ICCJ. Decizia nr. 3171/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3171/2012
Dosar nr. 277/111/2012
Şedinţa nepublică din 5 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 56 din 6 martie 2012, Tribunalul Bihor, s-a admis cererea inculpatului B.L.V.V. de aplicare a procedurii prev. de art. 3201 C. proc. pen. şi a fost condamnat inculpatul minor B.L.V.V. - cetăţean român, fiul lui V. şi M.-N., ns. în Ştei, jud. Bihor, studii 10 clase, elev la Colegiul Naţional "A.I." din Ştei, domiciliat în oraş Ştei, str. P., jud. Bihor, fără antecedente penale, la următoarele pedepse: 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99 alin. (3) C. pen., art. 109 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.; 300 RON amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99 alin. (3) C. pen., art. 109 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., art. 109 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 şi art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 luni închisoare.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 de ore din 24 noiembrie 2011.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, pe un termen de încercare de 8 luni, conform art. 110 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 118 lit. "e), f)" C. pen., cu referire la art. 17 şi 18 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului: a sumei de 600 RON de la inculpat, din care suma de 504 RON consemnată la C.B. conform recipisei de consemnare din 28 noiembrie 2011; confiscarea specială în vederea distrugerii, a următoarelor cantităţi de droguri: 12 grame cannabis (5 grame+3 grame+4 grame), rămase în urma analizelor de laborator, ambalată şi sigilată cu sigiliu; 20 grame (10 grame+10 grame) substanţă solidă în amestec cu urme fragmente vegetale, droguri în care s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinolul, rămase în urma analizelor de laborator, ambalate şi sigilate cu sigiliu.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
A reţinut tribunalul că, prin rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Oradea înregistrat la instanţă la data de 11 ianuarie 2012 sub Dosar nr. 277/111/2012 a fost trimis în judecată inculpatul minor B.L.V.V. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 99 alin. (3) C. pen., a infracţiunii de consum ilicit de droguri de risc în formă continuată prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 99 alin. (3) C. pen. şi a infracţiunii de tolerare cu ştiinţă a consumului de asemenea droguri în propria locuinţă prev. şi ped. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.
În sarcina inculpatului s-a reţinut că în perioada 2010 - 2011 a procurat mai multe seminţe de plante de cannabis, din Franţa, pe care ulterior le-a cultivat (însămânţat, răsădit şi îngrijit), fără drept, atât la locuinţa sa, cât şi în grădina situată în apropierea imobilului de domiciliu din oraşul Ştei, plante de cannabis, care ajunse la maturitate au fost recoltate de către inculpat, iar ulterior, în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, o parte din aceste droguri le-a oferit, respectiv valorificat persoanelor din anturajul său, inclusiv investigatorului şi colaboratorului autorizaţi în cauză, o parte le-a reţinut pentru consum propriu, respectiv a preparat "unt de marijuana", precum şi faptul că a tolerat cu bună ştiinţă consumul de asemenea droguri în propria locuinţă.
În faţa instanţei, inculpatul personal a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
Inculpatul B.L.V.V. a fost reţinut 24 de ore în faza de urmărire penală, la data de 24 noiembrie 2011.
Din copia cazierului judiciar a rezultat că inculpatul nu are antecedente penale.
În cursul urmăririi penale, s-a efectuat referatul de evaluare de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, conform art. 482 C. proc. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În fapt, în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul B.L.V.V., aflându-se împreună cu mai mulţi elevi de la Colegiul "A.I." din oraşul Ştei, însoţiţi de L.V. (tatăl inculpatului, în calitate de cadru didactic), pentru o perioadă de 10 zile, într-un schimb de experienţă în localitatea S.V. - Franţa, la un moment dat, împreună cu alţi colegi francezi, a fumat o ţigară cu cannabis oferită gratis de unul dintre aceştia.
Cu această ocazie, inculpatul B.L.V.V. observând un elev francez având asupra sa muguri (inflorescenţă) de cannabis, i-a cerut acestuia mai multe seminţe, cu scopul de a le transporta şi însămânţa ulterior la domiciliul său din România.
După ce inculpatul a intrat în posesia respectivelor seminţe, le-a pus într-o pungă şi le-a păstrat pentru a fi introduse, la întoarcere, în ţară, fără să-i comunice tatălui său aceste împrejurări, cumpărând tot din Franţa mai multe folii transparente pentru confecţionarea ţigărilor artizanale cu asemenea droguri.
