ICCJ. Decizia nr. 131/2012. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 131/2012

Dosar nr. 5683/98/2010

Şedinţa publică din 19 ianuarie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 83 din data de 25 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa în dosarul nr. 5683/98/2010, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen. a fost achitat inculpatul I.F.V. pentru infracţiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) În baza art. 181 alin. (3) combinat cu art. 91 C. pen. a aplicat inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1.000 lei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen. a fost achitat inculpatul M.G.F. pentru infracţiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art .5 lit. c) C. pen.

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. combinat cu art. 91 C. pen. a aplicat inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1.000 lei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., a fost achitat inculpatul D.C.F.A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. combinat cu art. 91 C. pen. a aplicat inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1.000 lei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., a achitat pe inculpatul R.A.C., pentru infracţiunea de prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. combinat cu art. 91 C. pen., a aplicat inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1.000 lei.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi art. 1003 şi art. 1000 alin. (2) C. civ., a obligat pe inculpaţi în solidar, pe inculpatul minor I.F.V. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente V.I. şi I.V., iar pe inculpatul minor R.A.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente R.C.H. şi R.M. către partea vătămată G.I.S. reprezentată de G.A. şi J.M. la 5000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale.

În baza art. 192 pct. 1 lit. d) C. proc. pen. şi art. 191 alin. (3) C. proc. pen. a obligat pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- I.F.V., în solidar cu părţile responsabile civilmente la 575 lei, din care 75 lei reprezentând cotă-parte din onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei;

- D.C.F.A. la 500 lei.

- M.G.F. la 800 lei, din care 300 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei;

- R.A.C., în solidar cu părţile responsabile civilmente la 800 lei, din care 300 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile cu onorariu avocat oficiu pentru partea vătămată în sumă de 150 lei au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Ialomiţa nr. 71/D/P/2009 din data de 15 noiembrie 2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. inculpatul I.F.V. zis „F.", fără antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunilor de.

- trafic de minori, în forma prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen.;

- pornografie infantilă, prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. şi art. 33 lit. b) C. pen.;

2. inculpatul M.G.F., fără antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunilor de .

- trafic de minori, în forma prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen..

- pornografie infantilă, prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 75 lit. c) şi art. 33 lit. b) C. pen.;

3. inculpatul D.C.F.A., pentru săvârşirea infracţiunii de:

- pornografie infantilă, prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen.;

4. inculpatul R.A.C. zis „K.", pentru săvârşirea infracţiunii de:

- pornografie infantilă, prev. de art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen.

În esenţă, s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că, în vara anului 2009, inculpatul minor I.F.V. şi inculpatul major M.G.F., l-au recrutat pe minorul G.I.S. din aceeaşi localitate în vârstă de 7 ani în scopul exploatării sale prin determinarea acestuia la reprezentări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice. Totodată, au produs şi deţinut materialele pornografice cu partea vătămată într-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C. din municipiul Călăraşi, aflaţi în vizită în jud. Ialomiţa, în aceeaşi vară, au răspândit şi transmis imaginile cu caracter obscen privind pe partea vătămată G.I. transferându-le într-un calculator şi apoi postându-le pe site-ul youtube.

În faza urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia părţii vătămate, declaraţii învinuiţi, procese-verbale de confruntare între învinuiţi, declaraţii martori, expertiză medico-legală psihiatrică a inculpatului I.F.V., referate de evaluare a inculpaţilor minori I.F.V. şi R.A.C., procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare.

În faţa instanţei, inculpaţii s-au prevalat de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, la începutul cercetării judecătoreşti declarând că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Au fost audiaţi inculpaţii şi s-au admis probe cu acte în circumstanţiere.

Analizând probele administrate, instanţa a reţinut că inculpaţii I.F.V. şi M.G.F. locuiesc în jud. Ialomiţa şi sunt prieteni, din acelaşi sat fiind şi partea vătămată G.I.S. zis „D." în vârstă de 7 ani .

Inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C. locuiesc în municipiul Călăraşi, primul fiind coleg de liceu cu fratele inculpatului I.F.V., numitul I.V.S. În vara anului 2009, cel mai probabil în perioada iunie 2009, la orele după-amiezii, cei doi inculpaţi l-au întâlnit pe minorul parte vătămată, singur, în zona parcului din localitate.

Având asupra lor un telefon mobil marca Nokia, prevăzut cu o cameră video, ce aparţinea inculpatului I.F.V., cei doi inculpaţi au hotărât să-l filmeze pe partea vătămată, realizând cu el imagini în care acesta, la propunerea inculpaţilor, având pantalonii şi lenjeria intimă trase în zona gleznelor, îşi atingea cu îngheţata organele genitale, după care continua să mănânce din acea îngheţată.

În acelaşi mod a procedat partea vătămată, la propunerea inculpaţilor, şi cu un biscuit (eugenie).

După aceea, cei doi inculpaţi, au convins-o pe partea vătămată să se masturbeze apoi i-au cerut acesteia să-şi introducă degetele în anus, timp în care l-au filmat cu acelaşi telefon mobil.

Toate imaginile filmate realizate de cei doi inculpaţi au fost stocate în telefonul mobil al inculpatului I.F.V. până în jurul datei de 29 iunie 2009, dată la care martorul I.V.Ş., zis „V.", fratele inculpatului I.F.V. şi-a sărbătorit majoratul la locuinţa părinţilor din satul Smirna.

La această aniversare, martorul şi-a invitat prieteni şi persoane apropiate, printre aceştia aflându-se inculpatul M.G.F. şi inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C., ultimii din municipiul Călăraşi.

Aflaţi la locuinţa familiei I., cei patru inculpaţi şi martorul I.V.S. au mers în camera unde era instalat calculatorul fraţilor I.

La un moment dat, în timpul discuţiilor, inculpaţii I.F.V. şi M.G.F. le-a făcut cunoscut celorlalţi inculpaţi şi martorului I.V.S. faptul că au imagini filmate cu partea vătămată, stocate în telefonul mobil, propunându-le să le vizioneze împreună.

Apoi, inculpatul I.F.V. a avut ideea ca aceste imagini să fie transferate din telefonul său în calculator.

Inculpatul R.A.C. a luat telefonul mobil al inculpatului I.F. şi cu ajutorul unui cablu de date a conectat telefonul şi calculatorul, după care, utilizând tastatura calculatorului şi aplicaţia specifică a realizat transferul de date din telefonul mobil în calculator.

La finalizarea acestei activităţi, cei patru inculpaţi şi martorul I.V. au vizionat imaginile cu conotaţie sexuală.

În cursul aceleiaşi zile, inculpaţii au luat hotărârea ca filmul cu partea vătămată să fie postat pe site-ul youtube al reţelei de internet, de acest aspect ocupându-se inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C.

Cei doi inculpaţi din Călăraşi au contribuit direct şi nemijlocit la postarea imaginilor pe site-ul youtube, inculpatul R.A.C. lucrând la calculator sub îndrumarea efectivă a inculpatului D.C.F.A. (crearea unui cont cu ID şi parolă, etc.), inculpatul D. folosind şi el tastatura (a intrat pe email-ul său pentru a i se confirma crearea contului).

După finalizarea acestei operaţiuni de transfer, inculpaţii şi martorul I.V.S. au vizionat materialul respectiv.

Ulterior, în noaptea de 29/30 iunie 2009, o parte din participanţii la petrecerea dată de familia I. pentru fiul lor au vizionat imaginile filmate cu partea vătămată G.I.S. ori au auzit vorbindu-se despre acestea.

Situaţia de fapt, astfel cum fost reţinută de instanţă, a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţiile inculpaţilor, ale părţii vătămate, declaraţiile martorilor I.V.S., S.L., ş.a., procesele–verbale de confruntare, etc.

Partea vătămată a descris cele întâmplate potrivit vârstei sale fragede şi nivelului de instruire aproape inexistent.

În faza urmăririi penale, inculpatul I.F.V. a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând faptele; ceilalţi inculpaţi au avut o atitudine oscilantă, recunoscând în final participarea la săvârşirea faptelor, în modalitatea descrisă.

În faţa instanţei, au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Martorul I.V.S. în declaraţia sa confirmă modul de participare a inculpaţilor R.A.C. şi D.C.F.A. la săvârşirea faptelor, respectiv transferul datelor din telefonul mobil în calculator şi postarea imaginilor cu partea vătămată pe site-ul youtube.

Din declaraţiile martorilor V.C., S.L.M., şi alţii a rezultat că, fiind prezenţi în locuinţa familiei I. la aniversarea majoratului lui I.V. au văzut în calculator imaginile cu partea vătămată cunoscut ca „băieţelul lui G.".

Martora J.M., mama părţii vătămate, a declarat că a aflat de la fiul său ce s-a întâmplat reclamându-i la poliţia locală pe inculpaţii I.F.V. şi M.F.G.

Urmare percheziţiilor efectuate, inclusiv în sistemul informatic, nu au mai fost identificate imaginile respective; inculpatul I.F.V. a şters din telefon şi din calculatorul personal imaginile filmate cu partea vătămată, iar administratorul site-ului youtube le-a înlăturat de îndată ce le-a descoperit.

Încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu este judicioasă.

Din situaţia de fapt reţinută prin coroborarea întregului ansamblu probator administrat în cauză la urmărirea penală, a rezultat cu certitudine şi fără echivoc săvârşirea faptelor.

Reevaluând întregul material probator administrat la urmărirea penală şi actele în circumstanţiere depuse la fond pentru inculpaţi, tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 181 C. pen.

Aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen. presupune un proces de apreciere a gradului de pericol social concret al faptelor, efectuat prin luarea în considerare a criteriilor de evaluare enumerate de art. 181 alin. (2) C. pen.

În cauza de faţă, în raport de modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, de scopul urmărit, de împrejurările în care faptele au fost comise, urmarea produsă, precum şi persoana şi conduita făptuitorilor, s-a apreciat că faptele nu întrunesc cele trei trăsături esenţiale ale infracţiunii aşa cum sunt prevăzute de art. 17 C. pen., lipsind gradul de pericol social specific unei infracţiuni.

În concret, la o analiză atentă se poate observa că inculpaţii au acţionat „din joacă", din teribilism şi lipsă de educaţie, dovedind imaturitate prin faptul că nu au anticipat pericolul la care se expun.

Apoi, urmările faptelor nu au fost atât de grave, în sensul că partea vătămată nu le-a resimţit ca pe un episod traumatizant, cu efecte asupra dezvoltării sale viitoare, dovadă fiind şi faptul că părinţii acesteia nu au avut pretenţii civile de la inculpaţi.

Referitor la persoana inculpaţilor este de menţionat în general, vârsta acestora (doi inculpaţi erau minori la data săvârşirii faptei, iar ceilalţi tineri de 20 ani), atitudinea sinceră, lipsa antecedentelor penale, faptul că provin din medii familiale sănătoase.

În afara acestor date, tribunalul a mai avut în vedere şi că:

- inculpaţii minori provin din familii organizate, care îi sprijină şi le pot îndrepta comportamentul, aspecte ce reies din referatele de evaluare;

- chiar dacă inculpatul I.F.V. a abandonat cursurile şcolare acesta activează la Clubul Sportiv Unirea Slobozia, având calităţi fizice şi tehnice care îl recomandă ca un jucător de perspectivă;

- inculpatul minor R.A.C. este elev în clasa a XIII-a la Grupul Şcolar Danubius Călăraşi, iar din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi reiese că a beneficiat de un mediu propice dezvoltării psiho-morale armonioase, nu a creat probleme părinţilor, însă s-a dovedit în ultimul timp că este o persoană imatură şi uşor influenţabilă;

- inculpatul D.C.F.A. este elev în clasa a XIII-a la Grupul Şcolar „Dan Mateescu" Călăraşi, fiind caracterizat de diriginte ca un elev serios, responsabil, sociabil, cu deschidere faţă de problemele altora.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, părinţii părţii vătămate nu au avut pretenţii civile de la inculpaţi.

În cauză, conform art. 17 alin. (1) C. proc. pen., procurorul a exercitat acţiunea civilă, solicitând obligarea în solidar a inculpaţilor la plata de despăgubiri civile în sumă de 5000 lei reprezentând daune morale.

Inculpaţii au fost de acord cu plata acestor despăgubiri, în cazul inculpaţilor minori luându-se şi acordul părţilor responsabile civilmente, conform art. 161 alin. (2) C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010.

Acţiunea civilă este întemeiată, temeiul răspunderii inculpaţilor constituindu-l temeiul general al răspunderii civile delictuale, art. 998 C. civ., precum şi dispoziţiile art. 1000 alin. (2) şi art. 1003 C. civ. privind răspunderea părinţilor pentru copiii minori şi principiul solidarităţii.

Împotriva sentinţei penale, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Ialomiţa, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 09 aprilie 2011 sub nr. 1333.

