ICCJ. Decizia nr. 2750/2012. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2750/2012
Dosar nr. 3373/331/2011
Şedinţa publică din 10 septembrie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 32 din 12 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul B.E. împotriva sentinţei penale nr. 201 din 22 noiembrie 2011, pronunţată de Judecătoria Vălenii de Munte şi a obligat recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a reţinut, în esenţă următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 201 din 22 noiembrie 2011, pronunţată de Judecătoria Vălenii de Munte, s-a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.E., ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cererea sa contestatorul a arătat că aceasta este îndreptată împotriva sentinţei penale nr. 175/2011, pronunţată în dosarul penal nr. 3173/331/2011 al Judecătoriei Vălenii de Munte, fără a fi motivată în drept.
Instanţa a arătat că, potrivit disp. art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile menţionate la acelaşi articol de lege, acestea fiind expres şi limitativ prevăzute de legea penală, motivele invocate de către contestator neîncadrându-se în niciunul dintre aceste cazuri.
S-a reţinut că, referitor la cazurile prevăzute de către art. 386 C. proc. pen., este de observat faptul că cele prevăzute de lit. a), b), c) şi e), competenţa de soluţionare a acestora este stabilită pentru instanţele de recurs, doar cazul prevăzut de lit. d) dându-se şi în competenţa judecătoriilor. Astfel, potrivit acestui din urmă caz, obiectul contestaţiei în anulare îl poate forma doar ipoteza în care împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
S-a mai reţinut că Dosarul nr. 3063/331/2010 la care face referire contestatorul a avut ca obiect o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., ce a fost soluţionată prin respingerea acesteia, nefiind deci pronunţată o hotărâre pe fondul cauzei, astfel că nu poate face obiectul unei contestaţii în anulare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul B.E., care a fost respins ca inadmisibil.
S-a reţinut, în esenţă, că recurentul B.E. a formulat contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă de judecătorie, nu o hotărâre a unei instanţe de recurs, astfel că singurul caz de contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri de primă instanţă este cel de la art. 386 lit. d) C. proc. pen., cu condiţia să existe de fapt două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Totodată, faţă de împrejurarea că obiectul Dosarului nr. 3173/331/2011 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 201 din 22 noiembrie 2011, împotriva căruia contestatorul a formulat contestaţie în anulare este o plângere formulată potrivit art. 2781 C. proc. pen., Curtea de apel a constatat că potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acest text de lege a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în M. Of. al României nr. 714/26.10.2010, „hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă”.
Aşadar, s-a reţinut că după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, toate soluţiile pronunţate de către judecătorul care soluţionează în primă instanţă plângerea întemeiată pe disp. art. 2781 C. proc. pen. sunt definitive, nemaiputând fi atacate cu recurs, deoarece calea de atac ordinară a recursului se exercită doar în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie în anulare contestatorul B.E., fără a indica vreunul din cazurile prev. de art. 386 C. proc. pen.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie, fără a dispune citarea părţilor.
Contestaţia în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestaţiei formulate.
Pe de o parte, contestatorul nu a invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestaţia, iar pe de altă parte din cuprinsul cererii, acesta nu poate fi calificat şi încadrat în niciuna dintre dispoziţiile art. 386 C. proc. pen.
De asemenea, se constată că hotărârea atacată, deşi este definitivă, aşa cum prevede art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a)-e) din acelaşi text.
Din economia textului de lege sus-menţionat, rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluţionat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs, în cadrul unei hotărâri pronunţate în calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.E. împotriva deciziei penale nr. 32 din 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.E., împotriva deciziei penale nr. 32 din 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2748/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2751/2012. Penal → |
---|