ICCJ. Decizia nr. 3762/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3762/2012
Dosar nr. 4969/1/2012
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 738 din 17 iunie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2), art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.C.O., asociat unic şi administrator la SC O.T. SRL Bucureşti, fără antecedente penale, domiciliat în Bucureşti, la 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În temeiul art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, interzicându-i-se dreptul de a ocupa funcţiile de asociat şi administrator al vreunei societăţii comerciale.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a) şi alin. (2), art. 76 C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 (doi) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal privind pe inculpatul C.C.O. pentru infracţiunea prev. de art. 292 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2),art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul C.C.O. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. ca pedeapsă complimentară, după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenţiei de la 15 ianuarie 2002 la 28 iulie 2003.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi alin. (2), art. 76 C. pen. a fost condamnată inculpata N. (fostă B.) C., fără antecedente penale, domiciliată în Bucureşti, sector 2), la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În temeiul art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen. (interzicerea dreptului de ocupa funcţiile de asociat şi administrator al vreunei societăţi comerciale) pe o perioadă de 2 (doi) ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a), c) şi alin. (2), art. 76 C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la 2 (doi) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru comiterea de infracţiuni.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal privind pe inculpata N.C. pentru infracţiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripţiei speciale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata N.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 (cinci) ani, termen de încercare, şi a fost încredinţată supravegherea inculpatei S.P.V.R.S.I.
Pe durata termenului de încercare s-a dispus că inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.): - să se prezinte în fiecare zi de luni din prima săptămână la îecare 3 luni la Serviciul desemnat cu supravegherea lui; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea ; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă: - să comunice informaţii de natură a fi controlate mijloacele lui de existentă;
I s-a atras atenţia inculpatei asupra disp.art. 864 C. pen.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. conform art. 71 alin. (5) C. pen. .
Conform art. 88 C. pen. a fost computat timpul prevenţiei de la 16 ianuarie 2002 la 29 iulie 2003 (iulie 2003).
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul V.F.I. fără antecedente penale, domiciliat în Jilava, judeţul Ilfov) la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 (cinci) ani termen de încercare.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a) şi b) C. pen. conform art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., a fost computat timpul prevenţiei de la 13 martie 2002 la 14 iunie 2002.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul S.A.C., fără antecedente penale, domiciliat în Bucureşti, sector 4), la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a),c şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul S.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complimentară.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 (cinci) ani termen de încercare şi a fost încredinţată supravegherea inculpatului S.P.V.R.S.I.
Pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul trebuie să respecte următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.): - să se prezinte în fiecare zi de luni din a doua săptămână la fiecare 6 luni la Serviciul însărcinat cu supravegherea sa; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ale de existentă.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. conform art. 71 alin. (5) C. pen. .
Conform art. 88 C. pen. a fost computat timpul prevenţiei de la 22 ianuarie 2002 la 28 februarie 2003.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul H.Ş., administrator la SC C.I. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în Bucureşti, sector 2), la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul H.Ş. privind infracţiunile prev. de art. 292 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap.la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. i s-a aplicat inculpatului H.Ş. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă complimentară.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 (şase) ani termen de încercare şi a fost încredinţată supravegherea inculpatului Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor urmând ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.):
- să se prezinte în fiecare zi de marţi din prima săptămână la fiecare 3 luni la Serviciul însărcinat cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 864 C. pen.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., conform art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.I, asociat şi administrator la SC B. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi), la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. interzicându-i-se dreptul de a ocupa funcţiile de administrator şi asociat al vreunei societăţi comerciale pe perioadă de 2 (doi) ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic.art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul C.I. privind infracţiunile prev. de art. 272 C. pen., art. 292 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul C.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b C. pen. ca pedeapsă complimentară.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 (şase) ani termen de încercare .
Pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.): - să se prezinte în fiecare zi de luni din prima săptămână la fiecare 6 luni la judecătorul desemnat cu supravegherea sa; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea, -să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă ; -să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 864 C. pen.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen. conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. a fost computat timpul deţinerii preventive de la 10 iulie 2002 la 28 iulie 2003.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.F., administrator la SC I. SRL, fără antecedente penale, domiciliat în Galaţi, judeţul Galaţi, la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul G.F. privind infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. i s-a aplicat inculpatului G.F. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă complimentară.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 (cinci) ani termen de încercare.
Pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.): - să se prezinte în fiecare zi de luni din a doua săptămână la fiecare 6 luni la judecătorul desemnat cu supravegherea sa; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea, - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 864 C. pen.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., conform art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul I.D., domiciliat în comuna Vădăstriţa, judeţul Olt), la 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 (doi) ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 5 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal privind pe inculpatul I.D. pentru infracţiunile prev. de art. 292 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit a C. pen., art. 293 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. urmare intervenirii prescripţiei speciale.
În baza art. 305 alin. (5) C. pen. a fost menţinută suspendarea condiţionată executării pedepsei de 8 luni închisoare dispusă prin sentinţa pena nr. 105/10 ianuarie 1998 a Judecătoriei Slatina, pe un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. i s-a aplicat inculpatului I.D. pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), C. pen. ca pedeapsă complimentară.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 264 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul R.R.M., fără antecedente penale, domiciliat în Bucureşti, sector 4, la 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat graţiată în întregime pedeapsa de 1 lună închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul R.R.M. privind infracţiunea prev. de art. 292 C. pen.
În baza art. 81 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani şi 1 lună termen de încercare.
În baza art. 120 C. pen. a fost redus termenul de încercare cu partea care reprezintă durata pedepsei pronunţate.
I s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998, art. 999 şi 1003 C. civ., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P., A.N.A.F. şi în consecinţă au fost obligaţi inculpaţii la plata către partea civilă a următoarelor sume: inculpaţii C.C.O. şi N.C. la plata sumei de 42.012.703.790 lei, inculpatul H.Ş. - 17.056.318.328 lei ;inculpatul S.A.C.- 30.558.626,447 lei; C.I. - 6.493.405.369 lei; V.F.I. -15.934.000,000 lei; inculpatul G.F. - 3.911.411.098 lei; inculpatul I.D. -2.581.984,280 lei şi la plata dobânzilor şi majorărilor, penalităţilor de întârziere conform legislaţiei ce reglementează creanţele bugetare, cu începere de la 01 iulie 2001 până la achitarea debitului.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. au fost menţinute măsurile asigurătorii cu privire la bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor N.C., S.A.C. şi V.F.I., dispuse în timpul urmăririi penale.
În baza art. 348 şi art. 445 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor de identitate pe numele A.M. şi S.B. având aplicate fotografiile inculpatului H.Ş.
S-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre către registrul comerţului în vederea menţionării pedepselor complimentare aplicate unora dintre inculpaţi.
S-a constatat că M.L.P.T.L., SNP P. SRL, SC R.R. SRL, SC L. SA nu au calitatea de parti civile in cauza.
În baza art. 192 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat,astfel: C.C.O. - 9.000 lei; N.C. - 9.000 lei; H.Ş. - 8.000 lei; V.F.I. - 8.000 lei; C.I. - 6.000 lei; G.F. - 6.000 lei; R.R.M. - 3.000 lei.
Onorariile apărătorilor din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin Legea nr. 118 din 16 octombrie 1996 a fost constituit Fondul Prin Legea nr. 118/16 octombrie 1996 a fost constituit F.S.D.P., raţiunea înfiinţării acestuia constituind-o completarea sumelor de finanţare necesare drumurilor publice pentru construcţie, modernizare, reparare, întreţinere, administrare.
Prin art. 4 din lege, astfel cum a fost modificată prin O.U.G nr. 35/18 aprilie 2000 s-a precizat că sursele Fondului Special a drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote de 45%(anterior modificării cota era de 25%) asupra preţului cu ridicata la rafinărie, exclusiv accizele, pentru carburanţii auto livraţi la intern de către producători, precum şi pentru carburanţii consumaţi de aceşti pentru autovehiculele şi remorcile proprii.