În dezvoltarea scrisă a motivelor de apel Parchetul a criticat sentinţa penală pentru netemeinicie pentru următoarele motive:

Instanţa de fond a apreciat că faptele reţinute în sarcina celor patru inculpaţi nu întrunesc elementele esenţiale ale infracţiunii, aşa cum sunt prevăzute de art. 17 C. pen., lipsind gradul de pericol social, motiv pentru care s-a dispus achitarea acestor inculpaţi în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen.

În motivarea instanţei, s-a arătat faptul că inculpaţii au acţionat din „joacă", teribilism, lipsă de educaţie, dovedind imaturitate prin faptul că nu au anticipat pericolul la care se expun; s-a reţinut şi faptul că doi dintre inculpaţi erau minori la data săvârşirii faptelor, iar ceilalţi doi inculpaţi, majori, au avut o atitudine sinceră, nu au antecedente penale şi provin din familii „sănătoase".

Parchetul a subliniat faptul că infracţiunile săvârşite de inculpaţi sunt destul de grave şi prezintă un pericol social destul de grav, atât asupra părţilor vătămate, cât şi asupra societăţii civile, iar aplicarea sancţiunilor cu caracter administrativ celor patru inculpaţi, neputându-se accepta ideea că faptele reţinute în sarcina celor patru inculpaţi nu ar prezenta un pericol social destul de grav.

Instanţa de fond, în motivare, a mai arătat că „părinţii părţii vătămate G.I.S. au declarat că nu au pretenţii civile de la inculpaţi", minimalizând fără temei în această manieră gradul de pericol social al faptelor deduse judecăţii.

În sarcina inculpaţilor au mai fost reţinute circumstanţe atenuante judiciare, marea majoritate a acestora vizând conduita lor, înainte şi după comiterea faptelor, Ministerul Public, arătând faptul că instanţa de fond nu a avut în vedere tocmai conduita lor în timpul actelor infracţionale deduse judecăţii.

Astfel, la stabilirea în concret a gradului de pericol social, instanţa trebuia să aibă în vedere perseverenţa infracţională a inculpaţilor I.F.V. şi M.G.F., în determinarea minorului la un comportament sexual.

Tot în opinia Parchetului, instanţa de fond mai trebuia să aibă în vedere şi faptul că inculpaţii nu au filmat acele imagini pentru ei, ci, după aceea le-au postat pe un site, pentru a putea fi văzute de publicul larg, un mijloc agresiv de prezentare a materialului cu caracter obscen.

La fel de agresiv au acţionat şi ceilalţi doi inculpaţi C.F.A. şi R.A.C. care, deşi cunoşteau conţinutul imaginilor şi putea să refuze postarea acestora pe Internet, nu au făcut-o şi au continuat să se distreze pe seama imaginilor cu partea vătămată minor în vârstă de 7 ani.

Tocmai această perseverenţă infracţională a inculpaţilor, prin depunerea tuturor diligenţelor pentru ca imaginile realizate cu partea vătămată minoră să ajungă la cunoştinţa publicului, este un criteriu obiectiv de apreciere a gradului de pericol social al faptelor deduse judecăţii.

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri în circumstanţiere: adeverinţă emisă de Primăria Slobozia pe numele I.F.V. (fila 52), caracterizări privind pe inculpatul I.F. (filele 53-55), caracterizări privind pe inculpatul M.G. (filele56-57), şi caracterizări privind pe inculpatul D.A.C.F. (filele 58-59).

Prin Decizia penală nr. 214/A din 8 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa împotriva sentinţei penale nr. 83F din 25 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa.

A casat sentinţa penală apelată şi rejudecând:

1. În baza art. 13 alin. (1) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 99 şi art. 109, art. 74 alin. (1) lit. a) raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul I.F.V. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

În baza art.71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie ce se aplică după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 99 şi art. 109, art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie ce se aplică după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele de 1 an şi respectiv, de 6 luni închisoare aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie ce se aplică după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art. 82 C. pen.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata termenului de încercare.

2. În baza art. 13 alin. (1) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 75 lit. c), art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul M.G.F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

În baza art. 51 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 75 lit. c) art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele de 3 ani şi respectiv 1 an şi 6 luni de închisoare aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform disp. art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen. a încredinţat supravegherea inculpatului Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi a pus în vedere acestuia ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata termenului de încercare.

3. În baza art. 51 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 75 lit. c) art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D.C.F.A., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni stabilit conform art. 82 C. pen.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata termenului de încercare.

4. În baza art. 51 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 99 şi art. 109, art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul R.A.C. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni stabilit conform art. 82 C. pen.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata termenului de încercare.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C. şi părţile responsabile civilmente R.C.H. şi R.M., solicitând admiterea acestora astfel cum s-a reţinut în practicaua prezentei decizii.

Examinând Decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Recursurile declarate de părţile responsabile civilmente R.C.H. şi R.M. sunt inadmisibile întrucât aceste părţi nu au formulat apel în cauză, iar Decizia pronunţată de instanţa de control judiciar nu a fost modificată pe latura civilă.

Referitor la primul motiv de recurs formulat de recurenţii inculpaţi prin care se solicită menţinerea dispoziţiilor primei instanţe şi vizează o gravă eroare de fapt şi greşita aplicare a legii de către instanţa de apel, Înalta Curte constată că este neîntemeiat.

Situaţia de fapt a fost corect reţinută în cauză, cât şi vinovăţia inculpaţilor, procedându-se la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de aceştia.

Astfel, în cauză a fost administrat un probatoriu complex constând în: declaraţiile inculpaţilor prin care aceştia au recunoscut săvârşirea faptelor, declaraţiile părţii vătămate G.I.S., declaraţiile date în cursul urmăririi penale de martorii I.V.S., ş.a., procesele-verbale de confruntare şi procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi în sistem informatic, toate acestea reprezentând dovezi certe că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor.

Înalta Curte apreciază că faptele săvârşite de inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C., de a transfera imaginile filmate cu partea vătămată (ce conţin gesturi pornografice) pe calculatorul familiei I., apoi de a posta aceste imagini pe internet, sunt dovedite în cauză şi aduc atingere valorilor sociale ocrotite de lege, impunând aplicarea unei sancţiuni penale.

Din acest punct de vedere, corect s-a reţinut de către instanţa de control judiciar că infracţiunile de trafic de persoane şi pornografie infantilă aduc atingere unor valori sociale importante ocrotite de lege, cum ar fi dreptul la integritate fizică şi psihică, sănătatea, libertatea fizică şi sexuală, dezvoltarea psihică a copiilor, iar încălcarea acestor drepturi este de natură a produce consecinţe dăunătoare asupra psihicului părţilor vătămate, cât şi asupra stării de sănătate a comunităţii.

Din actele dosarului rezultă, pe de o parte, că modul în care a reacţionat partea vătămată s-a datorat în exclusivitate acţiunilor desfăşurate de inculpaţi, iar, pe de altă parte, aceştia din urmă au conştientizat semnificaţia faptelor comise. Aceste aspecte reies din conţinutul anchetei sociale efectuată la domiciliul părţii vătămate minore (fila 46 dosar urmărire penală) şi din caracterizările depuse la dosar şi care-l privesc pe inculpatul D.

Prin urmare, este evident că inculpaţii, prin faptele lor, au adus o atingere valorilor sociale ocrotite de lege care nu este lipsită de importanţă şi nici nu se poate interpreta că au acţionat, „din joacă, teribilism sau lipsă de educaţie", fiind justificată sancţionarea lor prin aplicarea unor pedepse.

Referitor la modul de individualizare a pedepselor, Înalta Curte constată că, în cauză, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptelor, împrejurările şi modalitatea de comitere a acestora, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât şi circumstanţele personale ale inculpaţilor (conduita bună anterior comiterii faptelor, urmează cursuri şcolare, sunt tineri, nu au antecedente penale), aspecte care au condus la reţinerea justificată a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

Inculpaţii au beneficiat şi de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în urma declaraţiilor de recunoaştere date de aceştia.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că şi sub aspectul modalităţii de executare s-a realizat o justă individualizare a pedepselor în sensul că, deşi nu vor executa pedepsele în regim de detenţie, scopurile pedepsei şi funcţiile acesteia vor fi îndeplinite, astfel cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 52 C. pen.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C. împotriva deciziei penale nr. 214/A din 8 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de părţile responsabile civilmente R.C.H. şi R.M. împotriva aceleiaşi decizii.

În baza art. 192 alin. (2) raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligate recurentele părţi responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.C.F.A. şi R.A.C. împotriva deciziei penale nr. 214/A din 8 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de părţile responsabile civilmente R.C.H. şi R.M. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentele părţi responsabile civilmente R.C.H. şi R.M. la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată G.I.S., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 131/2012. Penal