ICCJ. Decizia nr. 331/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 331/2012
Dosar nr. 2427/122/2011/a2
Şedinţa publică din 6 februarie 2012
Asupra recursurilor de faţă:
Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 25 ianuarie 2012 pronunţată în dosarul nr. 2427/122/2011 (96/2012), Curtea de Apel Bucureşti – secţia I penală, a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor B.F. şi B.S.
Pentru a dispune această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, precum şi pericolul social concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea inculpaţilor în libertate.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recursuri inculpaţii B.F. şi B.S., solicitând să fie judecaţi în stare de libertate, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate celelalte aspecte, Înalta Curte reţine că recursurile declarate de inculpaţi nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte reţine că, prin rechizitoriul nr. 1006/P/2011 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, în data de 29 septembrie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a celor doi inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în seara zile de 9 septembrie 2011, ora 2030, pe fondul consumului de alcool şi a unui conflict preexistent, inculpaţii B.F. şi B.S. (tată şi fiu), au pătruns, fără drept, în curtea locuinţei părţii vătămate T.N. ocazie cu care l-au agresionat fizic, l-au doborât la pământ, timp în care B.S. la imobilizat, iar B.F. i-a aplicat cu intensitate şase lovituri de cuţit părţii vătămate, în zone vitale ale corpului, provocându-i acestuia leziuni traumatice corporale grave ce au necesitat intervenţia operatorie de urgenţă pentru salvarea vieţii.
Prin sentinţa penală nr. 578 din 15 decembrie 2011, Tribunalul Giurgiu –Secţia penală – Cauze Generale, a dispus, printre altele, condamnarea inculpaţilor, după cum urmează:
B.S. la pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale şi,
B.F. - la pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale
Nemulţumiţi de soluţia pronunţată, inculpaţii au declarat apel împotriva sentinţei de condamnare, cauza aflându-se în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea apelurilor declarate de inculpaţi.
Procedând la verificarea legalităţii arestării preventive, în mod corect, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală a apreciat ca legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor reţinând, de asemenea, că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive prev. de art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen.
La dosar există indicii temeinice din care rezultă că inculpaţii au comis faptele reţinute în sarcina lor, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 143 C. proc. pen.
Şi condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., sunt întrunite în cauză cumulativ, gravitatea faptelor comise, modalitatea şi mijloacele de săvârşire a acestora, urmarea produsă, constând în decesul părţii vătămate, justifică soluţia adoptată de prima instanţă.
Faptul că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare chiar nedefinitivă, face necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor pentru buna desfăşurare a procesului penal, având în vedere şi circumstanţele personale ale acestora care se află în stare de recidivă.
Faţă de considerentele arătate, apreciind că soluţia de menţinere a arestării preventive faţă de inculpaţi pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este legală şi temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.F. şi B.S. împotriva încheierii din 25 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 2427/122/2011 (96/2012).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3297/2012. Penal. Traficul de influenţă... | ICCJ. Decizia nr. 3337/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
