

Administratorul SC O.E. SRL a mai declarat că în timp ce se deplasa către autoturismul său parcat în apropiere, s-au apropiat de el două persoane de sex masculin, una dintre ele îmbrâncindu-l, iar cealaltă smulgându-i geanta în care transporta bijuteriile. A pornit imediat în urmărirea celor două persoane, fără însă a reuşi să o prindă, dar a strigat după ajutor „Hoţii, Hoţii".

În urma informaţiilor strânse în cauză, organele Secţiei 2 Poliţie Constanţa l-au identificat ca potenţial participant la săvârşirea faptei pe inculpatul G.N.S. în legătură cu care existau date că oferea spre vânzare mari cantităţi de bijuterii din aur.

La data de 29 octombrie 2010 numitul G.N.S. avea calitatea de inculpat şi în dosarul nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, cauză în care era suspectat de participare la sustragerea mai multor autoturisme.

În respectivul dosar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa formulase, la data de 21 octombrie 2010, propunere de arestare preventivă faţă de inculpatul G.N.S., dar propunerea de arestare a inculpatului a fost respinsă la data de 22 octombrie 2010, judecătorul dispunând în baza art. 145 alin. (1) C. proc. pen., faţă de acesta măsura preventivă a obligării de a nu părăsi oraşul Ovidiu, jud. Constanţa.

În Dosarul nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, în temeiul autorizaţiei nr. 276 din 36 octombrie 2010 a Judecătoriei Constanţa, au fost încuviinţate interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.N.S. prin intermediul postului telefonic cu nr. În baza autorizaţiei menţionate au fost efectuate interceptări şi înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpat, stabilindu-se pe această cale că la data de 29 octombrie 2010, ora 18:28:40, acesta se afla în mun. Constanta, în zona Pieţei Tomis III (releu Tomis Nord RTC/bld.Tomis nr. 318 Constanţa).

La data şi ora menţionată inculpatul G.N.S. a purtat o discuţie privind împrumutul unei sume de bani cu utilizatorul postului telefonic cu nr. (identificat ca fiind L.G.), iar în timpul acestei discuţii, pe fundal se aude şi vocea părţii vătămate A.E., strigând „hoţii! hoţii! prindeţi hoţii! hoţii! prindeţi hoţii! hoţii!".

Din convorbirea interceptată a rezultat că inculpatul G.N.S. nu a fugit şi a continuat să vorbească cu interlocutorul său, împrejurare care demonstrează că inculpatul nu a săvârşit acte de executare, ci doar a supravegheat şi a asigurat paza locului faptei şi a supravegheat activitatea autorilor faptei de tâlhărie.

După săvârşirea faptei, inculpatul G.N.S. l-a apelat pe utilizatorul postului telefonic cu nr. care 1-a întrebat unde este şi dacă a luat maşina, inculpatul răspunzând că este la City şi că nu a trecut pe la maşină deoarece a fugit direct la City, spunându-i interlocutorului că îl aşteaptă acolo. În timpul acestei discuţii, inculpatul G.N.S. a fost localizat în zona City Park Mall.

La data de 29 octombrie 2010, ora 18:46:35 inculpatul G.N.S. apelează din nou utilizatorul postului telefonic cu nr. pe care îl întreabă dacă au ajuns la fermă, interlocutorul răspunzându-i că mai au puţin, inculpatul replicând că va ajunge şi el şi fiind localizat în timpul acestei discuţii, în zona de acoperire a releului din Constanta.

La data de 29 octombrie 2010, ora 01:48:48, la solicitarea utilizatorului postului telefonic cu nr., inculpatul G.N.Ş. îi cere soţiei sale să îi lase pe băieţi să intre în curte (pe durata acestei discuţii inculpatul a fost localizat în aria de acoperire a releelor din Constanţa.).

La aceeaşi dată, ora 18:49:50, inculpatul G.N.S. apelează din nou utilizatorul postului telefonic cu nr. căruia îi spune să nu împartă nimic până nu ajunge el. În timpul acestei discuţii, acest inculpat este localizat în zona de acoperire a releului din oraş Ovidiu, jud. Constanţa.

Din interceptările efectuate în Dosarul cu nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a stabilit că iniţial săvârşirea faptei fusese planificată de către autori pentru dimineaţa zilei de 29 octombrie 2010.

Din procesul-verbal de redare întocmit în urma interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.N.S. la data de 29 octombrie 2010, ora 08:01:31, a reieşit însă că acesta l-a apelat pe utilizatorul postului telefonic cu nr. pe care l-a întrebat dacă „şobolanul" (porecla inculpatului S.C.) a venit. Interlocutorul i-a răspuns că acesta a dispărut, iar pe durata discuţiei inculpatul G.N.S. a fost localizat pe releul din Ovidiu, jud. Constanţa.

La data de 29 octombrie 2010, ora 08:11:25, inculpatul G.N.S. apelează utilizatorul aceluiaşi post telefonic pentru a-l întreba unde sunt ei, acesta răspunzându-i că sunt la Eden, după care între părţi se realizează contactul vizual. În timpul discuţiei inculpatul G.N.S. este localizat pe releul din mun. Constanţa, în apropierea complexului Eden situat în zona intersecţiei străzilor Soveja şi Dionisie cel Mic din mun. Constanţa.

La aceeaşi dată, ora 08:43:11, inculpatul G.N.S. apelează din nou pe utilizatorul postului telefonic cu nr. căruia îi spune că nu este loc, că sunt două maşini oprite, iar apelul a fost efectuat de pe raza releului din Constanţa zonă situată în apropierea Pieţei Tomis III.

Din respectivele interceptări telefonice şi respectiv din discuţiile ce au fost purtate, reiese nu numai premeditarea săvârşirii faptei, dar şi prudenţa autorilor care au refuzat să acţioneze atâta timp cât în zonă se aflau potenţiali martori, dar şi faptul că activitatea infracţională a fost coordonată de către inculpatul G.N.S. care a luat legătura cu utilizatorul postului telefonic cu nr. şi a stabilit locurile de întâlnire.

Inculpatul G.N.S. a fost şi cel care după supravegherea zonei a hotărât să amâne săvârşirea faptei.

Încă din data de 29 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a purtat mai multe discuţii cu o persoană de sex masculin căreia i-a oferit spre vânzare aur şi, deşi, iniţial inculpatul a solicitat un preţ de 70 lei/gr în final s-au înţeles asupra unui preţ de 68 lei/gr.

Începând cu data de 30 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a început să discute cu o persoană numită „T.", ulterior identificată ca fiind martorul M.T. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) tot cu privire la vânzarea de bijuterii de aur, la preţul de 68 lei/gr, existând între aceste persoane mai multe discuţii.

Din discuţiile telefonice purtate de inculpatul G.N.Ş. cu martorul M.T. a reieşit că moneda în care urma să se facă plata preţului bijuteriilor din aur a fost dolarul american, deşi la data de 30 octombrie 2010 a existat o discuţie între cei doi în care martorul M.T. i-a cerut inculpatului să primească Euro pentru a nu fi nevoit să schimbe.

Tot în data de 30 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a avut discuţii şi cu numitul M.A. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) care au vizat, de asemenea, tranzacţionarea unei cantităţi de bijuterii.

La aceeaşi dată, inculpatul G.N.S. l-a apelat pe numitul M.A., al cărui telefon era închis, însă până să fie accesat serviciul de mesagerie vocală s-a auzit vocea inculpatului care spune cuiva din apropierea, „că a câştigat 380 de milioane".

La data de 31 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a discutat cu inculpatul S.C. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) căruia i-a comunicat că persoana cu care se înţeleseseră să îi vândă aurul s-a „sucit", iar motivul ar fi fost lipsa de numerar a cumpărătorului dar şi lipsa de încredere a acestuia în inculpatul S.C., despre care credea că „ar vorbi aiurea".

În cadrul acestei discuţii, inculpatul G.N.S. îi spune coinculpatului S.C. că şi el a vândut cumpărătorului doar jumătate din cantitatea sa şi îi propune să vină la el pentru ca împreună „să îl bage în altă parte".

La data de 06 noiembrie 2010, la locuinţele inculpaţilor G.N.S. şi S.C. au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare.

La locuinţa inculpatului G.N.S. a fost găsită o cantitate însemnată de bijuterii din aur, ambalată într-o pungă de plastic de culoare neagră, inscripţionată BALLON, în care se mai aflau şi sumele de 13.300 dolari precum şi 720 Euro.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, asupra inculpatului G.N.S. au mai fost găsite şi telefoanele cu nr. de apel.

Procesul-verbal încheiat cu această ocazie a fost semnat fără obiecţiuni de către inculpatul G.N.S. (f.270-273 dos.u.p. vol.I).