După ce a ajuns la domiciliul său, inculpatul a însămânţat în mai multe ghivece seminţele de cannabis, păstrându-le până în primăvara anului 2011, când plantele de cannabis au crescut, după care le-a plantat în grădina situată în spatele imobilului său de domiciliu, asigurând cultivarea acestora până la sfârşitul lunii august 2011 când o parte din plante a fost recoltată, cea mai mare parte însă fiind distrusă de mama inculpatului, la solicitarea martorului O.C., după ce acesta din urmă i-a comunicat mamei inculpatului că sunt plante de cannabis.
După recoltarea plantelor de cannabis, inculpatul a pus la uscat în camera sa o parte din inflorescenţa acestora împreună cu frunzele aferente, iar o parte le-a pus la uscat în garajul aferent imobilului de domiciliu, consumând sub formă de ţigarete o parte din drogurile astfel obţinute.
În cursul lunilor septembrie - octombrie 2011, inculpatul B.L.V.V. a oferit, în mod repetat, asemenea ţigări cu cannabis, persoanelor din anturajul său, respectiv făptuitorilor C.O.G., F.G.R. şi R.R., pentru consum, persoane împreună cu care a consumat asemenea ţigări atât la domiciliul său, cât şi în alte locuri din oraşul Ştei.
În cadrul acestor întâlniri, inculpatul l-a întrebat pe numitul "G.R." dacă nu cunoaşte persoane interesate să cumpere astfel de droguri, acesta spunându-i că preţul pe care îl percepe el (adică inculpatul), comunicat anterior, de 60 RON/gram, este unul ridicat.
În aceeaşi perioadă de timp, în cursul lunii august 2011, după ce s-a interesat în prealabil pe internet, inculpatul B.L.V.V. a preparat "unt de marijuana" (din frunze de cannabis, apă şi unt, amestec pe care, după ce l-a încălzit şi topit, l-a strecurat şi pus în două caserole din plastic).
După ce "untul de marijuana" s-a răcit şi solidificat, a consumat o parte, restul, rămânând în cele două caserole în garajul aferent locuinţei.
Aflându-se în zona Ştei că inculpatul deţine droguri de cannabis, având intenţia şi de a le valorifica, inculpatul a luat legătura cu investigatorul şi colaboratorul autorizaţi în cauză.
În aceste condiţii, la data de 22 noiembrie 2011 în jurul orelor 13.30, investigatorul cu numele de cod "Ş.C." şi colaboratorul cu numele de cod "I.M.", s-au întâlnit cu inculpatul, în apropierea L.I. din Ştei, unde acesta din urmă le-a valorificat cu suma de 600 RON, cantitatea de aproximativ 10 grame cannabis.
Urmare a ofertei avansate de inculpatul B.L.V.V. la data de 22 noiembrie 2011 de a-i valorifica investigatorului autorizat în cauză şi pentru viitor astfel de droguri, cei doi s-au înţeles ca la data de 24 noiembrie 2011 să se întâlnească pentru ca inculpatul să-i vândă o nouă cantitate de aproximativ 10 grame cannabis, cu suma de 600 RON.
Astfel, la aceeaşi dată, în jurul orelor 15:00 s-a procedat la prinderea în flagrant a inculpatului, în autoturismul folosit de investigatorul sub acoperire, staţionat pe DN 76, la intersecţia cu str. P., din oraşul Ştei, imediat după ce acesta a intrat în posesia sumei de 600 RON, ca urmare a valorificării cantităţii de aproximativ 10 grame de cannabis investigatorului.
Cu ocazia percheziţiei corporale, asupra inculpatului a fost găsită suma de 600 RON, pe care acesta a primit-o anterior de la investigator, cu titlu de preţ a celor aproximativ 10 grame de cannabis, precum şi o punguliţă de plastic cu sistem de închidere tip zip-lock, în care se afla cantitatea de aproximativ 1,4 grame cannabis.
Seriile bancnotelor cu cupiura de 100 RON, găsite asupra inculpatului au fost identice cu seriile bancnotelor consemnate în procesul-verbal din data de 24 noiembrie 2011.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului, au fost identificate şi ridicate, în camera folosită de către acesta, respectiv sub o masă, o punguliţă de plastic cu sistem de închidere zip-lock, în care se afla aproximativ 1,3 grame cannabis, un număr de 7 seminţe de cannabis, iar pe mobilierul situat în aceeaşi cameră, a fost identificată şi ridicată suma de 504 RON, bani dobândiţi de inculpat, în urma valorificării drogurilor, în data de 22 noiembrie 2011, în condiţiile arătate mai sus.
Cu aceeaşi ocazie, în garajul aferent imobilului de domiciliu al inculpatului, au mai fost identificate cele două caserole din plastic ce conţineau "unt de marijuana", caserole care au fost predate organului de urmărire penală, de către numita B.L.M.N. - mama inculpatului.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, solicitând să se desfiinţeze sentinţa în sensul de a se majora pedepsele ce i-au fost aplicate inculpatului intimat. S-a apreciat că rolul preventiv şi educativ al pedepsei a fost complet eliminat prin aplicarea unei sancţiuni derizorii pentru săvârşirea unor infracţiuni deosebit de grave, cu un impact major asupra unor persoane tinere, sens în care s-a făcut referire la împrejurarea că inculpatul intimat a atras şi alte persoane în câmpul infracţional. S-a mai arătat că inculpatul intimat a comis un număr de trei infracţiuni cu un pericol social concret deosebit, iar activitatea infracţională s-a desfăşurat pe parcursul unui an şi a fost laborios pregătită de către inculpatul intimat. S-a mai precizat că în ceea ce-l priveşte pe inculpatul intimat s-au aplicat şi dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru denunţarea doar a persoanelor pe care le-a atras în câmpul infracţional, persoane faţă de care, de altfel, s-au dat soluţii de netrimitere în judecată.
De asemenea, s-a apreciat că în mod nejustificat, pe lângă dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpatului intimat şi circumstanţe atenuante, câtă vreme din referatul de evaluare întocmit de serviciul de probaţiune rezultă că inculpatul intimat a cunoscut caracterul infracţional a faptelor sale, dar le-a comis sperând că nu va prins.
Prin Decizia penală nr. 70/R din 31 mai 2012, CA Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Oradea împotriva Sentinţei penale nr. 56/P din 6 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Bihor.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a hotărât următoarele:
În mod corect prima instanţă a reţinut starea de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatului dând faptelor comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Tot corect, prima instanţă a reţinut cu privire la fiecare dintre cele trei infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, prima instanţă a constatat justificat că în speţă sunt aplicabile cerinţele prevăzute de art. 3201 alin. (1) - (4) C. proc. pen., inculpatul intimat declarând înainte de începerea cercetării judecătoreşti, că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le cunoaşte şi le-a însuşit.
S-a arătat că hotărârea atacată cu apela fost temeinică şi sub aspectul individualizării pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului - intimat că în mod corect s-au reţinut în favoarea acestuia circumstanţele atenuate prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, solicitând, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 3859 pct. 14 şi pct. 172 C. proc. pen., admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri atacate şi, rejudecând, cauza instanţa să pronunţe o hotărâre just individualizată. Cu toate că instanţa a enumerat criteriile de individualizare, s-a constatat că acestea au avut doar un caracter formal, nefiind luate în considerare la aprecierea şi dozarea pedepselor aplicate.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că recursul declarat în cauză nu este fondat, urmând ca fiind respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor corespunde situaţiei de fapt reţinute, în mod corect stabilind instanţa de fond că în cauză sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracţiunilor reţinută în sarcina sa.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată atât sub aspectul cuantumului cât şi a modalităţii de executare.
Examinând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a reţinut dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru fiecare dintre cele trei infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată acesta denunţându-i şi facilitând tragerea la răspundere penală a numiţilor C.O.G., F.-G.R. şi R.R.
De asemenea, se constată că prima instanţă în mod corect a reţinut în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 3201 alin. (1) - (4) C. proc. pen., acesta declarând înainte de începerea cercetării judecătoreşti, că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în rechizitorul întocmit de parchet, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le cunoaşte şi, şi le-a însuşit.
Astfel, instanţa de fond a aplicat inculpatului pedepse just individualizate, în raport de limitele de pedeapsă ce au fost reduse corespunzător ca urmare a aplicării succesive a dispoziţiilor art. 109 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., respectiv art. 76 lit. c) C. pen.
La individualizarea pedepselor, prima instanţă a avut în vedere atât natura şi gravitatea infracţiunilor comise de inculpat, perioada de timp în care acesta a fost implicat în activitatea infracţională, complexitatea activităţilor desfăşurate, precum şi împrejurarea că a oferit cannabis spre consum, l-a valorificat şi a ajuns chiar să prepare unt de marijuana. De asemenea, a fost avută în vedere şi vârsta inculpatului, comportamentul bun al acestuia anterior comiterii faptelor, conduita procesuală corespunzătoare, atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, faptul că în perioada 10 ianuarie 2012 - 20 ianuarie 2012 s-a internat într-un centru de reabilitare şi psihoterapie. Faţă de cele mai sus-arătate se constată că circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. au fost corect reţinute în favoarea inculpatului.
Înalta Curte apreciază că pedepsele aplicate inculpatului au fost just individualizate de instanţa de fond atât sub aspectul cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii de executare numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., referitoare la scopul educativ şi preventiv al pedepsei.
Faţă de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea împotriva Deciziei penale nr. 70/R din 31 mai 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul B.L.V.V.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B.L.V.V., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3173/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2566/2012. Penal → |
|---|
