ICCJ. Decizia nr. 3280/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3280/2012
Dosar nr. 14396/95/2010
Şedinţa publică din 15 octombrie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 123 din 5 iulie 2011 a Tribunalului Gorj, secţia penală, în dosarul nr. 14396/95/2010, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii, privind pe inculpatul O.M.O., din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 290 C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat inculpatul O.M.O. la 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.; în baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare; în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), acelaşi inculpat a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 3 ani, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.; conform art. 33 lit. a), 34 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.; în baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnată inculpata B.L. la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.; în baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.; în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor, reţinerea şi arestul preventiv din 20 septembrie 2010 la zi, pentru O.M.O., şi din 22 septembrie 2010 la zi, pentru B.L.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor.
În baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii O.M.O. şi B.L., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL Dăneşti - prin lichidator judiciar SC S. SPRL Tg. Jiu - la despăgubiri materiale în sumă de 87.542,67 RON către partea civilă SC R.D.S. SRL Bucureşti şi 193.293,02 RON către SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, precum şi la majorări de întârziere, ce s-a dispus a se calcula începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv; a fost obligat inculpatul O.M.O., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL Dăneşti, prin lichidator judiciar SC S. SPRL Tg. Jiu, la daune materiale reprezentate de TVA şi impozit pe profit în sumă de 522.996 RON către partea civilă A.N.A.F. Bucureşti şi 117.314,78 RON către partea civilă SC R.L.R. IFN SA Bucureşti, precum şi la majorări de întârziere, ce s-a dispus a se calcula începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
S-a constatat că partea civilă SC P.L.R. IFN SA localitatea Voluntari, judeţul Ilfov, nu s-a mai constituit parte civilă în cauză; în baza art. 348 C. proc. pen., s-au desfiinţat total înscrisurile falsificate, respectiv file cec, bilete la ordin şi, în baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea copie dispozitivului prezentei hotărâri judecătoreşti către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la momentul rămânerii definitive.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul O.M.O. la 1.500 RON, cheltuieli judiciare statului, şi inculpata B.L. la 2.000 RON, cheltuieli judiciare statului, din care suma de 500 RON, onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti către Baroul Gorj, sume în care sunt incluse cheltuielile judiciare efectuate la urmărirea penală.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 622/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpaţilor: O.M.O., pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 290 C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen.; B.L. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cercetărilor privind pe B.R.O., cercetat pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) C. pen. şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu.
În fapt, instanţa de fond a constatat că inculpatul O.M.O. este asociat unic şi administrator al SC A. SRL Dăneşti înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj la 21 ianuarie 2002, având ca activitate principală "comerţ cu amănuntul în magazine specializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi alcoolice şi tutun". Societatea avea cont bancar deschis la R.B. SA - Bucureşti.
În anul 2008, inculpatul O.M.O. a cunoscut-o pe inculpata B.L., pe care prin Procura din 30 ianuarie 2009 a împuternicit-o să efectueze şi să încheie orice contracte civile şi comerciale, precum şi să deschidă un punct de lucru în Municipiul Bucureşti.
După deschiderea acestuia, la adresa din strada G. - Bucureşti, în perioada februarie - aprilie 2009, inculpatul O.M.O., în înţelegere cu inculpata B.L., a indus în eroare SC R.D.S. SA Bucureşti şi SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, cu ocazia încheierii şi derulării contractelor prin emiterea de file cec fără a avea disponibil în cont şi ulterior a indus în eroare SC R.L.R. IFN SA Bucureşti şi P.L.R. I.F.N. SA Bucureşti prin prezentarea la încheierea contractelor de leasing de documente financiar-contabile care conţineau date nereale, în următoarele împrejurări:
Inculpatul O.M.O., în calitate de administrator al SC A. SRL Dăneşti, a încheiat cu SC R.D.S. SRL Bucureşti contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere din 3 martie 2009, constând în aceea că i-au fost emise un număr de 3 (trei) carduri valorice, conform facturii fiscale din 31 martie 2009 şi fişei clientului SC A. SRL Dăneşti, pentru achiziţionarea de motorină.
În baza cardurilor astfel obţinute s-a ridicat din staţiile R. carburant în valoare totală de 87.542,67 RON, conform facturilor fiscale din 15 martie 2009, din 31 martie 2009 şi din 15 aprilie 2009.
Pentru plata carburantului, inculpatul O.M.O. a emis fila cec din 5 iunie 2009, refuzată din lipsă totală de disponibil, trăgătorul aflându-se în interdicţie bancară.
Inculpatul O.M.O. a declarat că a semnat contractul cu SC R.D.S. SRL Bucureşti şi împreună cu instrumentul de plată şi actele societăţii sale le-a pus într-un plic şi înmânat martorului L.M.I., în prezenţa inculpatei B.L., cea care ulterior a vândut unor persoane necunoscute cele 3 carduri despre a căror obţinere în mod fraudulos aceasta avea cunoştinţă, aşa cum rezultă din declaraţia martorului B.C. şi a interceptărilor convorbirilor telefonice.
Astfel, în baza Ordonanţei nr. 622/P/ 2009 din 21 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, confirmată prin Încheierea nr. 103 din 22 septembrie 2009 a Tribunalului Gorj, în data de 21 septembrie 2009, ora 17:25:20, a fost înregistrată şi interceptată o convorbire telefonică dintre inculpata B.L., posesoarea postului telefonic 07XXXXXXXX, notată cu "F" şi inculpatul O.M.O., posesorul postului telefonic nr. 07YYYYYYYY, notat cu "B", din care rezultă că inculpata B.L. avea cunoştinţă de emiterea cardurilor şi utilizarea acestora.
Cele 3 carduri valorice au fost primite la adresa de corespondenţă din sector 6, Bucureşti, unde îşi avea domiciliu L.M.I., care a fost prezentat inculpatului O.M.O. de martorul B.C.
Inculpata B.L. a declarat că avea cunoştinţă despre tranzacţia cu cardurile obţinute de SC A. SRL Dăneşti, însă nu ea este cea care s-a ocupat de comercializarea acestora şi nu cunoaşte persoanele cărora le-au fost vândute cardurile.
Conform Adresei din 17 septembrie 2009, SC R.D.S. SRL Bucureşti s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 87.542,67 RON.
Prin plângerea adresată organelor de urmărire penală, SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, a sesizat faptul că în luna martie 2009 a fost prejudiciată de SC A. SRL Dăneşti cu suma de 193.294,02 RON, cu ocazia livrării de produse din carne, pentru plata cărora a fost emisă o filă cec fără acoperire bancară.
S-a stabilit faptul că la începutul lunii martie 2009, inculpata B.L. a contactat reprezentanţii din Bucureşti ai SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, în vederea livrării de carne şi preparate de carne. În acest sens, inculpata B.L. s-a deplasat la punctul de lucru din Bucureşti al SC G. SRL Recea, la martora P.D., director de vânzări la acea dată, însoţită de o persoană de sex bărbătesc pe care a recomandat-o ca şeful Corpului de Control al Guvernului, interesată de achiziţia ulterioară de produse din carne, pentru a crea convingerea că este o persoană juridică solvabilă.
În înţelegere cu inculpatul O.M.O., inculpata B.L. a semnat la data de 6 martie 2009 contractul de livrare produse din carne în numele SC A. SRL Dăneşti, cu SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, reprezentată de martora P.D., stipulându-se ca modalitate de plată fila cec.
Livrarea produselor s-a efectuat în data de 11 martie 2009, conform facturilor fiscale nr. AA şi BB, în valoare totală de 193.294,02 RON, facturi semnate şi ştampilate pentru primirea mărfii de inculpata B.L.
Marfa a fost transportată de furnizor cu mijloacele proprii în Bucureşti la indicaţiile inculpatei, în curtea interioară a SC M. SRL într-un spaţiu frigorific, de care conform declaraţiei acesteia răspundea C.F., persoană ce nu a fost identificată sub acest nume, fapt ce se coroborează cu declaraţiile martorei P.D., care a menţionat că s-a spus despre persoana în cauză de către inculpată că se numeşte altfel de câte ori era întrebată ce s-a întâmplat cu marfa.
După ce marfa a fost descărcată, inculpata B.L. a completat pentru plata acesteia două bilete la ordin, din 11 martie 2009 şi 11 martie 2009 pentru suma de 77.643,68 RON, respectiv 15.650.84 RON, ambele în numele SC A. SRL Dăneşti, semnate de către inculpatul O.M.O.
La termenul scadent, biletul la ordin din 11 martie 2009 a fost introdus la plată şi refuzat pe motivul lipsei totale de disponibil.
Fiind contactată de reprezentanţii SC G. SRL, Recea, judeţul Maramureş, şi aducându-i-se la cunoştinţă refuzul la plată, inculpata B.L. a eliberat pentru plata sumei de 193.294,02 RON fila cec nr. CC, semnată de inculpatul O.M.O., fiind refuzată şi aceasta la plată pentru acelaşi motiv. Atât fila cec cu care s-a efectuat plata pentru cardurile de motorină, cât şi cele 2 bilete la ordin şi fila cec cu care s-au achitat produse din carne au fost semnate de inculpatul O.M.O., conform raportului de expertiză grafoscopică din 4 decembrie 2009 al Serviciului de Criminalistică din cadrul I.P.J. Gorj.
Prin Adresa nr. 1345 din 11 octombrie 2010, SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 193.293,02 RON.
Din analiza rulajului contului SC A. SRL Dăneşti, pus la dispoziţie de R.B. Bucureşti, rezultă că societatea a înregistrat mai multe incidente bancare, iar pentru perioadele emiterii filelor cec nu a avut asigurată provizia necesară (disponibil în cont).
Organele de poliţie din cadrul I.P.J. Gorj - Serviciul de Investigare a Fraudelor - s-au sesizat din oficiu la data de 13 septembrie 2010, respectiv 15 septembrie 2010, cu privire la faptul că în luna februarie 2009, respectiv martie 2009, inculpatul O.M.O. - în calitate de administrator al SC A. SRL Dăneşti, a indus în eroare reprezentanţii SC R.L.R. IFN SA Bucureşti şi P.L.R. IFN SA Bucureşti cu ocazia întocmirii a 3 contracte de leasing (2 cu R.L.R. şi 1 cu P.R.L.) prin prezentarea de situaţii financiare (balanţe şi bilanţ) fictive, creând un prejudiciu total de 184.114 RON.
Astfel, inculpatul O.M.O. a încheiat cu SC R.L.R. IFN SA Bucureşti contractele de leasing numerele DD şi EE din 23 februarie 2009, având ca obiect finanţarea a două autovehicule marca D.L.L., după ce în prealabil a depus la SC D.G.A. SRL Piteşti - dealer autorizat D., actele societăţii, precum şi certificatul de înregistrare, carte de identitate administrator, bilanţ prescurtat 2007, balanţă iunie 2008, bilanţ semestrial 2008, documente care au fost transmise finanţatorului (R.L.R.).
Documente contabile înregistrate la Administraţia Financiară Tg. Jiu în luna august 2008 şi depuse la firma de leasing prezentau în conţinutul lor date nereale, aspecte rezultate din actele de control ale Gărzii Financiare Gorj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj şi expertiza financiar-contabilă efectuată în cauză. Odată obţinută finanţarea în mod fraudulos, inculpatul a ridicat de la dealerul auto, în data de 23 februarie 2009, cele două autoturisme. În acelaşi mod a procedat şi la P.L.R. IFN SA Bucureşti, de unde a ridicat un autoturism marca A., în baza contractului de leasing nr. FF din 18 martie 2009.
Din momentul ridicării celor 3 autoturisme (2 autoturisme "L.L." şi un autoturism "A.", inculpatul nu a achitat nicio rată aferentă contractelor de leasing.
Prin Adresa nr. 502 din 14 septembrie 2010, SC R.L.R. IFN SA Bucureşti a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 117.314,78 RON; la rândul său, P.L.R. IFN SA Bucureşti, prin Adresa nr. 90578 din 15 septembrie 2010, a comunicat că prejudiciul cauzat este de 66.800 RON şi a fost recuperat, neconstituindu-se parte civilă în cauză, conform Adresei din 21 octombrie 2010.
Cu ocazia controlului efectuat de către Garda Financiară Gorj la SC A. SRL Dăneşti administrată de inculpatul O.M.O., s-a constatat că în semestrul I/2009 societatea a efectuat aprovizionări intracomunitare de porcine fără a depune la organele fiscale niciun fel de declaraţii sau deconturi privind obligaţiile fiscale, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 245.510 RON (impozit pe profit şi T.V.A.).
S-a stabilit că inculpatul O.M.O. a achiziţionat în perioada 25 martie 2009 - 12 mai 2009, din Germania, de la furnizorul identificat cu codul de TVA de GG (I.L.), porcine în valoare de 259.019 euro, plata efectuând-o din contul societăţii, după ce în prealabil acesta îl alimentase cu depuneri în numerar în baza unor contracte de împrumut între inculpat ca persoană fizică şi societatea sa. Din rulajul contului rezultă că plăţile către furnizorul de porcine din Germania au fost efectuate de către inculpatul O.M.O., administrator al SC A. SRL Dăneşti.
Întreaga operaţiune de achiziţii intracomunitare nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii, creând astfel un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 245.510 RON, din care 228.052 RON - TVA, iar 17.458 RON impozit pe profit, conform actelor de control ale Gărzii Financiare Gorj, D.G.F.P. Gorj şi a raportului de expertiză financiar-contabilă efectuat în cauză.
Totodată, s-a mai stabilit că inculpatul, în calitate de administrator al SC A. SRL Dăneşti, nu a înregistrat în contabilitatea societăţii un număr de 25 facturi fiscale ce reprezintă operaţiuni de livrări grâu (cereale) către SC J.C. SRL Alexandria în luna aprilie 2010, cauzând un prejudiciu de 277.486 RON, din care 232.336 RON - TVA şi 45.152 RON - impozit pe profit, stabilit de controlul fiscal şi expertiza contabilă efectuată în cauză.