La controlul corporal efectuat asupra inculpatului S.C. cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost găsite două telefoane mobile cu nr. şi respectiv nr., precum şi două lănţişoare din aur, unul în lungime de aprox. 55 cm, cu zale model cifra 8 şi unul în lungime de aprox. 50 cm, cu zale mici, plate şi cu un pandantiv de cca 2 cm, reprezentând simbolul dolarului american, încrustat cu pietre albe (f.222 dos.u.p.vol.I).

Din examinarea listingurilor telefoanelor mobile furnizate de UTAI Constanţa, a rezultat că telefonul mobil cu seria IMEI 35685602869974 a fost utilizat în intervalul 27 octombrie 2010 ora 11:06:42 - 29 octombrie 2010 ora 22:11:31 cu cartela telefonică cu nr., iar în intervalul 30 octombrie 2010, ora 09:38:42 - 03 noiembrie 2010, ora 21:04:04 cu cartela telefonică cu nr., acesta din urmă fiind numărul utilizat de către învinuitul M.A.

Bijuteriile ridicate de la domiciliul inculpatului G.N.S. au fost prezentate spre recunoaştere la data de 06 noiembrie 2010 reprezentantului părţii vătămate A.E., precum şi martorei B.B., angajată a SC O.E. SRL, în cadrul punctului de lucru situat în Piaţa Tomis III din mun. Constanţa.

Atât A.E., cât şi B.B. au recunoscut mai multe bijuterii ca fiind dintre cele transportate de A.E. la data de 29 octombrie 2010 şi care i-au fost sustrase cu aceeaşi ocazie, bijuterii care făceau parte din gestiunea punctului de lucru Tomis III.

Cu acest prilej a fost încheiat şi un proces-verbal semnat de către martoră în prezenţa unui martor asistent (f.210 dos.u.p. vol.I)

Totodată, atât A.E. cât şi martora B.B. au recunoscut lănţişorul din metal galben ridicat din posesia inculpatului S.C. ca fiind una din bijuteriile sustrase.

La data de 28 noiembrie 2010, în faza de urmărire penală, o parte din bijuteriile ridicate de la inculpatul G.N.S. au fost prezentate spre recunoaştere şi martorei S.E., gestionara punctului de lucru din incinta Tomis Mall care la rândul ei a recunoscut o parte dintre aceste bijuterii ca fiind din cele aflate în patrimoniului SC O.E. SRL anterior datei de 29 octombrie 2010.(f.68,71 dos.u.p. vol.II)

Martorul M.T. a declarat în faza de urmărire penală (f.207 vol.I) că la data de 30 octombrie 2010 a fost sunat de către naşul său S.G. care i-a spus că o persoană din oraşul Ovidiu oferă aur spre vânzare şi a luat legătura cu inculpatul G.N.S. cu care s-a întâlnit la locuinţa acestuia. Martorul a cumpărat cca 400 grame de bijuterii din aur (lanţuri, brăţări, medalioane) cu preţul de 68 lei/gram, plătind în dolari americani.

Martorul a precizat că la data de 01 noiembrie 2010 a fost contactat telefonic de către un anume „S." (inculpatul S.C.) care i-a oferit spre vânzare 300 - 400 grame bijuterii din aur, dar a refuzat însă să cumpere aur de la „S.", având dubii asupra provenienţei bunurilor.

În legătură cu inculpatul S.C., în faza de judecată, martorul M.T. a declarat că a vorbit o singură dată la telefon cu acest inculpat "S.", în jurul datei de 01 noiembrie 2010, despre care i se spusese de către o altă persoană că ar avea bijuterii la vânzare. Deşi au stabilit să se întâlnească a doua zi, întâlnirea nu a mai avut loc (f.118 c.j.)

Martorul M.T. 1-a recunoscut în faza de urmărire penală, din planşă foto, pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel de care la data de 30 octombrie 2010 i-a vândut bijuteriile din aur.

Martora V.L., angajată la un bar din zona Pieţei Tomis III, martor ocular, a declarat în cursul urmăririi penale că la data de 29 octombrie 2010, în timp ce se afla la locul de muncă, atenţia i-a fost atrasă de partea vătămată A.E. care striga"Hoţii","Hoţii". În acel moment 1-a observat pe A.E. care alerga după un tânăr de cca 1,70 - 1,75 cm, constituţie astenică şi ten alb şi care a fugit în direcţia unei benzinării Agip. În faza de urmărire penală, martora l-a recunoscut din planşa foto, ce i-a fost prezentată pe inculpatul S.C., în legătură cu care a susţinut că, anterior comiterii faptei l-a observat în timp ce se plimba în zona bijuteriei aparţinând SC O.E. SRL.

În legătură cu inculpatul S.C., martora V.L. a declarat în faza de judecată (f.117) că l-a văzut pe acel tânăr că după ce a lovit pe partea vătămată A.E., a fugit. La poliţie când i-au fost prezentat mai multe fotografii l-a recunoscut pe acel tânăr pe care l-a văzut în seara respectivă alergând. A văzut când A.E. a fost lovit de un „infractor despre care a aflat că se numeşte S.". Martora a susţinut că nu poate să-l indice pe acel tânăr în faţa instanţei, pe care l-a recunoscut la poliţie din poze, pentru că îi este frică. Poate să-l indice, dar îi este frică.

Reprezentantul părţii vătămate, numitul A.E., a susţinut în faţa instanţei de judecată (f.53) că îl recunoaşte pe inculpatul S.C. ca fiind cel care a apărut de pe o platformă din spatele său şi l-a îmbrâncit, căzând peste nişte maşini parcate, după care S.C. i-a smuls geanta de pe umăr şi a pus un picior pe el, a luat în braţe geanta şi a fugit. Geanta era destul de grea, conţinând cca 4 kg bijuterii, plus ambalaje. Inculpatul S.C. era însoţit şi de un alt tânăr care fugea şi el, şi au mai apărut încă doi tineri, care „se făceau că aleargă după cei doi", dar alergau încet.

În faza de urmărire penală, inculpatul G.N.S. audiat la data de 30 noiembrie 2010 a recunoscut săvârşirea faptei de tâlhărie reţinută în sarcina sa, susţinând că prin intermediul coinculpatului S.C. i-a cunoscut pe numiţii G.P.A. şi E.N. Acesta din urmă a venit cu propunerea de a sustrage o mare cantitate de aur de la o bijuterie din zona Tomis III, motiv pentru care în dimineaţa zilei de 29 octombrie 2010 s-au întâlnit în apropierea complexului Eden. De la această întâlnire a lipsit coinculpatul S.C., astfel că G.N.S. s-a deplasat împreună cu G.P.A. şi E.N. Întrucât în zonă erau parcate două autoturisme şi se aflau mai multe persoane, inculpatul G.N.S. a luat hotărârea să amâne săvârşirea faptei, plecând spre locuinţa sa din Ovidiu.

Inculpatul G.N.S. a recunoscut că a revenit în mun. Constanţa, în aceeaşi zi, în jurul orelor 17,30 şi s-a reîntâlnit cu coinculpatul S.C. dar şi cu G.P.A. şi E.N., deplasându-se apoi cu autoturismul marca Skoda cu nr. până în zona Tomis III unde inculpatul G.N.S. s-a deplasat către supermarketul Alfa Beta.

În timp ce inculpatul G.N.S. vorbea la telefon cu martorul L.G., despre o sumă de bani, a auzit vocea unui bărbat care striga „Hoţii,Hoţii" şi l-a văzut pe E.N. alergând cu geanta părţii vătămate A.E. flancat în faţă şi în spate de către coinculpatul S.C. şi de G.P.A.

Inculpatul G.N.S. a mai arătat că cei trei (inculpatul S.C. şi G.P.A., E.N.) au fugit spre b-dul Al. în direcţia Dacia, iar el s-a deplasat pe jos către City Park Mall, unde a luat legătura cu E.N. sau G.P.A. A luat un taxi şi s-a deplasat la locuinţa sa din oraş Ovidiu, unde au venit şi ceilalţi şi unde a primit mai multe bijuterii din aur, cât şi o sumă de bani, care a şi fost găsită cu ocazia percheziţiei domiciliare. A înstrăinat o parte din bijuterii către martorul M.T.

Inculpatul S.C. a recunoscut în privinţa sa, în faza de urmărire penală (dosar nr. 1500/36/2010 a Curţii de Apel Constanţa) la data de 15 noiembrie 2010, fapta pentru care este cercetat. A susţinut că a comis respectiva faptă de tâlhărie împreună cu alte persoane, dar fără participarea lui G.N.S. Bijuteriile au fost sustrase de el, pe care însă le-a scăpat pe jos, astfel că au fost luate de către băieţii cu care a comis fapta. Recunoaşte că la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa sa au fost găsite două lanţuri din aur, iar unul dintre acestea a fost recunoscut de către partea vătămată A.E. ca aparţinându-i.

În faţa instanţei de judecată inculpatul S.C. nu a mai recunoscut participarea sa, la data de 29 octombrie 2010, la comiterea faptei de tâlhărie.

