ICCJ. Decizia nr. 2145/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2145/2012
Dosar nr. 11948/118/2011
Şedinţa publică din 19 iunie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 475 din 5 decembrie 2011, Tribunalul Constanţa a hotărât condamnarea, printre alţii a inculpatului M.M., în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) cu referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.
A făcut aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen. şi s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 2 ani şi 6 luni calculat potrivit art. 82 C. pen., atrăgându-se atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Totodată, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii cantităţii de 9,0 gr. rezină cannabis (proba 1) şi 9,4 gr. rezină de cannabis (proba 3).
S-a constatat că proba 4 priveşte pe inculpatul M.V. pentru care s-a disjuns cauza. S-a dispus confiscarea a două cântare electronice neinscripţionate de la inculpatul C.D.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că întrucât existau date potrivit cărora un cetăţean român în vârstă de 22 – 24 ani din municipiul Constanţa, zona „Abator”, vinde rezină de cannabis prin ordonanţa nr. 14/A/2009 din 28 iulie 2009 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Constanţa au fost autorizaţi pentru o perioadă de 30 de zile, un investigator sub acoperire şi colaboratorul acestuia pentru a strânge date şi informaţii privind identitatea persoanei şi activitatea infracţională desfăşurată.
În urma activităţilor desfăşurate, s-a stabilit că autor al infracţiunii de trafic de droguri de risc ar fi C.D. zis „C.”,alături de altă persoană.
La data de 06 ianuarie 2010, în jurul orei 17,00, lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa – Serviciul Antidrog aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu au observat în zona Tomis Nord, pe aleea Hortensiei, două persoane de sex masculin aflate lângă autoturismul, care aveau un comportament suspect. Cei doi au fost legitimaţi constatându-se că se numesc M.V.Şt. şi M.M.
Cu ocazia controlului corporal sumar al persoanelor depistate, asupra inculpatului M.V.Şt., în buzunarul gecii s-a descoperit o bucată de substanţă vegetală solidă de culoare maro cu miros specific de cannabis, formă paralelipipedică cu latura de aproximativ 2 cm.(proba 1), iar asupra inculpatului M.M., în buzunarul pantalonilor o bucată similară din aceeaşi substanţă (proba 2).
Bucăţile au fost supuse ulterior unei constatări tehnico-ştiinţifice, în urma căreia s-a stabilit că probele sunt constituite din rezină de cannabis, având 5,2 grame, proba 1 şi respectiv 6,2 grame, proba 2. În ambele probe s-a pus în evidenţă THC, iar rezina de cannabis face parte din Tabelul anexă III la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Audiat,inculpatul M.V.Şt. a declarat că ştia care este natura substanţei pe care o deţinea şi că a găsit-o pe jos în faţa unui liceu din municipiul Constanţa.
La reținerea acestei situații de fapt au fost avute în vedere procese verbale de sesizare din oficiu; procese verbale încheiate de investigatorii sub acoperire; procese verbale de depistare şi prindere în flagrant; procese verbale de percheziţie domiciliară; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; declaraţii martori; acte în circumstanţiere;
În faţa instanței înainte de începerea cercetării judecătorești inculpații C.D., A.A.M., P.T., M.M. aceasta au arătat că recunosc faptele pentru care s-a dispus trimiterea lor in judecata şi doresc să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., privind recunoașterea în totalitate a faptei reținute şi însușirea tuturor probelor administrate in cursul urmăririi penale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul M.M. care a invocat următoarele critici:
- greşita condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în condiţiile în care a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;
- fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni;
- în subsidiar, a solicitat aplicarea unei amenzi penale, în raport de circumstanţele reale de comitere faptei şi cele personale.
Prin decizia penală nr. 35/ P din 20 martie 2012, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul inculpatului M.M.
În baza art. 382 alin. (2) C. proc. pen., a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată, cu privire la inculpatul M.M. şi, rejudecând:
În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul M.M. la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului M.M. pe o perioadă de 2 ani şi 3 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. proc. pen., suma de 50 lei reprezentând onorariu parţial apărător desemnat din oficiu s-a stabilit a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul M.M. a declarat recurs prin apărătorul ales C.S., nemotivat.
În concluziile orale ale apărătorului desemnat din oficiu cu privire la individualizare, a cerut aplicarea art. 181 C. pen., pentru motivele expuse în partea introductivă.
Recursul este nefondat.
În prealabil analizei pe fond, Înalta Curte constată că:
- inculpatul, în faţa instanţei a solicitat aplicarea art. 3201 C. proc. pen., privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, săvârşirea faptei şi că solicită judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale;
- de asemenea, instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante.
Pe fondul cauzei se constată următoarele:
Apărătorile inculpatului privind lipsa gradului de pericol social specific infracţiunii ori a unui grad de pericol redus, cer să justifice aplicarea unei amenzi, sunt neîntemeiate.
Fapta inculpatului care a deţinut pentru consum cantitatea de 6,2 gr. rezină cannabis, relevă un pericol social ridicat al faptei cu toate caracteristicile specifice unei infracţiuni, ţinând seama de răspândirea fenomenului infracţional al traficului de droguri, în speţă, consum, şi o cantitate de droguri semnificativă.
Or, pe lângă argumentele prezentate de instanţa de apel, argumente pe care Înalta Curte şi le însuşeşte, se impune şi precizarea că legiuitorul a folosit expresia categorică în cazul aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., „instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului”, astfel că o altă soluţie decât condamnarea nu este posibilă.
Pe de altă parte, cum critica vizează individualizarea pedepsei, se constată că instanţa de fond a dat eficienţă circumstanţelor personale ale inculpatului, a redus pedeapsa sub minimul special, redus şi ca efect al reţinerii dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Se constată că instanţele au acordat valenţă datelor personale ale inculpatului faţă de cuantumul pedepsei aplicate dar şi sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei în condiţiile art. 81 C. pen., şi cum fapta inculpatului aşa cum s-a arătat prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în mod corect s-a apreciat că nu se justifică aplicarea unei amenzi.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpat în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 35/ P din 20 martie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2143/2012. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 2156/2012. Penal → |
|---|
