ICCJ. Decizia nr. 1486/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1486/2012
Dosar nr.1003/44/2011
Şedinţa publică din 09 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 194 din 19 decembrie 2011 Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.D. împotriva rezoluţiilor nr. 597/P/2010 din 25 mai 2011 şi respectiv nr. 655/11/2/2011 din 12 iulie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, înregistrată sub nr. 1003/44/2011 la Curtea de Apel Galaţi şi a menţinut rezoluţiile atacate.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petentul B.D. la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî, astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rezoluţia nr. 597/P/2010 din 25 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus:
1) Neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. pentru infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
2) Neînceperea urmării penale faţă de M.V.L., Ţ.D., T.C., M.A., L.P., pentru infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. În referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În motivarea acestei soluţii s-a arătat că executorul judecătoresc M.C. nu a menţionat aspecte necorespunzătoare adevărului în procesul - verbal de licitaţie şi în actul de adjudecare din 21 februarie 2007 iar ceilalţi făptuitori nu au calitatea cerută de lege pentru a fi coautori ai infracţiunii de fals intelectual şi nici nu s-a dovedit că ar fi participat în vreun fel la întocmirea actului de adjudecare.
Împotriva acestei rezoluţii, în termen legal, a formulat plângere petentul B.D., în conformitate cu dispoziţiile art. 278 C. proc. pen. apreciind-o ca nelegală.
În motivarea plângerii a arătat că procurorul a efectuat cercetarea la faţa locului doar în prezenţa numitului M.V.L., fără să-l înştiinţeze pe petent. A susţinut, de asemenea că procurorul a reţinut în mod greşit în rezoluţie, că pe terenul în litigiu nu sunt construcţii, faptul că pe teren se găsesc construcţii este dovedit de încheierea Oficiului de cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi din 6 decembrie 2007 şi de extrasul de carte funciară pe care Ie-a ataşat în copie la plângerea formulată.
Prin rezoluţia nr. 655/11/2011 din 12 iulie 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent, apreciindu-se ca fiind legală rezoluţia nr. 5971/P/2010 din 25 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Împotriva acestei rezoluţii, în termen legal, a formulat plângere conform art. 2781 C. proc. pen. petentul B.D., invocând următoarele:
1) Pentru acelaşi imobil, la punerea în executare silită a actului de adjudecare din 21 februarie 2007 din dosarul nr. 3541/112/2005 şi 5109/233/172/2006, M.C., la cererea lui M.V.L., în dosarul nr. 4199/2007, la 11 aprilie 2004 a solicitat Biroului de Carte Funciară Galaţi înscrierea somaţiei de plată pe construcţiile imobilului înscrise în cartea funciară şi acelaşi procuror apreciază ca fiind corectă şi legală operaţiunea.
2) Construcţiile sunt înscrise din 8 ianuarie 2004 la Cartea Funciară, sunt recepţionate la 21 septembrie 2001 şi au autorizaţie de construcţie, la această adresă petentul având domiciliul, chiriaşi, punct de lucru, firmă, etc.
3) Procurorul a efectuat cercetarea la faţa locului fără un expert în construcţii şi fără un martor ci doar cu făptuitorul M.V.L., care a distrus lacătul existent pentru a permite accesul acestuia şi în procesul - verbal nu au fost menţionate utilităţile imobilului vizibile din stradă: canalizare, gaze, instalaţie electrică, etc.
Analizând plângerea formulată, funcţie de motivele invocate şi de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., Curtea a constatat că aceasta este nefondată.
Din analiza actelor premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
Persoana vătămată B.D. a formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc M.C., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. în motivarea plângerii, persoana vătămată a arătat că este nemulţumită de faptul că în actul de adjudecare, conexat cu nr. x/233/172/2007 din 21 februarie 2007 a Biroului Executorului Judecătoresc M.C. s-au inserat date necorespunzătoare adevărului cu privire la faptul că terenul vândut era liber de construcţii, deşi în realitate pe teren se aflau construcţii. Din actele premergătoare aflate la dosar s-a stabilit că la data de 21 februarie 2007, Biroul Executorului Judecătoresc M.C. a întocmit un act de adjudecare în urma vânzării la licitaţie a unui imobil situat în Galaţi, str. Dogăriei, proprietatea debitorului B.D.
Prin rezoluţia nr. 147/11/2/2011 din 8 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus infirmarea rezoluţiei nr. 597/P/2010 din 13 ianuarie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, motivat de faptul că cercetările efectuate în cauza infirmată nu au avut în vedere şi actul de adjudecare.
Analizând plângerea şi declaraţia persoanei vătămate s-a constatat că aceasta este nemulţumită în principal că actul de adjudecare întocmit de executorul judecătoresc M.C. la data de 21 februarie 2007, în dosarul nr. 3541/112/2005 conexat cu dosarul nr. 5109/233/172/2006 s-ar fi menţionat date necorespunzătoare adevărului cu privire la situaţia juridică a terenului şi construcţiilor.
În accepţiunea persoanei vătămate, la momentul întocmirii actului de adjudecare, terenul ar fi avut pe el construcţii.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că actul de adjudecare menţionat conţine toate elementele cuprinse în procesul verbal de licitaţie din 18 ianuarie 2007 şi în celelalte acte efectuate pe parcursul executării silite.
La data de 21 februarie 2007, în dosarul de executare nr. 3541/112/2005 conexat cu nr. 5109/233/172/2006, executorul judecătoresc M.C. a întocmit actul de adjudecare, în urma vânzării la licitaţie publică din 18 ianuarie 2007, a imobilului situat în Galaţi, str. Dogăriei, proprietatea petentului B.D. (debitor în dosarul de executare).
În actul de adjudecare s-a menţionat că „a fost declarat adjudecatar al imobilului - teren liber de construcţii în suprafaţă de 947,00 m.p. SRM (din acte 847,00 m.p.) situat în Galaţi, str. Dogăriei, având carte funciară şi număr cadastral vândut prin licitaţie publică, domnul M.V.L.". Datele cu privire la imobil, menţionate în actul de adjudecare, au fost cuprinse şi în procesul verbal de licitaţie din 18 ianuarie 2007 şi în toate celelalte acte efectuate de executorul judecătoresc pe parcursul executării silite, respectiv procesul-verbal de situaţie din 24 martie 2006, publicaţia de vânzare din 7 iulie 2006, procesul verbal de licitaţie din 14 decembrie 2006.în toate aceste acte s-a menţionat că imobilul vândut la licitaţie este un teren liber de construcţii, conform extrasului de carte funciară cu număr cadastral. Extrasul de carte funciară cuprinde menţiunea că terenul este liber de construcţii, dar şi menţiunea „SC 117,04" care demonstrează că pe teren există construcţii. În baza actului de adjudecare, la data de 29 martie 2007, s-a procedat la intabularea imobilului situat în Galaţi, str. Dogăriei, în favoarea adjudecatarului M.V.L. Ulterior, prin încheierea nr. 43057/2007 din 16 decembrie 2007 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi, s-a îndreptat „eroarea materială strecurată în dispozitivul încheierii nr. 8567 din 29 martie 2007, în sensul că în Cartea Funciară Galaţi va fi trecută în favoarea lui M.V.L. doar suprafaţa de teren de 947,00 mp SRM liber de construcţii, construcţiile edificate pe acest teren rămân în proprietatea lui B.D.". Astfel, faţă de situaţia prezentată, a rezultat că la licitaţia publică din 18 ianuarie 2007 a fost vândut terenul nu şi construcţiile, aspect menţionat şi în actul de adjudecare din 21 februarie 2007. Din procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit de procuror la data de 25 mai 2011 a rezultat că pe terenul în litigiu se găsesc opt containere din metal, care nu au fundaţie şi sunt aşezate pe pământ, unul din containere fiind racordat la curent electric, pe teren nu se află altă construcţie, astfel încât aspectele reţinute în rezoluţiile criticate de petent în sensul că vânzarea la licitaţie a privit doar terenul din strada Dogăriei, liber de construcţii corespund situaţiei reale. Criticile petentului referitoare la lipsa sa şi a unui expert în construcţii de la cercetarea la faţa locului efectuată de procuror s-a apreciat că sunt nefondate raportat la dispoziţiile art. 129 alin. (2) teza a II a C. proc. pen., procurorul apreciind că nu este necesară prezenţa petentului, efectuând cercetarea la faţa locului în prezenţa unui martor conform art. 129 alin. (2) teza I C. proc. pen.
Faţă de situaţia prezentată, s-a arătat că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. pentru infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., în sarcina acestuia neputându-se reţine că a menţionat aspecte necorespunzătoare adevărului în procesul - verbal de licitaţie şi în actul de adjudecare din 21 februarie 2007.
În privinţa făptuitorilor menţionaţi de petent în plângere respectiv M.V.L., Ţ.D., T.C., M.A. şi L.P., verificând actul de adjudecare din 21 februarie 2007 s-a constatat că acesta a fost întocmit de executorul judecătoresc şi a fost semnat de acesta şi de adjudecatar astfel încât în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În raport de considerentele expuse, s-a constatat ca fiind legale şi temeinice rezoluţiile menţionate.
Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări C. proc. pen., de natură a contribui la accelerarea soluţionări proceselor, între acestea regăsindu-se şi suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută în art. 2781 C. proc. pen.
În acest sens, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă.
Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziţii tranzitorii, care se regăsesc în dispoziţiile art. XXIV.
În privinţa căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăseşte în alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta stabileşte, cu claritate, drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunţării hotărârii ce se doreşte a fi atacată.
Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de imediată aplicare, cât şi spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare şi accelerare a procedurilor, cu efecte imediate.
În consecinţă, constatând că în speţă sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 19 decembrie 2011, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi dispozitivul sentinţei atacate.
În această situaţie, întrucât petiţionarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, recursul cu care a fost învestită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul B.D. împotriva sentinţei penale nr. 194/F din 19 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 142/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1489/2012. Penal. Infracţiuni privind... → |
|---|