Reprezentanţii SC J.C. SRL - R.C. şi B.C. - au declarat că între cele două societăţii au avut loc tranzacţiile menţionate în facturile fiscale, mărfurile fiind recepţionate de firma lor şi înregistrate în contabilitatea SC J.C. SRL, indicându-l pe inculpat ca persoana care s-a ocupat din partea SC A. SRL Dăneşti cu livrarea cerealelor.
În concluzie, prejudiciul cauzat bugetului de stat prin efectuarea de operaţiuni comerciale (grâu şi porcine) şi neînregistrarea şi, respectiv, nedeclararea impozitelor şi taxelor legal datorate, este de 522.996 RON, din care impozit pe profit 62.608 RON şi T.V.A. - 460,388 RON.
În cauză nu au putut fi luate măsuri asigurătorii, întrucât prin Adresele nr. 231045 din 25 noiembrie 2010 şi 7811/29 noiembrie 2010, Primăria Sectorului 5 Bucureşti şi Primăria Dăneşti au comunicat faptul că inculpaţii nu figurează în evidenţă cu bunuri mobile sau imobile.
Starea de fapt relatată a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu privind pe SC R.D.S. SA Bucureşti; proces-verbal de sesizare din oficiu privind pe P.L.R. IFN SA Bucureşti; proces-verbal de sesizare din oficiu privind pe SC R.L.R. IFN SA Bucureşti; plângerea penală SC G. SRL Recea, jud. Maramureş; sesizare penală a Gărzii Financiare, Secţia Gorj, din 29 decembrie 2009; sesizare penală D.G.F.P. Gorj din 3 martie 2010; sesizare penală a Gărzii Financiare, Secţia Gorj, din 22 iulie 2009; sesizare penală a Gărzii Financiare, Secţia Gorj, din 6 iulie 2009; sesizare penală a Gărzii Financiare, Secţia Gorj, din 13 septembrie 2010; sesizare penală D.G.F.P. Gorj din 3 martie 2010; sesizare penală a Gărzii Financiare, Secţia Gorj, din 24 august 2010; sesizare penală D.G.F.P. Gorj din 27 septembrie 2010; fila cec, în original, cu nr. CC din 20 aprilie 2009; fila cec, în original, cu nr. HH din 5 iunie 2009; bilet la ordin, în original, nr. II din 11 martie 2009; bilet la ordin, în original, nr. JJ din 11 martie 2009; raportul de expertiză grafoscopică din 4 decembrie 2009; specimen de semnături, cerere act adiţional, declaraţie pe proprie răspundere, hotărâre de cesionare, act adiţional, act constitutiv al SC A. SRL Dăneşti; declaraţii martorii G.S., P.D., A.G.F., P.M.V., S.I.B., C.C.A., B.V.L., R.C. şi B.C.; procură, contract de cesiune, hotărâre asociat unic, proces-verbal de predare-primire documente, rezoluţia Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, toate aparţinând SC J.C. SRL; raport de expertiză contabilă judiciară din 30 noiembrie 2010; declaraţii inculpat O.M.O.; declaraţii inculpată B.L.; copie centralizator R.D.S. SA privind pe SC A. SRL; copie contract vânzare-cumpărare din 3 martie 2009 în reţeaua de staţii R.; copie facturi fiscale R.; copie refuz la plată filă cec; adresă R.; copie contract de livrare din 6 martie 2009 privind pe SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş; adresă R.B.; adresă prejudiciu SC G. SRL Recea; copie facturi fiscale SC G. SRL Recea; copie procură specială SC A. SRL Dăneşti şi contract de împrumut de folosinţă-comodat SC A. SRL; copie bilete la ordin şi refuz la plată; copie filă cec şi refuz la plată; adrese R.B.; copie certificat constatator, act adiţional la statut SC A. SRL, decont TVA, declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, act constitutiv, bilanţ prescurtat, balanţă de verificare; copie extrase de cont SC A. SRL Dăneşti; adresă R.L.R. IFN şi SC D.G. SRL; cupoane pregătire de vânzare R.L.R. IFN; procese-verbale de predare autoturisme SC D.G. SRL, contract de leasing financiar şi copie anexă la contractul de leasing financiar nr. EE din 23 septembrie 2009; copie acte financiar-contabile (bilanţ şi balanţe 2007 - 2008 ) SC A. SRL; Adresă SC P.L.R. IFN SA Bucureşti, copie contract de leasing financiar, copie proces-verbal primire autoturism; proces-verbal de căutare şi identificare; proces-verbal de confruntare; adrese Primăria Dăneşti şi Primăria Sectorului 5 Bucureşti; 25 facturi fiscale, în original, emise de SC A. SRL Dăneşti către SC J.C. SRL; copie facturi fiscale Germania; procese-verbale de constatare încheiate de Garda Financiară Gorj şi D.G.F.P. Gorj; Referat cu propunere de interceptare, înregistrare şi localizarea convorbirilor, ordonanţă de interceptare, înregistrare şi localizarea convorbirilor, Încheierea nr. 102 a Tribunalului Gorj, secţia penală, de confirmare şi autorizare a interceptării, înregistrării şi localizării convorbirilor telefonice, Autorizaţie nr. 300 din 19 octombrie 2009 pentru efectuarea interceptării, înregistrării şi localizarea convorbirilor, Autorizaţie nr. 301 din 19 octombrie 2009 pentru efectuarea interceptării, înregistrării şi localizarea convorbirilor, Autorizaţie nr. 302 din 19 octombrie 2009 pentru efectuarea interceptării, înregistrării şi localizarea convorbirilor, Încheierea nr. 121 a Tribunalului Gorj, secţia penală, de confirmare şi autorizare a interceptării, înregistrării şi localizării convorbirilor telefonice şi Încheierea nr. 104 din 19 septembrie 2010 a Tribunalului Gorj, secţia penală, de confirmare şi autorizare a interceptării, înregistrării şi localizării convorbirilor telefonice, procese-verbale din 17 septembrie 2010 şi 19 noiembrie 2010 privind redarea rezumativă a convorbirilor telefonice
Astfel, instanţa de fond a constatat că, în drept, faptele săvârşite de inculpatul O.M.O., în condiţiile descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., iar faptele inculpatei B.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
De asemenea, fapta inculpatului O.M.O. (care, în perioada aprilie - iunie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, nu a înregistrat operaţiunile comerciale efectuate în evidenţa contabilă a societăţii, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 522.996 RON, din care 460.388 RON TVA şi 2.608 RON impozit pe profit) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omisiune, în tot sau în parte, a evidenţierii în actele contabile, ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată, deoarece probele administrate au făcut pe deplin dovada că, la emiterea filelor cec, inculpata cunoştea că pentru valorificarea acestora nu exista suma necesară în contul societăţii SC A. SRL Dăneşti, firmă pe care o administra în baza unei procuri judiciare, aspecte care erau cunoscute şi de inculpatul O., împreună ticluind inducerea în eroare a societăţii SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş.
Cu privire la inculpatul O.M.O., instanţa de fond, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., întrucât s-a reţinut săvârşirea acestei infracţiuni în formă continuată, astfel că s-a reţinut aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana inculpaţilor, împrejurările în care au săvârşit infracţiunea, împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală: în acelaşi timp s-a ţinut seama de dispoziţiile art. 52 C. pen., privind pedeapsa şi scopul ei, cu referire în special la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scopul tinzând în ideea formării unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
Astfel, s-a dispus condamnarea inculpaţilor O.M.O. şi B.L. la pedepse cu închisoarea, cu executare în regim privativ de libertate, privitor la inculpată, prima instanţă, ţinând seama şi de perseverenţa acesteia în săvârşirea unor infracţiuni de acest gen, anterior fiind condamnată de mai multe ori, dar în acelaşi timp, având în vedere şi starea familială a acesteia - mamă a 3 copii, din care unul cu probleme de sănătate grave -, considerând că o pedeapsă orientată spre minim va fi suficientă pentru a-i da de gândit în ceea ce priveşte atitudinea sa ulterioară.
În ceea ce priveşte acţiunea civilă promovată în procesul penal de către părţile civile, instanţa de fond a apreciat-o ca fiind admisibilă, fiind incidente în speţă dispoziţiile art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., astfel că inculpaţii O.M.O. şi B.L. au fost obligaţi, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL Dăneşti - prin lichidator judiciar SC S. SPRL Tg. Jiu - la despăgubiri materiale în sumă de 87.542,67 RON către SC R.D.S. SRL Bucureşti şi de 193.293,02 RON către SC G. SRL Recea, judeţul Maramureş, precum şi la majorări de întârziere ce s-a dispus a fi calculate începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la stingerea sumei datorate, inclusiv.
Inculpatul O.M.O., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL Dăneşti - prin lichidator judiciar SC S. SPRL Tg. Jiu - a fost obligat la daune materiale reprezentate de TVA şi impozit pe profit în sumă de 522.996 RON către A.N.A.F. Bucureşti şi 117.314,78 RON către SC R.L.R. IFN SA Bucureşti, precum şi la majorări de întârziere ce s-a dispus a fi calculate începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la stingerea sumei datorate, inclusiv.
S-a constatat de către instanţa de fond că SC P.L.R. IFN SA localitatea Voluntari, judeţul Ilfov, nu s-a constituit parte civilă în cauză şi, de asemenea, s-a dispus desfiinţarea totală a înscrisurilor falsificate, respectiv fila cec din 5 iunie 2009 şi cele 2 bilete la ordin cu seriile şi nr. II din 11 martie 2009 şi JJ din 11 martie 2009.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, cât şi inculpaţii O.M.O. şi B.L., invocând critici de nelegalitate şi netemeinicie, astfel:
În apelul parchetului s-a solicitat desfiinţarea sentinţei pentru nelegalitate şi netemeinicie şi, în rejudecare, schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul O.M.O. din infracţiunea de evaziune fiscală prev de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 245/2005 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât valoarea prejudiciului produs este superioară celei de 100.000 euro; pentru ambii inculpaţi s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. în infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât inducerea în eroare a părţilor civile s-a realizat prin folosirea de mijloace frauduloase constând în bilete la ordin şi file cec fără acoperire; pentru inculpata B.L., s-a solicitat reţinerea aplicării art. 37 lit. a) şi b) C. pen., întrucât infracţiunea de înşelăciune din prezenta cauză a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie şi postexecutorie faţă de pedepsele aplicate prin Sentinţele penale nr. 3843/2005 a Judecătoriei Giurgiu şi nr. 2663/2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin Decizia penală nr. 833/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, în cazul pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicate prin ultima sentinţă, urmând a fi reţinută aplicarea art. 83 C. pen., deoarece infracţiunile pentru care inculpata a fost condamnată prin Sentinţele penale nr. 2663/2005 şi nr. 3843/2005 ale Judecătoriei Giurgiu sunt concurente, iar infracţiunea din prezenta cauză a fost comisă în termenul de încercare al suspendării condiţionate, care trebuie calculat, începând cu 12 decembrie 2005, când s-a pronunţat prima instanţă. Au fost susţinute şi critici de netemeinicie referitoare la greşita individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, solicitându-se majorarea acestora în vederea realizării scopului prevenţiei generale şi speciale, raportat la valoarea enormă a prejudiciilor şi pluralitatea actelor infracţionale deduse judecăţii.
În apelul inculpatului O.M.O., s-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi, în rejudecare, schimbarea încadrării juridice pentru infracţiunea reţinută faţă de partea vătămată SC G. SRL, din înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. (conform rechizitoriului), în infracţiunea prevăzută de Legea cecului, respectiv art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, motivând că fila cec a fost emisă de inculpat cu titlu de garanţie, iar nu ca un instrument de plată; pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinută a fi fost săvârşită în dauna părţilor civile SC R.D.S. SRL şi SC R.L.R. SA, s-a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., arătând că nu s-a dovedit existenţa intenţiei de inducere în eroare a părţilor contractante, în condiţiile în care cardurile pentru achiziţionare de combustibil şi autoturismele preluate în leasing au intrat în posesia altor persoane decât inculpatul, care le-au folosit fără ştiinţa inculpatului, astfel cardurile au fost utilizate de L.M.I. şi B.C., iar autoturismele L. au fost luate de B.C., fără ca inculpatul să cunoască destinaţia lor ulterioară.
În privinţa infracţiunii de înşelăciune reţinută faţă de partea civilă SC G. SRL, s-a solicitat pe de o parte schimbarea încadrării juridice în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi, pe de altă parte, achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât contractul de achiziţie a fost încheiat de inculpata B.L., care a semnat şi facturile de cumpărare, a recepţionat marfa şi a predat-o numitului C.F., care a însuşit produsul respectiv fără să plătească preţul către furnizor; s-a susţinut că aceste acţiuni s-au realizat fără ca inculpatul O. să participe şi fără să obţină vreun beneficiu, situaţie în care se impune achitarea sa.
Pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, s-a solicitat achitarea inculpatului, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivându-se că inculpatul a acţionat din culpă, cu lipsă de prevedere, omiţând să înregistreze în contabilitate facturi de achiziţie pentru mărfuri care nu au intrat niciodată în patrimoniul său, ci au fost însuşite de persoane necunoscute.
În teză subsidiară, s-a solicitat redozarea pedepselor, în sensul aplicării unor pedepse sub minim special, ca efect al aplicării de circumstanţe personale atenuante, conform art. 74 lit. a) şi c) C. pen., inculpatul fiind infractor primar, integrat social şi care a cooperat cu organele judiciare; în sensul celor susţinute, s-au depus concluzii scrise în motivarea apelului.
În apelul inculpatei B.L., s-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi, în rejudecare, în teză principală, schimbarea încadrării juridice din înşelăciune în infracţiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, în cazul părţii civile SC G. SRL, motivându-se că inculpata nu a avut cunoştinţă de situaţia financiară a contului societăţii, fiind doar un mandatar al acesteia, şi, totodată, că filele cec au fost emise ca o garanţie, iar nu ca instrumente de plată a preţului tranzacţiei; pentru fapta reţinută faţă de partea civilă SC R.D.S. SRL s-a solicitat achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătându-se că aceasta nu a participat la negocierea sau încheierea contractului de achiziţie carduri combustibil şi nu a obţinut beneficii de pe urma acestora; în teză subsidiară, s-a solicitat achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea de înşelăciune faţă de partea civilă SC G. SRL, arătându-se că nu a acţionat cu intenţia de inducere în eroare a acestei părţi, că a predat marfa recepţionată numitului C.F., pe care l-a considerat cumpărător de bună-credinţă şi că nu este imputabilă neplata preţului de către această persoană.
În teză secundară, s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate, raportat la circumstanţele personale ale inculpatei, care are în întreţinere copii minori, a cooperat în timpul anchetei şi are o participaţie redusă în activitatea infracţională.
Prin Decizia penală nr. 81 din 19 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpaţii O.M.O. şi B.L., a desfiinţat în parte sentinţa apelată, sub aspectul laturii penale.
A descontopit pedepsele rezultante aplicate inculpatului O.M.O.
În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru ambii inculpaţi, din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru fiecare inculpat, iar pentru inculpata B.L. cu aplic. art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) şi b) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen.; a condamnat pe inculpata B.L. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a dispus revocarea suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2663 din 5 septembrie 2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin Decizia penală nr. 833 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, urmând ca inculpata să execute pedeapsa totală de 8 ani şi 6 luni (opt ani şi şase luni) închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsă perioada executată în stare de arest preventiv, conform Sentinţei penale nr. 2663/2005 a Judecătoriei Giurgiu, de la 23 martie 2005 la 26 aprilie 2005.
2) În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul O.M.O., din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.M.O. la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul O.M.O. să execute pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
A menţinut arestarea preventivă şi a dedus prevenţia, pentru ambii inculpaţi, în continuare, de la 5 iulie 2011, la zi.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de prim control judiciar a apreciat pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor, apărările acestora privind neimplicarea în activitatea infracţională fiind considerate a fi lipsite de suport probator şi combătute de probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti şi urmăririi penale.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, instanţa de prim control judiciar, prin raportare la criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), a redus cuantumul acestora, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpaţii B.L. şi O.M.O.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a criticat hotărârea prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând înlăturarea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. reţinute în favoarea inculpaţilor B.L. şi O.M.O., cât şi aplicarea unei pedepse legale pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală de către inculpatul O.M.O., solicitând admiterea recursului, casarea parţială a ambelor hotărâri şi înlăturarea dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen. şi aplicarea unor pedepse legale conform art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), menţinerea deciziei pronunţate de instanţa de apel cu privire la încadrarea juridică dată faptelor şi reţinerea stării de recidivă postcondamnatorii şi postexecutorii în ceea ce o priveşte pe B.L.
Recurenta-inculpată B.L. a invocat motivele de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
A arătat că nu a avut nicio implicare în raport de prejudiciul cauzat părţii civile R.D.S. SRL, nu s-a ocupat de comercializarea cardurilor, nu a participat la discuţii legate de încheierea contractelor, susţinând că numiţii B.C., L.M.I. şi O.M.O. au încheiat contractele şi au beneficiat de cele 3 carduri de carburanţi.
Referitor la fapta săvârşită în dauna părţii civile SC G. SRL, inculpata a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., susţinând că nu a existat intenţia de a comite fapte de natură penală, aceasta a luat legătura cu martora P.D., căreia i-a precizat încă de la data de 20 aprilie 2009 că nu există disponibil în cont şi că nu trebuie să introducă fila cec la bancă, însă, cu toate acestea, SC G. SRL a introdus fila cec la plată.
Referitor la critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a arătat că pedeapsa de 8 ani închisoare este prea mare în raport de conduita acesteia, solicitând reţinerea dispoziţiilor art. 74 lit. b) şi c) raportat la art. 76 C. pen.
Inculpatul O.M.O. a invocat motivul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune în infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, susţinând că filele cec au fost emise de inculpat cu titlu de garanţie, şi nu ca instrument de plată.
A mai criticat hotărârea şi prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., solicitând achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în baza art. 10 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., infracţiune săvârşită faţă de SC R.D.S. SRL şi R.L.R. IFN SA Bucureşti, susţinând că nu a avut în intenţia de a induce în eroare părţile civile, în condiţiile în care cardurile achiziţionate pentru combustibil şi autoturismele preluate în leasing au intrat în posesia altor persoane decât inculpatul, persoane care le-au folosit fără ştiinţa sa.
A mai solicitat achitarea sa, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi fals în înscrisuri privind emiterea facturii, susţinând că a acţionat din culpă cu lipsă de prevedere, omiţând să înregistreze în contabilitate facturile pentru achiziţionarea de mărfuri care nu au intrat niciodată în patrimoniul său şi au fost însuşite de persoane necunoscute.
În subsidiar a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei prin reţinerea circumstanţelor atenuante susţinând că este infractor primar, este integrat social şi a cooperat cu organele judiciare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursurile declarate în cauză, prin prisma cazurilor de casare invocate de către recurenţi, cât şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., le consideră fondate pentru următoarele considerente:
Recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cât şi recursurile inculpaţilor B.L. şi O.M.O. sunt fondate prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a învederat în recursul declarat că pedeapsa aplicată inculpatului O.M.O. pentru infracţiunea de evaziune fiscală este nelegală, deoarece limitele de pedeapsă se încadrează între 4 - 10 ani, iar ca urmare a aplicării art. 74, 76 C. pen., pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestui inculpat trebuia redusă sub limita de 4 ani.
Înalta Curte consideră această critică ca fiind fondată, în condiţiile în care va menţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., apreciind în acest fel nefondat recursul parchetului sub aspectul solicitării de înlăturare a acestora.
Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, infracţiunea de evaziune fiscală se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani, iar dacă valoarea pagubei depăşeşte 100.000 euro, alin. (2) din acelaşi text de lege, stipulează că minimul şi maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.
Prin urmare, pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, limitele legale ale pedepsei sunt de la 4 la 10 ani.
În aceste condiţii, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului O.M.O. este nelegală, întrucât prin reţinerea în favoarea sa a prevederilor art. 74 lit. a), 76 C. pen., limita trebuie redusă sub minimul special prevăzut de lege.
Astfel, pentru această infracţiune, Înalta Curte având în vedere limitele de pedeapsă, va dispune condamnarea inculpatului O.M.O. la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.
Motivele pentru care Înalta Curte apreciază că în cauză se impune menţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea celor doi inculpaţi (art. 74 lit. a) C. pen. pentru inculpatul O.M.O. şi art. 74 alin. (2) C. pen. pentru inculpata B.L.) sunt determinate de faptul că persoana inculpaţilor reprezintă, printre celelalte criterii de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), o circumstanţă care nu poate fi ignorată, cu ocazia procesului de individualizare a pedepsei, căci, dacă nu ar fi avută în vedere, s-ar ajunge la soluţii inechitabile de aplicare a legii.
Fără a minimaliza gradul de pericol social al faptei, modalitatea şi mijloacele concrete de săvârşire, nu pot fi ignorate circumstanţele reale şi personale ale inculpaţilor, care definesc personalitatea acestora.
În mod corect, instanţa de apel a reţinut în favoarea inculpatului O.M.O. dispoziţiile art. 74 lit. a) C. pen., raportându-se la faptul că activitatea sa infracţională este determinată de apartenenţa sa la "anturajul dubios", care l-a influenţat în mod negativ, inculpatul fiind la prima abatere în încălcarea legii.
De asemenea, şi în cazul inculpatei B.L., faptul că aceasta are în întreţinere trei copii, că a avut o atitudine relativ sinceră şi o participaţie redusă faţă de cea a inculpatului O.M.O. a îndreptăţit instanţa să facă aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen.
Deşi inculpata B.L. a mai fost condamnată la diferite pedepse cu închisoarea, perseverând în activitatea infracţională, în contextul cauzei se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante.
Înalta Curte, analizând conţinutul concret al faptei, acţiunea sau inacţiunea concretă, mijloacele folosite, urmarea imediată şi în egală măsură caracterul şi importanţa valorilor sociale cărora li s-a adus atingere, prejudiciul efectiv produs, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de faptele săvârşite, circumstanţele reale şi personale ale acestora, apreciază că se poate da o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpaţilor, urmând să reducă pedepsele aplicate celor doi inculpaţi, inculpatul O.M.O. să execute o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., iar inculpata B.L. o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.
Pedepsele astfel aplicate celor doi inculpaţi, prin cuantum şi modalitate de executare, sunt juste şi de natură să fundamenteze proporţionalitatea între scopul reeducării inculpaţilor, prin caracterul restrictiv al pedepsei aplicate şi aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate.
Rolul prioritar al pedepsei este acţiunea de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni, nu acela al represiunii.
Necesitatea aplicării unei pedepse şi evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermităţii care, în acest domeniu, nu înseamnă aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei şi persoanei făptuitorului, apt să-şi realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ-preventivă.
Din economia textului art. 52 alin. (1) C. pen., în care se arată că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, rezultă că funcţia constrângerii nu este o funcţie a pedepselor, deoarece examenul realist al conţinutului pedepsei nu justifică încadrarea constrângerii printre funcţiile pedepsei, măsura de constrângere, în sensul acestui text, indică esenţa pedepsei, însuşirile sale, iar nu unul din mijloacele prin care se realizează scopul ei, întrucât constrângerea, ca esenţă a pedepsei, este însăşi pedeapsa.
Primul scop al oricărei pedepse este prevenţia specială, adică pedeapsa trebuie să-l împiedice pe condamnat să săvârşească din nou o infracţiune; la realizarea acestui scop pedeapsa contribuie prin mijlocirea ambelor sale funcţii: reeducarea şi intimidarea.
Intimidarea îşi produce efectele imediat, cât există şi durează teama de pedeapsă, în timp ce reeducarea îşi produce rezultatul în timp, după ce făptuitorul a fost supus unui anumit tratament, efectul preventiv fiind rezultatul unor modificări intervenite în conştiinţa subiectului şi are un caracter relativ statornic, durabil.
Funcţia de reeducare se realizează încă din momentul condamnării, moment în care făptuitorul, luând cunoştinţă de constrângerea la care va fi supus ca o consecinţă a infracţiunii, înţelege semnificaţia exigenţelor sociale şi necesitatea de a respecta normele de conduită în societate, de a avea o comportare onestă şi disciplinată.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de recurenţii-intimaţi-inculpaţi B.L. şi O.M.O., va casa, în parte, decizia penală atacată şi, rejudecând:
1. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul O.M.O., va descontopi pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. în pedepse componente pe care le va repune în individualitatea lor:
- 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pedeapsă aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen;
- 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen;
- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., va condamna pe inculpatul O.M.O. în loc de 4 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului O.M.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. de la 9 ani închisoare la 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. de la 4 ani la 3 ani.
Va menţine pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată inculpatului O.M.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., va contopi pedepsele astfel aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.
2. În ceea ce o priveşte pe inculpata B.L., va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. în pedepse componente pe care le va repune în individualitatea lor.
Va menţine revocarea suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2663 din 5 septembrie 2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin Decizia penală nr. 833 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.
Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei B.L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) şi b) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., va dispune ca inculpata să execute pedeapsa totală de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Cu privire la critica recurenţilor-inculpaţi B.L. şi O.M.O., întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., Înalta Curte o consideră nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare.
Dacă celelalte cazuri de casare reglementate de art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. privesc remedierea unor erori de drept produse cu ocazia judecăţii în primă instanţă sau în apel, motivul de casare invocat de inculpaţi priveşte eroarea gravă de fapt.
Este statuat faptul că acestui motiv i se circumscriu situaţiile în care adevărul este de notorietate sau atât de evident încât nu mai trebuie dovedit sau demonstrat, precum şi cazurile în care au fost constatate fapte sau împrejurări neconforme cu realitatea, deci contrare legii.
Eroarea de fapt ca motiv de casare nu priveşte dreptul de apreciere a probelor, ci discordanţa între cele reţinute de instanţă şi conţinutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au drept consecinţă pronunţarea altei soluţii decât cea pe care materialul probator o susţine.
Ca să constituie caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, ceea ce înseamnă că ea trebuie să fie, pe de o parte, esenţială, adică să fi influenţat soluţia cauzei şi, pe de altă parte, evidentă, adică vădită, neîndoielnică.
Or, din probatoriul judicios analizat şi coroborat în cauză, rezultă o concordanţă deplină între starea de fapt reţinută de instanţe şi conţinutul probelor administrate.
Deşi inculpata B.L. a învederat instanţei că nu s-a ocupat de comercializarea cardurilor, că nu a participat la discuţii legate de încheierea contractelor, nu a beneficiat de pe urma acestora, susţinerile acesteia sunt infirmate de materialul probator administrat în cauză.
Relevante în acest sens sunt convorbirile telefonice, interceptate în baza Ordonanţei 622/P din 21 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, din care rezultă că inculpata avea cunoştinţă de emiterea cardurilor şi utilizarea acestora, purtând discuţii despre cantitatea aprovizionată, preţul de valorificare şi modalitatea în care să tranzacţioneze cu persoanele interesate, în sensul vânzării la un preţ inferior celui de achiziţie (atât inculpata, cât şi un alt bărbat poartă conversaţia cu inculpatul O.M.O. de pe telefonul inculpatei B.L.), a intervenit în procesul de valorificare a combustibilului achiziţionat de la partea civilă, realizând acte de ajutorare a autorului infracţiunii pe durata executării contractului, participaţie ce îmbracă forma complicităţii. În susţinerea vinovăţiei inculpatei este şi declaraţia martorului B.C. ("B.L. a participat la o discuţie pe marginea achiziţionării unor carduri de motorină(…)/Am auzit de la B. că au fost ridicate cardurile de motorină de către L. şi că ea şi O.M.O. nu şi-au primit partea ce le revenea), care se coroborează cu declaraţia inculpatului O.M.O., care în cursul urmăririi penale a recunoscut că B.L. a participat efectiv la discuţiile şi încheierea contractului cu SC R.D.S. SRL şi că prin intermediul său i-a cunoscut pe martorii B.C. şi L.M.I., împreună hotărând să inducă în eroare partea civilă în scopul obţinerii de profituri.
Relevant în sensul implicării inculpatei B.L. în activitatea de achiziţionare a cardurilor de motorină este următorul dialog dintre inculpata B.L. (F) şi un interlocutor (B):
F: - Vezi ce faci cu acesta, cu motorina, că pleacă la Timişoara… Dacă nu, care-i trimit acolo…
B - Am înţeles! Pân" la şase, îţi dau un semn (dacă)...
F - Preţu" l-ai înţeles?
B - Treizeci, fix... Da, am înţeles! Hai...
F - Băi... Băi... Nu bă, că are (neinteligibil).
B - Hă?
F - Bă, las-o mai jos... Să nu fie sub douăşopt cinci sute... Da" las-o dracu mai jos, dacă vrei s-o dai repede.
B - Păi, aia zic... Da" a zis că, păpăm şi noi la treizeci. Acuma, dacă n-o vrea, îi scad până în douăjnouă...
F - Bine...
B - Ha? Da?
F - Hai...
Astfel, susţinerile inculpatei B.L. privind neparticiparea sa la această activitate infracţională sunt lipsite de suport probator.
În legătură cu contractul încheiat între SC A. SRL cu SC R.D.S. SRL prin care societatea administrată de inculpatul O.M.O. beneficia de achiziţii de carburanţi în cantitate de 1.500 litri lunar şi alte servicii auxiliare pentru utilizatorul cardului, urmând ca preţul să se plătească bilunar, şi pentru care inculpatul, în calitate de cumpărător, a emis fila cec HH în scop de garantare a plăţii, până la emiterea primei facturi, beneficiind de credit din partea societăţii vânzătoare se constată că la data încheierii acestuia a existat intenţia inculpatului O.M.O. de a înşela partea vătămată, prin faptul că a creat aparenţa bonităţii sale prin emiterea filei cec, iar ulterior motorina achiziţionată a fost revândută la un preţ inferior celui de achiziţie.
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice rezultă că inculpatul O.M.O. a purtat discuţii despre cantitatea de motorină aprovizionată, preţul de valorificare şi modalitatea în care să se tranzacţioneze cu persoanele interesate.
Relevant este următorul dialog dintre O.M.O. (notat cu B) şi un alt bărbat (notat cu X):
Ora: 15:56:01
B - Ia zi-i, mămică!
X - Tăticu" bă, nu mămica!
B - Aoleo! Zi-i tăticule! Hai...
X - Aşa... Deci, sânt şase cârduri de motorină...
B - Da...
X - 3.580 de litrii... (se adresează către o altă persoană) - la-ne şi nouă, banii
Hai..
B - Zilnic...? Ia dă-o tu pe mămica, că ştie să-mi deseneze... Hai...
X - Nu (simţi) nimic, mă.
B - Hă?
X - Îi pe card...
B - Am înţeles!
X - Aşa... Să vină...
B - Cât e...? Cât e într-un card?
X - 3.600 de litrii... 3.580...
B - 3.600 la un card. Şi cât e...?
X - Da...
B - Dă-mi scurt...
X - Treizeci...
B - Cât?!
X - Treizeci...
B - Cu tot ce mâncăm şi noi... Că nu mai e loc...
X - Bine-nţeles! Bine-nţeles! Nu mai bagi nimic... Nu mai bagi nimic...
B - (neinteligibil).
X - Cu tot ce mâncăm şi noi... Da...
B - Aşa... Deci, mâncăm de-acolo, de la treizeci... Am înţeles!
X - Da...
B - Şi câte carduri sânt?
X - Şase...
De asemenea, martorul B.C., prin depoziţia sa, a înlăturat susţinerile de nevinovăţie ale celor doi inculpaţi, menţionând că se cunoştea, încă de la primele discuţii purtate atât în prezenţa inculpatului O., cât şi a martorului L., de intenţia fiecăruia în sensul inducerii în eroare a SC R.D.S. SRL şi obţinerea unor foloase necuvenite "aveau un profit din vânzarea acestora (…) - discuţia fiind de natura obţinerii unor venituri, din care O.M.O. să-mi permită şi mie ulterior să folosesc motorină de la acesta, iar cu privire la L., acesta să-şi plătească nişte datorii mai vechi pe care le avea faţă de mine".
Astfel implicarea inculpatului O.M.O. în săvârşirea acestui act material este pe deplin dovedită.
Mai mult, contractul în discuţie şi fila cec emisă, fără a dispune de disponibilul necesar, au fost semnate şi ştampilate de către inculpatul O.M.O. Prezenţa inculpatului la negocierea contractului pentru cardurile de combustibil a fost confirmată de martorul B.C.
Cu privire la contractul încheiat între partea civilă SC G. SRL şi SC A. SRL, la data de 11 martie 2009, prin care partea civilă a facturat produse în valoare de 193.293,02 RON cu facturile nr. AA şi BB din 11 martie 2009, pentru plata preţului emiţându-se biletele la ordin JJ şi II la 11 martie 2009, precum şi fila cec din 20 aprilie 2009, toate refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont, Înalta Curte constată că inculpaţii O.M.O. şi B.L. au învederat că nu au indus în eroare această parte civilă, solicitând achitarea sa, probele administrate în cauză demonstrează contrariul.
Inculpatul O.M.O. a susţinut că nu a avut cunoştinţă de tranzacţionarea produselor din carne de la SC G. SRL, fapt contrazis de emiterea instrumentelor de plată în numele societăţii pentru care avea drept exclusiv de administrare (s-a constatat că o filă cec a fost completată greşit, inculpata B.L. lăsând un bilet purtând aceeaşi semnătură a inculpatului O.M.O.), ulterior emiţând o altă filă cec, cât şi de faptul că a luat legătura telefonic cu reprezentantul părţii civile, discutând despre modul în care urma să se realizeze plata contravalorii acestor produse (declaraţie martor P.D.), aspecte confirmate şi de inculpata B.L. şi martorii B.C. şi P.M.
Martora P.D., în declaraţia dată în faza de urmărire penală, a arătat că înainte de încheierea contractului inculpata B.L. a prezentat procura specială de administrare, actele societăţii, chiar şi o copie după cartea de identitate a inculpatului O.M.O., s-a prezentat cu o persoană care ar fi fost din corpul de control al Guvernului, fapt de natură a întări convingerea martorei că firma SC A. SRL nu prezintă niciun fel de problemă, pentru ca, ulterior, după încheierea contractului şi împlinirea scadenţei de plată, inculpata B.L. să-şi schimbe atitudinea, invocând diferite motive ale imposibilităţii de contactare a inculpatului O.M.O., lăsându-i martorei numere de telefon ale inculpatului O. care erau deconectate.
Susţinerile inculpatei B.L. în sensul că nu a încercat să inducă în eroare reprezentanţii părţii civile, că la rândul său a fost înşelată de o altă persoană, sunt înlăturate prin susţinerile martorilor G.S., P.D. şi ale inculpatului O.M.O.
De altfel, inculpatul O.M.O. arată că nu a avut cunoştinţă că inculpata B.L. a decontat alte 2 ordine de plată SC G. SRL, deşi se cunoştea că societatea nu avea activitate şi nici bani în cont, neexistând rulaj. Mai mult, inculpatul a învederat faptul că numitul C. i-ar fi plătit inculpatei B.L. contravaloarea mărfii vândute (85.000 RON + 16.000 RON), însă acesta nu a recunoscut.