Simpla retractare de către inculpatul S.C. a declaraţiei anterioare (indiferent de organul judiciar în faţa căreia a fost făcută) în care a recunoscut comiterea faptei de tâlhărie, nu poate îndreptăţi instanţa la înlăturarea declaraţiei de recunoaştere cu atât mai mult cu cât se coroborează cu restul materialului probator de la dosar, apreciindu-se că exprimă adevărul, în considerarea şi a disp. art. 69 C. proc. pen.

De altfel, cu prilejul confruntării efectuate de către instanţă, a celor doi inculpaţi, inculpatul G.N.S. a susţinut că inculpatul S.C. a participat la comiterea faptei de tâlhărie, văzându-l fugind cu geanta de care fusese deposedat partea vătămată A.E., împreună cu alţi doi băieţi G.P.A. şi E.N. (f.52).

Partea vătămată SC O.E. SRL, prin administrator A.E., s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpaţilor, cu suma de 418.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat şi nerecuperat (f.49 c.j.). În susţinerea acţiunii civile au fost depuse la dosar înscrisuri doveditoare.

II. La data de 30 iulie 2009, numitul D.G., administrator delegat al SC A.G.D.S. SA Ceatalchioi a sesizat IPJ Constanţa – Serviciul de Investigare a Fraudelor cu privire la faptul că la data de 28 iulie 2009, inculpatul G.N.S. s-a prezentat sub o identitate falsă la depozitul societăţii situat în localitatea Budăi jud. Iaşi, de unde a ridicat cantitatea de 38.620 kg, fără însă a o transporta în Portul Constanţa la beneficiarul ei, respectiv la SC G.I.I. SRL. Prin fapta sa inculpatul G.N.S. a produs un prejudiciu în sumă de 13.000 Euro, nerecuperat.

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor părţii vătămate, la data de 26 iulie 2009, numitul D.G. a fost contactat de către numitul B.F.G., persoană cu care mai avusese anterior colaborări de aceeaşi natură, scopul discuţiei fiind procurarea unui mijloc de transport pentru livrarea unei cantităţi de rapiţă.

La data de 27 iulie 2009, numitul D.G. a fost contactat de o persoană care s-a prezentat sub numele „G." şi care a afirmat că deţine un mijloc de transport adecvat scopului arătat, adăugând că a doua zi la sediul SC A.G.D.S. SA se va prezenta un şofer cu un autotir pentru a ridica marfa.

Administratorul D.G. a declarat în faza de urmărire penală că marfa care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 72 din 24 iunie 2009 a fost încărcată în două autotiruri, unul înmatriculat sub nr., condus de către numitul S.D.R., iar altul înmatriculat sub nr., condus de o persoană de sex masculin care s-a prezentat sub numele P.I. şi care a afirmat că a venit la sediul SC A.G.D.S. SA din partea lui „G.".

Persoana care s-a prezentat sub numele de „P.I." a comunicat verbal reprezentanţilor societăţii o serie şi un număr de carte de identitate, respectiv KT nr. 607058, date care au fost trecute în avizul de însoţire a mărfii nr. 57 din 28 iulie 2009 emis de SC A.G.D.S. SA către SC G.I.I. SRL.

Administratorul D.G. a mai declarat că transportul efectuat cu autotirul înmatriculat sub nr. şi condus de către S.D.R. a ajuns la destinaţie marfa, fiind livrată conform înţelegerii,însă numitul „P.I." nu a mai răspuns la apelurile telefonice efectuate de reprezentanţii SC A.G.D.S. SA, iar marfa care îi fusese încredinţată nu a mai ajuns la destinaţie, respectiv în Portul Constanţa.

Numitul D.G. l-a contactat telefonic pe martorul B.F.G. care i-a comunicat că bănuieşte adevărata identitate a persoanei care s-a prezentat sub numele „P.I." şi a cerut reprezentantului SC A.G.D.S. SA să se deplaseze până în oraşul Ovidiu pentru a-l identifica pe acesta.

În cursul zilei de 29 iulie 2009, martorul B.F.G. s-a deplasat la sediul Politiei oraşului Ovidiu unde agentul principal de politie, martorul A.S., căruia i-a relatat cele petrecute precum şi faptul că îl bănuieşte de comiterea faptei pe G.N.S., le-a prezentat o fotografie a acestuia reprezentantului SC A.G.D.S. SA, D.G. precum si martorului S.D.D. Aceştia l-au recunoscut pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel care s-a prezentat la societate sub o identitate falsă şi a preluat marfa pe care apoi nu a mai livrat-o.

Martorii B.N., I.M. şi U.P. au recunoscut în faza de urmărire penală, din planşele foto, care le-au fost prezentate pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel care la data de 28 iulie 2009 s-a prezentat la SC A.G.D.S. SA conducând autotirul cu nr. şi care a încărcat o cantitate de rapiţă.

În urma verificărilor efectuate în baza de date informatizată privind evidenţa autoturismelor s-a stabilit că sub nr. este înmatriculat autoturismul marca Vauxhall Astra Merit, de culoare roşie al cărui proprietar este SC O.C.V.G. SA.

S-a mai stabilit cu prilejul cercetărilor efectuate, în baza de date informatizată a persoanelor,că posesorul cărţii de identitate seria declarată de inculpat reprezentanţilor SC A.D.S. SA si menţionată în avizul de însoţire a mărfii este A.N. din mun. Mangalia, jud. Constanta.

Martorul B.F.G. a declarat că în jurul datei de 26 iulie 2009 a fost contactat de către inculpatul G.N.S. care aflase că era în căutarea unui transportator care să livreze o cantitate de răpită din judeţul Iaşi până în Portul Constanţa.

Martorul a arătat că în dimineaţa zilei de 29 iulie 2009 a fost contactat de numitul D.G. care i-a spus că şoferul recomandat de el, respectiv inculpatul G.N.S., nu a mai ajuns la destinaţie si nici nu răspunde la telefon.

Partea vătămată SC A.G.D.S. SA, prin administrator delegat D.G., s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpatului G.N.S. cu suma de 13.000 Euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat şi nerecuperat, respectiv contravaloarea cantităţii de 38.620 kg rapiţă.(f. 250 u.p. vol.II şi 46 c.j.)

La stabilirea şi aplicarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile generale şi obligatorii prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Astfel, s-a ţinut seama de gradul concret, destul de ridicat, de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care fiecare inculpat a acţionat, în privinţa faptei de tâlhărie, pe timp de noapte, profitându-se că se înserase, într-un loc public, împreună cu un alt participant, în baza unei rezoluţii infracţionale prestabilite, contribuţia efectivă a fiecărui inculpat, S.C. în calitate de autor, iar G.N.S. în calitate de complice, iar în privinţa faptei de înşelăciune, inculpatul G.N.S., prezentându-se sub o identitate falsă, creând aparenţa de veridicitate, forma de vinovăţie cu care au acţionat şi anume intenţia directă conform art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., cuantumul mare al prejudiciilor cauzate, valorile sociale însemnate lezate şi ocrotite de normele penale, referitoare la patrimoniul persoanelor, dar şi la integritatea fizică, dispoziţiile din partea generală a codului penal şi limitele de pedeapsă fixate în partea specială.

Referitor la persoana inculpaţilor, s-a reţinut că inculpatul S.C. este născut la data de 30 martie 1987, studii trei clase, cu antecedente penale, manifestând o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iar inculpatul G.N.S., este născut la data de 09 septembrie 1984, studii 8 clase, căsătorit, fără antecedente penale la data comiterii faptelor,adoptând o poziţie sinceră.

În privinţa inculpatului S.C. s-a reţinut drept circumstanţă atenuantă judiciară împrejurarea că este foarte tânăr, având un nivel de instruire foarte redus, studii trei clase, şi deşi cunoscut cu antecedente penale, nu are însă statutul de recidivist, astfel că s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi a fost coborât în mod corespunzător cuantumul pedepsei închisorii sub minimul special prevăzut de lege.

În cuprinsul rechizitoriului s-a reţinut că inculpatul G.N.S. la data de 30 noiembrie 23010 a formulat un denunţ prin care a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală, săvârşirea unei infracţiuni contra patrimoniului cu consecinţe deosebit de grave precum si a două infracţiuni de trafic de droguri de către mai multe persoane din mun. Constanţa. Acest aspect a fost confirmat şi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa,prin adresa din data de 12 ianuarie 2011, (f.39 c.j.), prin care s-a arătat că în urma denunţului făcut de către inculpatul G.N.S. s-a reuşit identificarea unei persoane care desfăşura activităţi de trafic de droguri care de altfel a şi fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2002. S-a apreciat a fi îndeplinite condiţiile pentru care inculpatul G.N.S. să fie beneficiarul disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002,în dosar nr. 17790/118/2010.

