ICCJ. Decizia nr. 257/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 257/2012
Dosar nr. 1648/2/2011
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 30 iunie 2010, petiţionarul G.M. a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A o plângere prin care a solicitat să se efectueze cercetări penale faţă de judecătorii Tribunalului Judeţean Giurgiu T.G., M.Z.U., M.B. şi a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă B.I., M.D., B.D.A. precum şi preşedinte complet T.C., I.S., S.L. care au soluţionat Dosarul nr. 1111/302/2007 din cadrul aceleaşi secţii pentru faptul că aceştia şi-au îndeplinit în mod necorespunzător îndatoririle de serviciu.
Prin Ordonanţa nr. 203/P/2010 din 8 Septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A, Serviciul Teritorial Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de B.I., M.D., B.D.A., T.C., S.I. - judecători la Curtea de Apel Bucureşti, C.S., O.L. - judecători la Tribunalul Bucureşti, T.G., B.M., M.Z.U.; L.S. - judecători la Tribunalul Giurgiu, H.L., B.A., judecători la Judecătoria Bolintin Vale, V.S., L.D., N.I., P.J.E., L.C. - judecători Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, L.L. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de şi art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, B.D.C. - avocat, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzută şi pedepsită art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. referire la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi art. 257 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, precum şi faţă de G.R. şi G.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, întrucât faptele nu există.
2. S-a dispus disjungerea cauzei şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei sub aspectul săvârşirii de către numiţii B.I., M.D., B.D.A., T.C., S.I. - judecători la Curtea de Apel Bucureşti a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246 C. pen., în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
3. S-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia sub aspectul săvârşirii de către numiţii C.S., O.L. - judecători la Tribunalul Bucureşti, T.G., B.M., M.Z.U., L.S. - judecători la Tribunalul Giurgiu, H.L., B.A., B.C. - judecători la Judecătoria Bolintin Vale, L.L. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, a infracţiunilor prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. şi de către numiţii V.S., L.D., N.I., P.J.E., L.C. - judecători Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, N.R. - avocat, a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 217 alin. (1) C. pen. şi art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
4. S-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia sub aspectul săvârşirii de către numiţii G.R. şi G.L. a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 213 alin. (1) C. pen., art. 289 C. pen. şi art. 217 alin. (1) C. pen., în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, unitate de parchet competentă din punct de vedere material şi teritorial.
Pentru a pronunţa această ordonanţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A, Serviciul Teritorial Bucureşti a reţinut că raportat la conţinutul infracţiunilor la activităţile desfăşurate de magistraţi, rezultă că denunţătorul G.M. nu a indicat conform dispoziţiilor art. 223 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 222 alin. (2) C. proc. pen., mijloacele de probă pe care îşi întemeiază supoziţiile şi nu au rezultat alte indicii de natură să ateste faptul că magistraţii enumeraţi ar fi pretins şi primit bani, bunuri sau alte foloase materiale de la numiţi G.R. şi G.L. prin intermediul avocatului B.C.D., în vederea pronunţării unei soluţii favorabile acestora în dosarele în care erau reclamaţi.
Nemulţumit de soluţiile adoptate la nivelul Ministerului Public, petiţionarul G.M. în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., a formulat plângere la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă să soluţioneze cauza în fond.
În motivarea plângerii, petiţionarul G.M. a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată. S-a mai susţinut de către acesta că i-au fost luate două proprietăţi prin acte criminale, şi că a fost dat afară din casă.
Prin Sentinţa penală nr. 289 din 16 iunie 201 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul G.M. împotriva Ordonanţei din 08 septembrie 2010. A menţinut ca legală şi temeinică Ordonanţa din 08 septembrie 2010 pronunţată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A, cu obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 50 RON.
Pentru a se hotărî astfel s-a reţinut că din actele şi lucrările dosarului se constată că denunţătorul G.M. nu a indicat mijloace de probă pe care îşi întemeiază supoziţiile şi nu au rezultat alte indicii care să ateste faptul că magistraţii enumeraţi în actul de sesizare ar fi pretins şi primit bani, bunuri sau alte foloase materiale de la numiţii G.R. şi G.L. prin intermediul avocatului B.C.D.
Împotriva acestei sentinţe petiţionarul G.M. a formulat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă), împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionarul G.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul G.M. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul G.M. împotriva Sentinţei penale nr. 289 din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 508/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 463/2012. Penal → |
|---|
