ICCJ. Decizia nr. 1589/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1589/2012
Dosar nr. 576/32/2011
Şedinţa Publică din 15 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 9 din 25 ianuarie 2012 Curtea de Apel Bacău:
I. În baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.G. împotriva rezoluţiei nr. 1217/P/2010 din 6 mai 2011 pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind pe intimaţii C.C.C., B.S. şi B.D. şi a menţinut rezoluţia atacată.
II. În baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca tardivă plângerea formulată de petentul B.G. împotriva rezoluţiei nr. 704/P/2009 din 15 oct. 2009 pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind pe intimatul M.I. şi a menţinut rezoluţia atacată
III. În baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca tardivă plângerea formulată de petentul B.G. împotriva rezoluţiei nr. 868/P/2010 din 29 noiembrie 2010 pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind pe intimatul M.I. şi a menţinut rezoluţia atacată.
Referitor la rezoluţia nr. 1217/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, instanţa de fond a reţinut că intimaţii ofiţerii de poliţie C.C.C., B.S. şi B.D., au efectuat cercetările penale conform normelor procedurale sub îndrumarea, controlul şi supravegherea procurorilor, au finalizat acele cercetări prin referat de propuneri, confirmate de procurori în dosarele penale amintite.
Având în vedere că în sarcina celor 3 intimaţi nu se poate reţine săvârşirea vreunei fapte de natură penală, aceştia exercitându-şi atribuţiunile de serviciu în conformitate cu dispoziţiile legale, în mod temeinic s-a dispus neînceperea urmăririi penale, astfel că plângerea este nefondată.
Privitor la rezoluţia nr. 704/P/2009 din 15 oct. 2009 pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău prin care s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă M.I. - executor judecătoresc din Bacău, curtea a constatat că plângerea este tardivă.
Astfel rezoluţia 795/II/2/2009 din 23 noiembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost comunicată petentului prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire la 8 decembrie 2009, conform recipisei de la Dosarul nr. 795/II/2/2009. Împotriva acestei rezoluţii petentul a formulat plângere abia în anul 2011, cu depăşirea termenului de 20 zile.
Şi în cazul rezoluţiei nr. 868/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind pe intimatul M.I., analizând termenul de depunere, curtea a constatat că plângerea este tardivă.
Astfel rezoluţia din 23 decembrie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost comunicată petentului la 4 ianuarie 2011.
Cu toate acestea petentul a formulat plângere abia în octombrie 2011, cu depăşirea termenului de 20 zile, astfel că aceasta nu mai putea fi analizată pe fond.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi rejudecând, să se admită plângerile formulate iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere penală.
Examinând recursul prin prisma dispoziţiilor legale Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 din Constituţia României, ";împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii";.
Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.
Din economia textului menţionat rezultă însă că hotărârile judecătoreşti, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi familie, a soluţionat plângerea petiţionarului împotriva rezoluţiilor procurorului de netrimitere în judecată la 25 ianuarie 2012, când a pronunţat Sentinţa nr. 9, aşa încât, în mod legal, hotărârea criticată a rămas definitivă, conform dispoziţiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., aşa cum au fost ele anterior modificate, prin prevederile art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010.
Prin urmare, Sentinţa penală nr. 9 din 25 ianuarie 2012, fiind pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, nu face parte dintre hotărârile arătate în cuprinsul art. XXIV alin. (1) din legea menţionată, astfel că nu e supusă căilor ordinare de atac.
În consecinţă, recursul declarat de petentul B.G. este inadmisibil, întrucât a fost îndreptat împotriva unei hotărâri definitive, conform art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., aşa cum era acest text în vigoare la data pronunţării sentinţei atacate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul B.G. împotriva Sentinţei penale nr. 9 din 25 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 15 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1588/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1590/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