Întrucât infracţiunea de tâlhărie se încadrează în exigenţele textului art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003-infracţiune gravă -, la care face trimitere art. 19 din Legea nr. 682/2002, (infracţiune contra patrimoniului, care au produs consecinţe deosebit de grave), urmează ca inculpatul G.N.S. să beneficieze de această circumstanţă legală de reducere cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În cauză, în privinţa inculpatului G.N.S. s-a prevăzut prin rechizitoriu şi s-a solicitat şi de către apărătorul acestuia reţinerea şi a circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. întrucât pe parcursul urmăririi penale inculpatul a dezvăluit şi identitatea celorlalţi participanţi la săvârşirea faptei de tâlhărie.

Inculpatul G.N.S. nu poate fi însă beneficiarul a două circumstanţe atenuante, pentru o singură împrejurare şi anume şi cea legală, ca efect al aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cea judiciară, prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei sale.

Este adevărat că inculpatul G.N.S. a fost sincer şi a recunoscut săvârşirea celor două infracţiuni, în faţa instanţei de judecată, dar această atitudine nu poate justifica reţinerea a două circumstanţe atenuante pentru aceeaşi împrejurare şi implicit beneficiul său în privinţa a două norme legale de reducere a pedepsei pentru acelaşi aspect.

În considerarea acestor motive, s-a apreciază că reţinerea disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. ca efect al recunoaşterii vinovăţiei, exclude aplicarea şi a disp. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Totodată, în privinţa inculpatului G.N.S. s-a avut în vedere şi împrejurarea că este tânăr, are familie, un nivel de instruire mediu, ocupaţie, mecanic auto la SC C.S.T. SRL şi a conştientizat pe deplin gravitatea faptelor comise, şi consecinţele produse, la data comiterii faptelor nu poseda antecedente penale, astfel că urmează au fost reţinute în favoarea sa şi disp. art. 74 alin. (2) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., respectiv art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

În privinţa laturii civile, s-a constatat că sunt îndeplinite în mod cumulativ cerinţele prevăzute de art. 998-999 C. civ., privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie (existenţa unui prejudiciu cert şi determinat, a unei fapte ilicite, a existenţei raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, a vinovăţiei fiecărui inculpat).

Inculpatul G.N.S., recunoscând în mod necondiţionat, în faţa instanţei de judecată, comiterea ambelor infracţiuni, în dauna părţilor vătămate SC O.E. SRL şi SC A.G.D.S. SA Ceatalchioi, a achiesat în acest fel şi la pretenţiile civile formulate de către reprezentanţii legali ai acestora.

De altfel, se constată în considerarea disp. art. 1169 C. civ. că părţile civile au făcut dovada pretenţiilor civile formulate.

Partea civilă SC O.E. SRL Constanţa a depus la dosarul cauzei acte doveditoare cu privire la provenienţa şi gestiunea pct. de lucru Tomis III în data de 29 octombrie 2010 (înscrisuri-file nr. 137-153 c.j.), făcând proba prejudiciului cauzat prin fapta celor doi inculpaţi, în sumă de 418.000 lei, reprezentând contravaloarea bijuteriilor din aur sustrase. În acest sens s-au avut în vedere şi depoziţiile martorelor B.B. şi S.E., angajate, care au făcut referire la prejudiciul cauzat şi la cuantumul acestuia.

Partea civilă SC A.G.D.S. SA Ceatalchioi,jud. Tulcea a făcut dovada pretenţiilor civile formulate, respectiv contravaloarea cantităţii de 38.620 kg rapiţă, în valoare de 13.000 euro (contract de vânzare-cumpărare din 24 iunie 2009, aviz de însoţire a mărfii nr. 57 din 28 iulie 2009) f.131-134 dos. u.p. vol. II.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ, art. 1003 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 418.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC O.E. SRL Constanţa, reprezentată prin administrator A.E.

Împotriva sentinţei penale nr. 121 din 18 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 17790/118/2010 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, inculpaţii S.C. şi G.N.S. şi numita G.M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a criticat greşita aplicare a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru inculpatul G.N.S., în sensul că pedeapsa nu a fost redusă potrivit cauzei speciale de reducere a limitelor de pedeapsă; greşita reţinere în favoarea inculpaţilor a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. Nu a mai fost susţinut motivul de apel referitor la greşita aplicarea a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. pentru inculpatul G.N.S.

Inculpatul S.C. a criticat greşita sa condamnare, apreciind că din probele administrate nu rezultă cu certitudine vinovăţia sa, solicitând achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanţă.

Inculpatul G.N.S. a solicitat reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu motivarea că a înlesnit descoperirea celorlalţi participanţi, cu consecinţa reducerii pedepsei şi aplicării dispoziţiilor art. 861 C. pen., mai ales că pedeapsa sa este prea aspră, prin raportare la inculpatul S.C., care nu a beneficiat de nici o cauză specială de reducere a pedepsei.

Apelanta G.M. a criticat greşita menţinere a sechestrului asupra sumei de 5.000 dolari SUA, care îi aparţine, fiind împrumutată de la o altă persoană pentru achiziţionarea unui autoturism.

Prin Decizia penală nr. 78 din 14 iunie 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta G.M. împotriva sentinţei penale nr. 121 din 18 martie 2011 a Tribunalului Constanţa, în Dosarul nr. 17790/118/2010.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi inculpaţii S.C. şi G.N.S. – deţinuţi în Penitenciarul Poarta Albă împotriva sentinţei penale nr. 121 din 18 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 17790/118/2010.

În baza art. 382 alin. (2) C. proc. pen. a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2¹) lit. a) şi alin. (3) C. pen. reţinută în sarcina inculpatului S.C. şi a făcut aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.

A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru infracţiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2¹) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 reţinută în sarcina inculpatului G.N.S. şi a făcut aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.

A majorat pedeapsa aplicată inculpatului S.C. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2¹) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) C. pen. de la 8 ani şi 2 luni închisoare la 10 ani închisoare.

A redus cuantumul despăgubirilor civile la care au fost obligaţi în solidar inculpaţii S.C. şi G.N.S. către partea civilă SC O.E. SRL Constanţa de la 418.000 lei la 376.371,60 lei.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 383 alin. (1¹) C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut arestarea preventivă a inculpaţilor S.C. şi G.N.S.

Măsura dispusă a fost comunicată administraţiei locului de deţinere.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor perioada arestării preventive de la data de 18 martie 2011 la zi.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursuri inculpaţii G.N.S. şi S.C., solicitând admiterea acestora astfel cum s-a reţinut în practicaua prezentei decizii.

Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reţinută în cauză este corectă, fiind fundamentată pe ansamblul probelor administrate în cele două faze ale procesului penal.

De altfel, recurenţii inculpaţi nu contestă decât cuantumul pedepselor stabilite în cauză, apreciat ca fiind prea mare.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, Înalta Curte apreciază că acestea au fost just individualizate, atât în ceea ce priveşte cuantumurile, dar şi ca modalitate de executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi nu mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea conţinând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ceea ce priveşte comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie reindividualizată în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite, pe viitor, săvârşirea de fapte penale.

În speţă, instanţa de apel a apreciat corect asupra gravităţii faptelor şi a împrejurărilor în care au fost comise, coroborate cu persoana inculpaţilor.

Cu privire la inculpatul G.N.S., în cauză au fost avute în vedere două cauze speciale de reducere a pedepsei, respectiv art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. (pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina sa) şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 [pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211 alin. (1) alin. (2) lit. c), alin. (2)1 lit. a) şi alin. (3) C. pen.].

Prin urmare, Înalta Curte apreciază, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel, că reducerea pedepselor aplicate acestui inculpat este nejustificată, în condiţiile în care deja a beneficiat de cele două cauze speciale de reducere a limitelor speciale de pedeapsă, cât şi de reţinerea circumstanţei prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Aşa încât, în raport şi de circumstanţele reale de comitere a faptelor, Înalta Curte a apreciat că o nouă reducere a pedepselor stabilite acestui inculpat ar determina atenuarea mult prea mare a tratamentului sancţionator şi, implicit, nerealizarea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 52 C. pen.

Referitor la inculpatul S.C., Înalta Curte apreciază că, în mod corect, instanţa de control judiciar a majorat pedeapsa aplicată acestuia de prima instanţă pentru fapta comisă, având în vedere gradul ridicat de pericol social al acesteia, modalitatea concretă în care a fost săvârşită, prejudiciul creat, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului (conduita procesuală nesinceră, concluziile referatului de evaluare).

Prin urmare, din aceleaşi motive, nici pentru acest inculpat nu se justifică reducerea pedepsei aplicate în cauză.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385¹⁵ alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii G.N.S. şi S.C., ca nefondate, conform dispozitivului.

Se va deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat durata reţinerii şi arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii G.N.S. şi S.C. împotriva deciziei penale nr. 78/ P din 14 iunie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 6 noiembrie 2010 la 19 ianuarie 2012.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2012.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 131/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 126/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 128/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 128/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs