ICCJ. Decizia nr. 3142/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3142 /2012
Dosar nr. 1298/119/2011
Şedinţa publică din 4 octombrie 2012
Asupra recursului penal de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 59 din 20 decembrie 2011, pronunţată în Dosar nr. 1298/119/2011, Tribunalul Covasna în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cu reţinerea art. 74 lit. c), art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpatul H.J. la pedeapsa 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 71 C. pen. a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 81 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei principale rezultante stabilite mai sus pe o durată de 2 ani şi 2 luni, reprezentând termen de încercare stabilit. conform art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen. a fost atrasă atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. au fost suspendate pedepsele accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 5.414 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile de întârziere ce se vor calcula la obligaţiile de plată principale componente ale prejudiciului până la data plăţii efective.
A fost respinsă cererea formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea hotărârii de la data rămânerii definitive ale acesteia către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Totodată, în baza art. 6 alin. (11) din O.U.G. nr. 75/2001 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive ale acesteia către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni în cazierul fiscal al inculpatului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 10 aprilie 2010 a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc sesizarea Gărzii Financiare Covasna din care rezultă faptul că numitul H.J. - administrator al firmei SC C.K. SRL Brateş, a achiziţionat în cursul lunii iunie 2008 cărămidă P de la SC O.I.E. SRL în valoare totală de 25.859,73 RON, operaţiune înregistrată în mod corect în evidenţele contabile ale firmei.
În urma verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare s-a stabilit faptul că, cantitatea de cărămizi mai sus menţionată a fost folosită de către numitul H.J. la construcţia unei case în municipiul Galaţi, lucrare în valoare de 500 euro.
Numitul H.J. nu a emis factură nici pentru cărămizile vândute şi nici pentru suma de 500 euro, reprezentând contravaloarea lucrării.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2008, învinuitul H.J. - administrator al firmei SC C.K. SRL din comuna Brateş, judeţul Covasna a achiziţionat de la SC O.I.E. SRL - Punctul de lucru Vârghiş, cărămizi P în valoare totală de 25.859,73 RON, conform facturilor nr. 703.486 din 30 iunie 2008, 703.488 din 30 iunie 2008, 703.490 din 30 iunie 2008, 703.491 din 30 iunie 2008, 703.492 din 30 iunie 2008.
Aceste facturi au fost înregistrate în mod corect în evidenţele contabile ale firmei, fiind întocmite note de intrare - recepţie, contravaloarea acestora regăsindu-se în soldul final al contului „401.1" - Furnizor din Balanţa de verificare analitică întocmită la data de 31 decembrie 2008.
Cu ocazia verificărilor efectuate de către comisari din cadrul Gărzii Financiare, secţia Covasna la data de 13 aprilie 2010 la firma SC C.K. SRL Brateş, privind stocul faptic şi stocul scriptic, s-a constatat faptul că aceste cărămizi nu se mai află în posesia firmei administrate de învinuitul H.J., fiind întocmit procesul-verbal nr. 701.595/CV din 13 aprilie 2010.
Pe timpul efectuării acestor verificări învinuitul H.J. a precizat în nota explicativă dată în faţa comisarilor gărzii financiare, faptul că a folosit aceste cărămizi la construcţia unei case pentru o persoană fizică din municipiul Galaţi, însă nu a emis factură nici pentru cărămizile folosite şi nici pentru efectuarea lucrării în valoare de 500 euro.
Conform procesului verbal întocmit de comisarii gărzii financiare nr. 701.595/CV din 13 aprilie 2010, învinuitul H.J. a creat un prejudiciu bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a cărămizilor vândute şi a contravalorii lucrării efectuate, estimat la suma de 4.423,91 RON.
Pentru stabilirea prejudiciului cert a fost înaintată de către Garda Financiară, secţia Covasna adresa nr. 700.223 din 18 martie 2010 către D.G.F.P. Covasna - Activitatea de Inspecţie Fiscală.
În urma verificărilor efectuate de către inspectori din cadrul A.I.F. Covasna, s-a stabilit faptul că învinuitul H.J. a creat un prejudiciu total bugetului de stat în valoare de 6.266 RON, aşa cum rezultă din raportul de Inspecţie Fiscală nr. 4074 din 28 mai 2010.
La data de 02 decembrie 2010 Tribunalul Covasna la cererea Oficiului Registrului Comerţului Bucureşti prin directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Covasna, a hotărât prin Sentinţa civilă nr. 1738 din 02 decembrie 2010 dizolvarea firmei SC C.K. SRL Brateş, sentinţă comunicată şi învinuitului H.J.
Deşi i-a fost acordat termenul solicitat pentru a achita prejudiciul cauzat bugetului de stat, învinuitul H.J. nu a achitat nici până în prezent acest prejudiciu.
În declaraţia dată în faţa organelor de poliţie judiciară învinuitul H.J. a recunoscut faptul că nu a emis facturi pentru cărămizile folosite la construcţia casei din municipiul Galaţi şi nici pentru contravaloarea lucrării, motivând faptul că nu a emis aceste facturi deoarece nu a încasat sumele de bani cuvenite de la beneficiarul lucrării nici până în prezent.
Apreciind dovedită vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe în raport cu situaţia de fapt reţinută în cauză, instanţa de fond a constatat că:
Fapta inculpatului H.J. de a nu înregistra în evidenţele contabile ale firmei SC C.K. SRL al cărei administrator era, firmă în prezent radiată, contravaloarea cărămizilor şi a lucrării efectuate pentru construcţia unui imobil din Galaţi, creând astfel un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală 5.414 RON la momentul actual, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscale prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Pentru fapta ce s-a reţinut în sarcina inculpatului prima instanţă i-a aplicat acestuia o pedeapsă la stabilirea şi individualizarea căreia s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi limitele de pedeapsă reduse conform art. 3201 C. proc. pen.
Având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, atitudinea de recunoaştere şi regret de comiterea faptei, precum şi strădania inculpatului de a acoperi prejudiciu, chiar dacă din lipsa resurselor financiare nu a reuşit acest lucru în totalitate, instanţa de fond a apreciat că pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cu reţinerea art. 74 lit. c), art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. d) C. pen. este suficientă pentru atingerea scopului de prevenţie generală şi specială şi de reeducare prevăzută de art. 52 C. pen.
Tribunalul a reţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen. având în vedere atitudinea de recunoaştere şi regret a faptei şi de colaborare constantă cu organele judiciare şi încercările perseverente ale inculpatului de a acoperi în măsura posibilităţilor financiare a prejudiciului creat.
Fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie şi existând la dosarul cauzei dovada cuantumului prejudiciului rămas neachitat (Decizia nr. 510 din 8 iunie 2010 a ANAF şi situaţia de calcul a obligaţiilor accesorii), în baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna, şi a obligat pe inculpat să plătească părţii civile suma de 5.414 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile de întârziere ce se vor calcula la obligaţiile de plată principale componente ale prejudiciului până la data plăţii efective.
Împotriva hotărârii sus menţionate a declarat apel partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Finanţelor Publice, hotărâre criticată pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, partea civilă a arătat că se impune instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.
Prin neluarea unei asemenea măsuri, au fost ignorate dispoziţiile art. 163 şi 164 C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 28/Ap din 6 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de partea civilă ANAF, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna împotriva Sentinţei penale nr. 59 din 20 decembrie 2011 a Tribunalului Covasna, pronunţată în Dosar nr. 1298/119/2011.
Pentru a pronunţa această Decizie, instanţa de apel a reţinut că potrivit art. 363 C. proc. pen. termenul de apel este de 10 zile dacă legea nu spune altfel, pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
În speţă pentru partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice, termenul de apel a curs de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, respectiv de la data de 22 decembrie 2011.
Cum apelul a fost declarat la data de 4 ianuarie 2012 şi cum calea de atac putea fi exercitată până la 3 ianuarie 2012 inclusiv, în baza art. 379 lin. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea de apel a respins apelul ca tardiv.
Cheltuielile judiciare către stat au fost suportate de apelanta parte civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă, criticând-o prin aceea că în mod greşit s-a respins apelul ca fiind tardiv întrucât, deşi prin cererea de constituire de parte civilă a fost indicat sediul la care să fie citată pe parcursul procesului penal, în municipiul Sf. Gheorghe, actele procedurale au fost comunicate la sediul DGFP Covasna.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport de critica formulată, Înalta Curte constată că recursul declarat de partea civilă este fondat.
Prin Sentinţa penală nr. 59 din 20 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Covasna a fost condamnat inculpatul H.J. la pedeapsa 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cu reţinerea art. 74 lit. c), art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi cu aplicarea art. 81 C. pen.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de
Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 5.414 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile de întârziere ce se vor calcula la obligaţiile de plată principale componente ale prejudiciului până la data plăţii efective.
A fost respinsă cererea formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului.
Împotriva Sentinţei instanţei de fond a declarat apel partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna, iar prin Decizia penală nr. 28/Ap din 6 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov s-a respins ca tardiv apelul, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea acestei soluţii s-a arătat că dispozitivul Sentinţei a fost comunicat părţii civile la data de 22 decembrie 2011, iar apelul a fost declarat la data de 4 ianuarie 2012, peste termenul legal de 10 zile prev. de art. 363 alin. (3) C. proc. pen..
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului instanţei de fond, Înalta Curte constată că pe parcursul procesului penal, partea civilă a fost citată la sediul AFP Covasna - Tg. Secuiesc.
Deşi prin cererea de constituire de parte civilă, aflată la fila 18 dosar fond se face menţiunea că sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Covasna se află în municipiul Sf. Gheorghe, dispozitivul Sentinţei penale nr. 59/2011 a fost comunicat la AFP Covasna cu sediul în municipiul Târgu Secuiesc.
Faţă de împrejurarea că hotărârea instanţei de fond a fost comunicată părţii civile la o adresă greşită, aceasta era în termen să formuleze apel împotriva Sentinţei penale nr. 59 din 20 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Covasna, aşa încât în mod greşit a fost respins apelul ca fiind tardiv.
Având în vedere cele menţionate, Înalta Curte constată că recursul declarat de partea civilă Direcţia Finanţelor Publice Covasna este fondat, iar în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. urmează a fi admis, se va casa în totalitate decizia penală atacată şi se va trimite cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel Braşov.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna împotriva Deciziei penale nr. 28/Ap din 6 martie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în totalitate decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat H.J. în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 4 octombrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 3139/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3147/2012. Penal → |
---|