ICCJ. Decizia nr. 2437/2012. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2437/2012

Dosar nr. 4801/1/2012

Şedinţa publică din 18 iulie 2012

Asupra contestaţiei în anulare de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 147 din 15 martie 2009, Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpatul B.E.M., fiul lui I. şi M., născut în sat Sucutard, com. Geaca, jud. Cluj, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) "luare de mită în formă continuată", prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

b) "intermedierea şi înlesnirea efectuării unor operaţiuni financiare de către un agent economic privat pe care, în virtutea funcţiei, avea sarcina de a-l controla", prev. şi ped de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. şi ped. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

c) "intermedierea şi înlesnirea efectuării unor operaţiuni financiare de către un agent economic privat, săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea funcţiei, în virtutea căreia avea sarcina de a-l controla", prev. şi ped. de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. şi ped de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

d) "fals în declaraţii", prev. de art. 52 din Legea nr. 144/2007, republicată, raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, menţionate mai sus la pct. 1, lit. a) - d), şi a aplicat inculpatului B.E.M., pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare, la care a adăugat un spor de 6 (şase) luni, pedeapsa finală de executat fiind de 4 (patru) ani închisoare.

În baza disp. art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani.

Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul disp. art. 19 din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, raportat la dispoziţiile art. 118 lit. a) C. pen., a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul B.E.M., a sumei de 62.159,18 RON.

În baza disp. art. 163 C. proc. pen., a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B.E.M. până la concurenţa sumei totale de 62.159,18 RON, măsură asigurătorie ce este executorie de la momentul pronunţării prezentei sentinţe şi va fi dusă la îndeplinire prin executorul judecătoresc.

În baza art. 14 şi art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea totală a înscrisului intitulat "Declaraţie de avere", completat la data de 22 aprilie 2005 şi depus la A.N.A.F. - A.N.V.

Prin Decizia penală nr. 152/2011 din 22 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva Sentinţei penale nr. 147 din 15 martie 2010 a Tribunalului Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. 7327/99/2008, ce a fost desfiinţată în parte, în latură penală şi rejudecând, s-a înlăturat aplicarea faţă de inculpatul B.E.M., a pedepsei complementare şi accesorii privind interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen.

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. pe o durată de 5 ani.

S-au menţinut toate celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate şi s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.E.M., împotriva aceleiaşi hotărâri penale.

Prin Decizia nr. 2155 din 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpatul B.E.M. împotriva Deciziei penale nr. 152 din 22 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Împotriva acestei decizii, prin cererea înregistrată la data de 29 iunie 12 la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestatorul B.E.M. a formulat contestaţie în anulare invocând disp. art. 386 lit. c) C. proc. pen., în sensul că în speţă erau incidente prevederile art. 10 lit. i) C. proc. pen., deoarece a fost trimis în judecată şi condamnat pentru o faptă care a fost incriminată şi apoi dezincriminată, prin norme total nepredictibile, ceea ce demonstrează neimplicarea sa în nici o activitate ce ar fi putut fi circumscrisă sferei ilicitului penal.

Prin cererile depuse la dosar în datele de 12 iulie 12, respectiv 13 iulie 12, contestatorul B.E.M. a solicitat a se lua act de renunţarea la judecată, arătând că nici personal şi nici prin reprezentant nu a formulat contestaţie în anulare, pe care nu şi-o însuşeşte.

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că de vreme ce legiuitorul a prevăzut posibilitatea retragerii apelului, respectiv a recursului formulat, potrivit disp. art. 3854 alin. (2) rap. la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., în raport de care până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel sau recurs oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul, respectiv recursul declarat, pe cale de consecinţă poate fi retrasă şi contestaţia în anulare, ca fiind o cerere formulată într-o cale extraordinară de atac.

Aşa fiind, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă a contestatorului în sensul retragerii contestaţiei în anulare formulată de contestatul B.E.M. împotriva Deciziei penale nr. 2155 din 20 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei în anulare formulată de contestatorul B.E.M. împotriva Deciziei penale nr. 2155 din 20 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iulie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2437/2012. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs