ICCJ. Decizia nr. 170/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 170/2012
Dosar nr. 4802/1/2011
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2012
Asupra contestaţiei de fată;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 3049 din 7 septembrie 2010 pronunţată în dosarul nr. 488/43/2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş împotriva sentinţei penale nr. 5 din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimaţii O.T.T. şi O.R.S.
A respins, ca tardive, recursurile declarate de intimaţii O.T.T. şi O.R.S. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
A obligat intimaţii O.T.T. şi O.R.S. la plata sumei de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, în esenţă, a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5 din 9 februarie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis plângerea în baza art. 2781 C. proc. pen., formulată de petenta SC M.T.S.C. SRL Tg. Mureş împotriva ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată din 28 august 2009 dată în dosar nr. 87/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş şi a ordonanţei confirmative nr. 373/II/2/2009 din 12 octombrie 2009 privind pe intimaţii-făptuitori executor-judecătoresc O.T.T. şi numita O.R.S. referitor la care în cauza penală amintită au fost efectuate acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu şi în formă calificată şi insultă, prevăzute de art. 2151 alin. (1) şi (2), art. 246 şi art. 246 raportat la art. 2481 C. pen. şi 205 C. pen., în final cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen., şi respectiv complicitate la infracţiunile sus-menţionate prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (2), art. 26 raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 26 raportat la art. 246 şi 248] C. pen. şi art. 205 C. pen., în final cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen., în legătură cu activităţile de executare silită formate în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către intimaţi în dosarele execuţionale nr. 55/E/2007, 180/E/2007, 73/E/2006 şi 280/E/2005" şi în consecinţă;
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a desfiinţat parţial rezoluţia atacată a procurorului de caz şi rezoluţia confirmativă adiacentă şi s-a dispus trimiterea cauzei aceluiaşi organ judiciar în vederea începerii urmăririi penale după cum urmează:
a) cu privire la intimatul-făptuitor executor-judecătoresc O.T.T. numai sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 2151 alin. (l) şi (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în legătură cu actele de executare silită efectuate în dosar nr. 55/E/2007/ a infracţiunii prevăzute de art. 246 raportat la art. 2481 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în legătură cu actele de executare silită efectuate în dosar nr. 55/E/2007/ şi a infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în legătură cu actele de executare silită efectuate în dosarele nr. 73/E/2006, 280/E/2005 şi 180/E/2007 (fiind menţinută soluţiile de neîncepere a urmăririi penale cu privire la celelalte fapte ilicite imputate făptuitorului amintit) şi
b) intimata-făptuitoare, fiica executorului judecătoresc amintit, O.R.S. numai sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (l) şi (2) şi art. 26 raportat la art. 246 şi 2481 C. pen., în final cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen., în legătură cu ajutorul dat la actele de executare silită în dosar nr. 55/E/2007 (fiind menţinute soluţiile de neîncepere a urmăririi penale cu privire la celelalte fapte ilicite imputate făptuitoarei amintite).
Hotărând astfel judecătorul cauzei a verificat soluţiile de neîncepere a urmării penale adoptate de procuror prin ordonanţa atacată pe baza actelor premergătoare efectuate de acelaşi organ judiciar în dosar nr. 87/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş constatând următoarele:
- prin plângerea penală de la 27 mai 2008 persoana vătămată SC M.T.S.C. SRL Tg. Mureş prin reprezentant legal administrator M.T. a solicitat I.P.J. Mureş, fiind declinată ulterior la Parchetul Curţii de Apel Tg. Mureş unde a formulat obiectul dosarului penal nr. 87/P/2008, efectuarea de cercetări împotriva intimaţilor-făptuitori O.T.T. executor judecătoresc şi fiica acestuia O.R.S. pe care i-a învinuit de săvârşirea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu în formă calificată în legătură cu actele de executare silită efectuate în dosarele execuţionale nr. 55/E/2007; 180/E/2007; 73/E/2006 şi 280/E/2008 privind pe creditoarea-persoană vătămată, prin aceea că: (i) suma de 517.857 lei asupra căreia s-a dispus la 9 iulie 2007 poprirea în dosarul execuţional nr. 55/E/2007 creanţă a persoanei vătămate împotriva debitorului C.L.M. Tg. Mureş a fost transferată cu ajutorul fiicei acestuia în contul personal al executorului judecătoresc / în plus făptuitorul i-a ascuns şi faptul că era suspendat disciplinar din funcţie în perioada respectivă; (ii) în toate cele 4 dosare execuţionale menţionate făptuitorul ajutat de fiica sa, cu ştiinţă, nu şi-a respectat atribuţiile de serviciu / nu a finalizat executarea silită / nu a recuperat creanţele pentru care a fost solicitată de persoana vătămată şi a produs astfel o vătămare a intereselor legale ale acesteia; (iii) în data de 14 aprilie 2008 aflându-se în biroul acestuia i s-au adus injurii de executorul-judecătoresc şi fiica acestuia;
- pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză (declaraţiile reprezentantului persoanei vătămate; declaraţii ale făptuitorului O.T.T.; copii ale lucrărilor efectuate în dosarele execuţionale incriminate; relaţii scrise de la Camera Executorilor Judecătoreşti şi alte instituţii publice implicate în procedurile de executare silită sus-menţionate; hotărâri judecătoreşti relevante cauzei) procurorul a dispus soluţie de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a), d) sau f) după caz.
În consecinţă, prin hotărârea amintită în baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a fost admisă plângerea petentei, desfiinţate parţial ordonanţele atacate şi trimisă cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale după cum urmează: a) faţă de făptuitorul O.T.T. pentru săvârşirea:
- infracţiunii de delapidare, în forma continuată, prevăzută de art. 2151 alin. (l) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul de execuţional nr. 55/E/2007);
- infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 2481 raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul de execuţional nr. 55/E/2007);
- infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul execuţional nr. 73/E/2006);
- infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul execuţional nr. 280/E/2005);
- infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul execuţional nr. 180/E/2007);
- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
b) faţă făptuitoarea O.R.S. pentru săvârşirea:
- complicităţii la infracţiunea de delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (l) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul de execuţional nr. 55/E/2007);
- complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2481 coroborat cu art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (în legătură cu actele efectuate în dosarul de execuţional nr. 55/E/2007);
- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Împotriva sentinţei penale nr. 5 din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia penală, a declarat în termen legal recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş criticând hotărârea amintită pentru nelegalitate şi netemeinicie în considerarea viciilor de procedură şi erorilor de judecată constând în aceea că:
(i) au fost încălcate sub aspect procesual dispoziţiile art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., prin pronunţarea concomitentă şi includerea în dispozitivul sentinţei atât a soluţiei de admitere a plângerii [(lit. b)] cât şi a soluţiei contradictorii de respingere a plângerii [(lit. b)];
(ii) la termenele de judecată anterioare soluţionării cauzei în fond din 16 noiembrie 2009 şi 30 noiembrie 2009 procedura de citare cu petenta şi respectiv cei doi intimaţi nu a fost îndeplinită în conformitate cu dispoziţiile art. 176 şi 177 C. proc. pen.;
(iii) soluţia de trimitere a cauzei la procuror în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., pentru completarea actelor premergătoare este greşită întrucât au fost strânse la dosar suficiente şi necesare date/indicii pe baza cărora poate fi adoptată în cadrul controlului judecătoresc pendinte rezolvarea juridică, singura legală şi temeinică în opinia Parchetului, de respingerea, ca nefondată, a plângerii şi menţinere a rezoluţiei atacate de neîncepere a urmăririi penale potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. [prin memoriul scris de recurs s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., în sensul casării cu trimitere a sentinţei în considerarea motivelor de nelegalitate de ordin procesual/ procedural anterior arătate; oral cu ocazia dezbaterilor procurorul de şedinţă a solicitat adoptarea direct în recurs a soluţiei în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., în condiţiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.].
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş a fost respins, ca nefundat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Pretinsa contrazicere cu prevederile art. 2781 alin. (8) C. proc. pen. (ce statuează că „judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) respinge plângerea .. (.) b) admite plângerea ..”) din dispozitivul sentinţei atacate prin care în opinia Parchetului ar fi fost dispuse concomitent ambele rezolvări juridice sus-menţionate în realitate nu există. Prin dispozitivul sentinţei judecătorul fondului a hotărât „în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., admite în parte plângerea (.) desfiinţează parţial ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale: a) faţă de făptuitorul O.T.T. pentru săvârşirea infracţiunilor..” iar „în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, plângerea împotriva părţii din ordonanţă (.) prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale (.) pentru infracţiunea de insultă”, o altă faptă ilicită decât acelea la care se referă soluţia de admitere ce atestă o exprimare juridică chiar dacă putea fi confuză, ce atesta o rezolvare unitară a plângerii în raport cu limitele caracterului devolutiv in personam / in remale acestei căi de atac indicate de legiuitor în art. 2781 alin. (4) şi (7) C. proc. pen.;
Invocarea în motivele scrise de recurs de către procuror a lipsei de procedură cu petentul şi intimaţii pe rând, ia termenele de judecată prealabile soluţionării plângerii în fond nu poate fi acceptată şi discutată în principiu ca motiv de recurs întrucât nu este îndeplinită în acest sens condiţia procedurală din art. 197 alin. (l) şi (4) teza I C. proc. pen., privind admisibilitatea nulităţii amintite [„numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată..”]; când procurorul de şedinţă a fost prezent la termenul de judecată amintite.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., poate fi dispusă numai dacă în mod indubitabil „din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii (.) rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10 ..”
Or, în cauză existenţa împrejurărilor de fapt parţial /ori în totalitate neverificate de procuror având relevanţă în soluţionarea legală şi temeinică a plângerii penale pendinte, astfel cum acestea au fost evidenţiate prin sentinţă, justifică adoptarea soluţiei actuale de neîncepere a urmăririi penale şi trimiterea dosarului aceluiaşi organ judiciar pentru completarea actelor premergătoare existente potrivit indicaţiilor pertinente din hotărârea atacată, în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen.
2.2. Recursurile intimaţilor făptuitori au fost respinse, ca tardive, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Partea care nu a reuşit să declare calea de atac în termen, astfel cum este situaţia în speţă recunoscută ca atare şi de intimaţii-făptuitori prin cererea de recurs depusă la 9 aprilie 2010, care au format solicitarea de recurs la interval de o lună şi 18 zile de împlinirea termenului legal amintit ce a avut loc la 21 februarie 2010, au la dispoziţie pentru a tempera sancţiunea decăderii, folosirea ca remediu procesual a repunerii în termen prevăzută de art. 3853 alin. (2) raportat la art. 364 C. proc. pen., ce prevede întrunirea a două condiţii cumulative: (i) existenţa unei cauze temeinice de împiedicare a declarării recursului în termenul legal şi; (ii) introducerea declaraţiei de recurs în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
Condiţia primă se consideră împlinită în speţă prin invocarea de către intimaţi drept cauză temeinică de împiedicare necunoaşterea atacării de către partea potrivnică la judecător a ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale favorabile acestora întrucât procedura de citare cu aceştia a fost efectuată în cursul judecăţii în primă instanţă la şedinţa biroului executorului judecătoresc din Tg. Mureş, strada Boroş Tamaş, care îşi încetase activitatea din 31 martie 2009 dată de la care aceştia domiciliază la o altă adresă din Tg. Mureş situată în strada Crişan, astfel cum rezultă din copia cărţii de identitate a intimatei făptuitoare O.R.S.
Existenţa ca atare a cauzei de împiedicare amintită, este contrazisă însă de verificările asupra lucrărilor dosarului cer atestă că intimaţii, făptuitori au fost citaţi pe parcursul procedurii de judecată în primă instanţă iar ulterior le-a fost comunicat dispozitivul sentinţei la ambele adrese sus-menţionate; în plus, pentru termenul de judecată din 16 noiembrie 2009 citaţia a fost înmânată prin agent procedural chiar intimatului-făptuitor O.T.T. care a semnat de primire astfel cum atestă procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare.
În consecinţă, cererea de repunere în termen a fost respinsă ca neîntemeiată.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat intimaţii la plata sumei de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Împotriva deciziei penale nr. 3049 din 7 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au formulat contestaţie în anulare O.T.T. şi O.R.S., aceasta fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 6 iunie 2011 prin care au solicitat anularea hotărârii atacate şi reluarea judecăţii de la cel mai vechi act de procedură efectuat în cauză.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie, fără a dispune citarea părţilor.
Contestaţia în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestaţiei formulate.
Pe de o parte, contestatorii nu au invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestaţia, ba mai mult au întemeiat contestaţia în anulare pe texte de lege C. proc. civ., iar din cuprinsul cererii, acesta nu poate fi calificat şi încadrat în niciuna dintre dispoziţiile art. 386C. proc. pen.
De asemenea, se constată că hotărârea atacată, deşi este definitivă, aşa cum prevede art. 386C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară.
Potrivit art. 386C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la literele a-e din acelaşi text.
Din economia textului de lege sus menţionat, rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluţionat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs, în cadrul unei plângeri prevăzute de art. 278l C. proc. pen.
Pe de altă parte, contestaţia în anulare, fiind o cale extraordinară de atac, nu poate fi exercitată decât în termenul stabilit de lege.
În speţă, contestatorii au introdus calea de atac cu depăşirea termenului legal stabilit de norma procesuală penal.
Contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 3861 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen., se introduce de către cel împotriva căruia a început executarea în cel mult 10 zile de la începerea executării.
Or, contestatorii au promovat calea de atac extraordinară după expirarea termenului de 10 zile calculat conform art. 388 alin. (l) C. proc. pen., întrucât, hotărârea atacată a fost pronunţată la 7 septembrie 2010, iar contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme la 06 iunie 2011.
Având în vedere că, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanţa admite în principiu cererea de contestaţie în anulare numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege (este făcută în termenul prevăzut de lege, motivele invocate se sprijină pe unul dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., în sprijinul contestaţiei depune ori invocă dovezi care sunt la dosar), prin interpretarea „per a contrario” rezultă că în situaţia în care una sau mai multe dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, soluţia este respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare.
Faţă de dispoziţiile legale menţionate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare, iar în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii O.T.T. şi O.R. împotriva deciziei penale nr. 3049 din 7 septembrie 2010 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 488/43/2009.
Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 169/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 171/2012. Penal → |
---|