Martorul G.S. a arătat că a încercat să ia legătura cu O.M.O., însă i s-a spus de B. că nu este în ţară, iar la numărul de telefon primit de la aceasta nu răspundea nicio persoană.
Din toate aceste probe rezultă în mod clar intenţia celor doi inculpaţi de a înşela partea vătămată SC G. SRL, condamnarea acestora făcându-se în baza unor probe certe de vinovăţie.
Din modalitatea în care cei doi inculpaţi au acţionat (au creat aparenţa existenţei unei societăţi potente financiar), au urmărit în mod cert inducerea în eroare a părţii civile, iar încercarea de valorificare a mărfurilor achiziţionate la un preţ scăzut faţă de cel de achiziţie fac ca faptele acestora să întrunească elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.
Cu privire la fapta de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatului O.M.O. în dauna părţii civile R.L.R. IFN SA Bucureşti, constând în aceea că inculpatul a încheiat în numele societăţii pe care o administra contractul de leasing privind două autovehicule marca D.L.L. şi a unui autoturism marca A., prezentând situaţii financiare fictive, respectiv bilanţ prescurtat pentru anul 2007, balanţe şi bilanţuri semestriale pentru anul 2008, creându-le societăţilor de leasing convingerea că SC A. SRL va putea onora plata ratelor de leasing, aceasta este dovedită prin actele existente la dosar din care a rezultat intenţia inculpatului de a înşela societatea de leasing.
În stabilirea vinovăţiei inculpatului pentru acest act material al infracţiunii de înşelăciune nu prezintă relevanţă că autoturismele achiziţionate de către inculpat au fost predate altor persoane, nefiind folosite de acesta, ci faptul că inculpatul O.M.O. este cel care a încheiat contractul de leasing a prezentat documentaţia financiar-contabilă pentru a-şi dovedi bonitatea, fapt dovedit cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi prin expertiza financiar-contabilă efectuată în cauză.
Solicitarea inculpatului O.M.O. de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în sensul lipsei unuia din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv intenţia, nu este fondată.
În cauză există facturi care nu au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, inculpatul sustrăgându-se în mod clar de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, în valoare de 245.510 RON.
Inculpatul cunoştea despre existenţa acestor facturi, care atestau operaţiunile comerciale desfăşurate de către societatea acestuia, astfel încât nu se poate susţine că nu a existat intenţia, ca element constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală.
Susţinerile inculpatului sunt înlăturate de declaraţiile martorului B.V.L., cât şi prin raportul de expertiză financiar-contabilă efectuat în cauză care a constatat şi concluzionat că prin operaţiile frauduloase executate, inculpatul a produs bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 245.510 RON.
Inculpatul a negat şi implicarea sa în operaţiile de livrare de grâu către SC J.C. SRL Alexandria, menţionând că a avut încredere în persoanele către care a livrat aceste cantităţi, însă susţinerile sale sunt infirmate de către martorii R.C. şi B.C., care au confirmat existenţa tranzacţiilor ce au fost evidenţiate în contabilitatea firmei lor.
"Dreptul să probeze lipsa de temeinicie" a probelor în acuzare, drept procesual recunoscut de lege acuzatului, nu presupune o contestare ori criticare a probelor de vinovăţie, o interpretare personală a acestor probe, combaterea lor prin exprimarea unor opinii proprii.
Folosind expresia "are dreptul să probeze", legiuitorul a impus acuzatului, deopotrivă ca şi acuzării, obligaţia de a proba apărările sale, obligaţia de a proba lipsa de temeinicie a probelor în acuzare.
În consecinţă, în aplicarea principiului general înscris în art. 62 C. proc. pen., în cazul în care există probe de vinovăţie, lipsa de temeinicie a probelor în acuzare se probează tot cu probe, iar nu prin simpla negare a acestora, prin interpretări proprii, deoarece potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen. - aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Faţă de aceste considerente, rezultate din dispoziţiile legale care reglementează aflarea adevărului în procesul penal prin probe, Înalta Curte apreciază insuficiente explicaţiile inculpaţilor cu privire la nevinovăţia lor.
Cu privire la critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., invocată de către recurenţii-inculpaţi B.L. şi O.M.O., în sensul schimbării încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, susţinând că filele cec au fost emise de inculpat cu titlu de garanţie, şi nu ca instrument de plată, Înalta Curte o consideră neîntemeiată.
Încadrarea juridică este o chestiune de drept şi, prin urmare, supusă controlului instanţei de recurs.
Prin aceasta nu se aduce atingere fondului, întrucât chestiunea de fond rezidă în constatarea existenţei sau inexistenţei faptei inculpatului, precum şi a tuturor împrejurărilor de fapt.
Aprecierea dacă această faptă constituie infracţiune şi care anume infracţiune este o chestiune de drept.
Dacă instanţa de fond a încadrat fapta constatată într-o formă juridică alta decât cea corectă, înseamnă că a dat faptei o încadrare juridică greşită.
Principiul învestirii in rem leagă instanţa de orice grad numai în privinţa faptei sau faptelor, nu şi în privinţa încadrării juridice.
În doctrina judiciară este statuat faptul că poate fi incident acest caz de casare atunci când soluţia de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni este corectă, dar încadrarea juridică a faptei să fie greşită, caz în care se impune casarea hotărârii atacate pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii penale.
În mod corect faptele inculpaţilor B.L. şi O.M.O. au fost încadrate în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi nu în infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934.
Diferenţa dintre infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen. constă tocmai în faptul că la înşelăciune cecul este de regulă completat cu toate datele, iar părţii vătămate i se creează şi întreţine impresia că societatea cumpărătoare este solvabilă şi că dispune în acel moment de lichidităţile necesare, iar plata se face prin acel instrument eliberat şi nu prin altul, pe când la infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 beneficiarul cecului cunoştea la data emiterii acestuia că nu exista provizia necesară acoperirii acestuia la tras (Decizia IX/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite).
Din actele dosarului rezultă că părţile civile nu cunoşteau că la data emiterii filei cec inculpaţii nu dispuneau de proviziunea necesară, fiind induse în eroare, de către inculpaţi, prin promisiuni mincinoase că societatea SC A. SRL dispune de lichidităţile necesare acoperirii creanţelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de recurenţii-intimaţi-inculpaţi B.L. şi O.M.O. împotriva Deciziei penale nr. 81 din 19 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează, în parte, decizia penală atacată şi, rejudecând:
1. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul O.M.O., descontopeşte pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor:
- 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pedeapsă aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen.
- 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.
- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. condamnă pe inculpatul O.M.O. în loc de 4 ani închisoare la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului O.M.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. de la 9 ani închisoare la 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. de la 4 ani la 3 ani.
Menţine pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată inculpatului O.M.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., contopeşte pedepsele astfel aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.
2. În ceea ce o priveşte pe inculpata B.L., descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor:
Menţine revocarea suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2663 din 5 septembrie 2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin Decizia penală nr. 833 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatei B.L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) şi b) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., dispune ca inculpata să execute pedeapsa totală de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor B.L. şi O.M.O., durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 iulie 2011 la 15 octombrie 2012.
Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii-intimaţi-inculpaţi B.L. şi O.M.O. în sumă de câte 300 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3278/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3284/2012. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
