ICCJ. Decizia nr. 3412/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3412/2012
Dosar nr. 8435/3/2012
Şedinţa publică din 23 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 323 din 9 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a II-a penală, s-au dispus următoarele:
1. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.A.F. zis "A." sau "P.", la pedeapsa închisorii de 2 ani.
2. În baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti, nr. 321/D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.A.F. - pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi participaţiei improprii la infracţiunea de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că la data de 24 februarie 2012, lucrători din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti - Serviciul Antidrog s-au sesizat cu privire la faptul că inculpatul C.A.F., cunoscut iniţial sub numele de „A." sau „P." deţinea o cantitate de aproximativ 1 kilogram rezină de canabis (haşiş), pe care intenţiona să o vândă cu suma de 3500 euro.
Prin Ordonanţa nr. 17A/2012 din 24 februarie 2012 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti s-a dispus, pentru o perioadă de 30 zile, de la 24 februarie 2012 la 24 martie 2012, autorizarea introducerii în cauză a investigatorului sub acoperire „M.F." şi a colaboratorului sub acoperire „C.M." şi autorizarea procurării cantităţii de 1000 grame rezină de cannabis (haşiş) de către investigatorul sub acoperire, direct sau prin intermediul colaboratorului său, de la inculpatul C.A.F. zis „A. sau P." şi de la cei aflaţi în anturajul acestuia.
Prin Ordonanţa provizorie nr. 58/A din 24 februarie 2012 s-a dispus interceptarea şi înregistrarea audio/video a convorbirilor directe şi a imaginilor ambientale pe care investigatorul sub acoperire „M.F." şi colaboratorul acestuia cu nume de cod „C.M.", le vor avea cu inculpatul C.A.F. zis „A." sau „P." şi cu cei din anturajul acestuia, pe o perioadă de 48 ore de la data de 24 februarie 2012, orele 14:00 până la data de 26 februarie 2012, orele 14:00, măsuri ce au fost confirmate prin încheierea nr. 196/AI/2012 din 28 februarie 2012 a Tribunalului Bucureşti.
La data de 24 februarie 2012, în baza ordonanţei de delegare, lucrătorii de poliţie au procedat la efectuarea activităţilor necesare realizării acţiunii de prindere în flagrant a inculpatului C.A.F. zis „A. sau P.".
Astfel, în prezenţa martorului asistent C.R., au fost consemnate într-un proces verbal seriile a cinci bancnote de 500 euro fiecare şi 20 bancnote de 50 euro fiecare, iar suma de 3500 euro compusă din bancnotele înseriate a fost înmânată investigatorului „M.F.", pentru a cumpăra un kilogram rezină de canabis de la inculpatul C.A.F.
În continuare, în prezenţa aceluiaşi martor asistent, a fost verificat interiorul autoturismului ce urma să fie folosit de investigatorul „M.F." şi colaboratorului acestuia pentru a se deplasa la întâlnirea cu inculpatul C.A.F.. în portbagajul autoturismului a fost lăsat un cântar electronic, ce urma să fie folosit de investigator cu ocazia efectuării tranzacţiei.
După realizarea acestor activităţi, colaboratorul „C.M." şi inculpatul C.A.F. au stabilit telefonic să se întâlnească în jurul orelor 17.00 pe Şos. Giurgiului, în parcarea magazinului D.
Conform înţelegerii stabilite, la 24 februarie 2012, orele 17:00 investigatorul „M.F." şi colaboratorul „C.M.", se aflau pe Şos. Giurgiului, staţionând autoturismul în parcarea magazinului D.
La scurt interval de timp, în autoturism a intrat inculpatul C.A.F., ocupând bancheta din spate. Investigatorul „M.F.", prezentându-se ca fiind persoana ce doreşte să cumpere 1 kg rezină de canabis, i-a arătat inculpatului C.A.F. suma de 3500 euro, iar acesta i-a spus că drogurile de risc se află la cumnatul său. în vederea încheierii tranzacţiei, inculpatul C.A.F. l-a contactat telefonic pe învinuitul A.I.F. şi i-a cerut să intre în autoturismul în care se aflau investigatorul „M.F." şi colaboratorul acestuia.
După aproximativ 2-3 minute, în autoturism a intrat învinuitul A.I.F. având asupra lui o pungă din material plastic, ce conţinea o borsetă de culoare neagră.
Inculpatul C.A.F. a scos din borsetă 9 calupuri de formă paralelipipedică ce conţineau o substanţă solidă cu aspect de rezină, pe care le-a dat investigatorului „M.F.". După ce a cântărit o parte din calupurile primite, investigatorul „M.F." a numărat suma de 3500 euro, după care i-a dat banii inculpatului C.A.F. La rândul său, inculpatul C.A.F. a numărat şi el banii primiţi de la investigator, după care a introdus suma de 3500 euro într-un buzunar interior al gecii cu care era îmbrăcat.
După încheierea tranzacţiei, inculpatul C.A.F. şi învinuitul A.I.F. au ieşit din autoturism şi la scurt interval de timp au fost imobilizaţi de lucrătorii de poliţie aflaţi în zonă.
În paralel, investigatorul „M.F." a predat lucrătorului de caz cele 9 calupuri ce conţineau o substanţă solidă, pe care le cumpărase de la inculpatul C.A.F. cu suma de 3500 euro.
În prezenţa martorului asistent I.C.Ş., cele 9 calupuri de formă paralelipipedică, ce conţineau o substanţă solidă cu aspect de rezină, au fost sigilate cu sigiliul tip M.A.I. şi predate laboratorului pentru analize.
În prezenţa martorului asistent I.C.Ş., lucrătorii de poliţie au procedat la percheziţionarea corporală a inculpatului C.A.F. şi a învinuitului A.I.F.
Suma de 3500 euro, compusă din 5 bancnote de 500 euro şi 20 bancnote de 50 de euro găsită asupra inculpatului C.A.F., a fost verificată, constatându-se că seriile bancnotelor sunt identice cu cele consemnate în procesul verbal întocmit anterior realizării acţiunii de prindere în flagrant.
Iniţial, inculpatul C.A.F. şi-a exercitat dreptul de a nu da declaraţii, însă ulterior a adoptat o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând infracţiunile reţinute în sarcina sa.
Astfel, inculpatul C.A.F. a declarat că la data de 24 februarie 2012 a vândut investigatorului „M.F." cantitatea de 823,4 grame rezină de canabis cu suma de 3500 euro, sumă ce a fost găsită asupra sa cu ocazia efectuării percheziţiei corporale. în continuarea declaraţiei sale, inculpatul C.A.F. a arătat că la data când a efectuat tranzacţia cu investigatorul, în autoturism se afla şi colaboratorul „C.M.", acesta din urmă fiind cel care i l-a prezentat pe investigator ca fiind persoana care dorea să cumpere un kilogram de haşiş.
Fiind întrebat în legătură cu provenienţa cantităţii de 823,4 grame rezină de canabis, inculpatul C.A.F. a declarat că drogurile de risc le-a primit în Spania de la o persoană pe nume „B.N." şi le-a introdus în ţară la data de 21 februarie 2012, urmând să le vândă cu suma de 3500 euro, bani pe care trebuia să-i trimită numitului „B.N.".
Din discuţiile directe purtate la 24 februarie 2012 de investigatorul „M.F." cu inculpatul C.A.F. rezultă că acesta din urmă a lăsat de înţeles că este de acord ca pe viitor să încheie şi alte tranzacţii cu rezină de canabis.
Fiind ascultat în cursul urmăririi penale, învinuitul A.I.F. a declarat că la data de 24 februarie 2012, la cererea inculpatului C.A.F. a deţinut, pe traseul str. Anghel Dogaru - parcarea magazinul D. din şos. Giurgiului o pungă, fără a cunoaşte faptul că aceasta conţinea cantitatea de 823,4 grame rezină de cannabis (haşiş). De asemenea, învinuitul A.I.F. a arătat că a aflat despre existenţa drogurilor de risc în timp ce se afla în autoturismul investigatorului cu nume de cod „M.F.", când inculpatul C.A.F. i-a vândut acestuia din urmă 823,4 grame rezină de canabis cu suma de 3500 euro.
Din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpatul C.A.F. l-a determinat cu intenţie pe învinuitul A.I.F. să săvârşească la data de 24 februarie 2012, fără vinovăţie infracţiunea de trafic de droguri de risc.
Instanţa de fond a reţinut că faptele săvârşite de inculpatul C.A.F. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc şi participaţie improprie la infracţiunea de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost ascultat inculpatul, care a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cu privire la care acesta a arătat că le cunoaşte şi le însuşeşte.
La individualizarea judiciară a pedepsei, tribunalul a ţinut seama de dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. pen. care prevăd că inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, de modalitatea de concepere şi executare, de urmările produse, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului care se află a primul conflict cu legea penală, dar şi de cantitatea mare de droguri traficată, elemente faţă de care tribunalul a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul C.A.F., criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce priveşte individualizarea modului de executare a pedepsei, solicitând aplicarea art. 81 C. pen., având în vedere că a fost instigat să comită fapta, nu este cunoscut cu antecedente penale şi a colaborat cu organele judiciare.
Prin decizia penală nr. 217/A din 3 iulie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond a aplicat în mod corect prevederile art. 3201 C. proc. pen. şi a stabilit situaţia de fapt şi încadrarea juridică în mod corespunzător mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale.
Declaraţiile de recunoaştere date de inculpat se coroborează cu celelalte mijloace de probă şi dovedesc comiterea infracţiunilor, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acestora, fără să existe indicii privind folosirea abuzivă a investigatorilor sub acoperire sau că inculpatul a fost provocat să comită faptele de natură penală.
S-a reţinut că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei şi a modului de executare a acesteia.
Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei, prima instanţă a stabilit pedeapsa prin raportare la toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinând în mod corect că faptele inculpatului prezintă o gravitate deosebită, având în vedere cantitatea mare de droguri ce a fost traficată.
Instanţa de apel a reţinut, la fel ca şi instanţa de fond că scopul pedepsei nu poate fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenţie.
Atitudinea inculpatului de recunoaştere în totalitate a faptelor a primit eficienţă prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., fiind reţinută cu valoarea unei cauze de reducere a limitelor de pedeapsă, fără să mai poată dobândi valoarea unei circumstanţe atenuante judecătoreşti.
În ce priveşte celelalte circumstanţe personale favorabile, constând în lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără a inculpatului şi faptul că are un copil minor în întreţinere, se constată că au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei, determinând aplicarea unor sancţiuni egale cu minimul special redus conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Se arată că nu există temeiuri de reducere a pedepselor aplicate de către instanţa de fond sau de schimbare a modalităţii de executare.
Faptul că inculpatul a vândut o cantitate de 823,4 grame rezină de canabis, că a primit drogurile de la o persoană care le-a introdus în România, aducându-le din Spania şi că pentru a se proteja, a implicat în aceste operaţiuni o altă persoană care nu avea cunoştinţă despre activitatea infracţională, relevă o periculozitate sporită ce impune executarea pedepsei în regim de detenţie.
Examinând recursul prin prisma dispoziţiilor legale înalta Curte constată că este nefondat pentru cele ce urmează:
Potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Analizând actele dosarului, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că la data de 24 februarie 2012 inculpatul a fost prins în flagrant având asupra lui suma de 3500 euro provenită din vânzarea a 823,4 grame rezină de cannabis.
După ce iniţial, inculpatul C.A.F. şi-a exercitat dreptul de a nu da declaraţii, ulterior a adoptat o atitudine sinceră, recunoscând infracţiunile reţinute în sarcina sa, solicitând să fie judecat în baza acordului de vinovăţie astfel cum este reglementat prin prevederile art. 3201 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte critica formulată de către recurentul-inculpat, vizând modalitatea de executare a pedepsei, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 81 sau art. 861 C. pen., înalta Curte constată că este neîntemeiată
În acest sens, se reţine faptul că suspendarea condiţionată a executării pedepsei, prevăzută de dispoziţiile art. 81 C. pen., dar şi suspendarea sub supraveghere, prevăzută de art. 861 C. pen., reprezintă măsuri de individualizare judiciară a executării pedepsei, constând în suspendarea executării pedepsei închisorii sau celei a amenzii pe durata unui termen de încercare.
Înalta Curte, constată faptul că aceste măsuri se dispun de către instanţa de judecată motivat, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege referitor la cuantumul pedepsei sau pedepselor (în cazul concursului de infracţiuni) aplicate, lipsa antecedentelor penale sau existenţa vreunei situaţii din cele prevăzute de art. 38 C. pen. şi posibilitatea îndeplinirii scopului pedepsei chiar fără executarea efectivă în regim de detenţie.
Prin urmare, dat fiind caracterul facultativ al acestor măsuri de individualizare judiciară a executării pedepsei, instanţa de judecată, temeinic motivată, poate dispune cu privire la acordarea acestei măsuri.
Simpla îndeplinire formală a condiţiilor vizând cuantumul pedepsei aplicate de către instanţă şi lipsa antecedentelor penale, nu conferă vocaţie inculpatului la acordarea măsurilor precizate, instanţa de judecată putând aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenţie, constatând că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta iar condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni.
În cauza dedusă judecăţii înalta Curte apreciază că, deşi recurentul inculpat este lipsit de antecedente penale şi integrat social, nu poate acorda o valenţă ridicată acestor circumstanţe personale faţă de modalitatea de comitere a faptei, constând în vânzarea unei cantităţi de 823,4 grame rezină de canabis iar pentru a împiedica tragerea sa la răspundere penală a implicat o altă persoană care nu avea cunoştinţă despre activitatea infracţională, aspecte care relevă o periculozitate sporită a inculpatului şi fac inoportună executarea pedepsei într-un alt regim decât cel privativ de libertate.
Cu privire la critica recurentului-inculpat vizând faptul că acesta a comis fapta fiind instigat de poliţistul sub acoperire, înalta Curte urmează să o respingă, ca fiind neîntemeiată.
Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 68 C. proc. pen., este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri, în scopul de a se obţine probe. De asemenea, este oprit a determina o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
De altfel, practica C.E.D.O. în materie este constantă în a arăta faptul că o probă administrată prin investigatori sub acoperire apare ca fiind neloial administrată numai în condiţiile în care agentul statului a determinat sau a provocat inculpatul să realizeze o activitate infracţională pe care altfel nu ar fi săvârşit-o
Or, în cauza dedusă judecăţii, înalta Curte reţine faptul că recurentul a cumpărat cele 823,4 grame rezină de cannabis şi a intenţionat să le valorifice independent de activitatea investigatorului sub acoperire, rezoluţia în acest sens fiind luată de către recurent anterior surprinderii în flagrant.
Faţă de cele arătate înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A.F. împotriva deciziei penale nr. 217/A din data de 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a Ii-a Penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 24 februarie 2012 la 23 octombrie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 octombrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 3413/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 3409/2012. Penal → |
|---|