Obligaţia calculării şi livrării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor art. 4 revine producătorilor, persoane fizice şi juridice, suma datorată stabilindu-se la data livrării de către producător, bineînţeles în situaţia în care aceste sume au fost încasate de producător de la cumpărători, precizare ce se impune a fi făcută având în vedere disp. art. 2 din Normele Metodologice nr. 46618/22948/13 decembrie 1998, potrivit cu care producătorii din ţară şi importatorii de carburanţi au obligaţia de a înscrie în mod distinct în documentele de livrare şi în evidenţele lor patrimoniale cantităţile şi valorile carburanţilor auto vânduţi sau consumaţi de producător în scopul alimentării autovehiculelor proprii care circulă pe drumurile publice şi cantităţile şi valorile carburanţilor auto vânduţi cumpărătorilor pentru folosirea în consum, în alte scopuri decât cel anterior menţionat, în aceste condiţii cumpărătorii fiind obligaţi să prezinte producătorului, atât comanda, cât şi o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte scopul achiziţiei dar şi în raport de disp. art. 4 şi 5 din Legea nr. 118/1996 cu modificările suferite (O.U.G. nr. 20/1977, O.G. nr. 72/1998, O.U.G. nr. 35 din 18 aprilie 2000, Legea nr. 264 din 22 mai 2001).
Art. 22 din Norme stabileşte că asupra calculului sumelor datorate la F.S.D.P., respectiv termenului de plată şi concordanţei dintre utilizarea reală şi cea din declaraţia pe proprie răspundere prevăzută la art. 2 din Norme se efectuează un control de către anumite organe, la solicitarea cărora agenţii economici au obligaţia de a pune la dispoziţie documente, situaţii şi justificări, pe propria răspundere, în legătură (şi) cu utilizarea carburanţilor aprovizionaţi fără cota.
Potrivit reglementării iniţiale, orice agent economic putea achiziţiona produse petroliere fără taxa la F.S.D.P., în condiţiile în care prezenta, pe lângă comandă, o declaraţie pe proprie răspundere din care rezultă faptul că produsele petroliere vor fi utilizate în agricultură, transporturi maritime sau fluviale ori alte domenii care beneficiau de această scutire şi fără a fi necesară susţinerea declaraţiei în cauză, de vreo dovadă suplimentară, legiuitorul plecând evident de la ideea bunei-credinţe a cumpărătorului.
Acest "neajuns" al legii a permis persoanelor de rea-credinţă să acţioneze în mod fraudulos prin efectuarea de activităţi comercializarea produselor petroliere prin eludarea dispoziţiilor legale în vederea sustragerii de 1 plata fondului special al drumurilor şi a obţinerii unor beneficii personale şi injuste, fapt ce a condus la modificarea legii prin Legea nr. 264 din 22 mai 2001 publicată în M. Of. nr. 271 din 25 mai 2001 care a instituit obligaţia achitării taxei la F.S.D.P. de către toţi cumpărătorii de produse petroliere (art. 5 din Lege) urmând ca persoanele fizice sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniile transportului feroviar, naval,al agriculturii şi al apărării naţionale să poată solicita restituirea taxei la F.S.D.P., după achitarea ei în noile condiţii impuse de lege.
În prezenta cauză, inculpata N.C. a fost încadrată la R.A.T.B. având funcţia de contabil, în perioada 07 septembrie 1991- 20 martie 1996 şi după desfacerea contractului de muncă, în anul 1999 a înfiinţat SC A. SRL, al cărui obiect principal de activitate l-a constituit comercializarea produselor petroliere, în cadrul societăţii desfăşurându-şi activitatea şi inculpatul C.C.O., prietenul fiicei inculpatei.
În perioada de început, în lunile aprilie - noiembrie 1999, SC A. SRL s-a aprovizionat cu motorină de la diverse societăţi comerciale pe care a revândut-o constant R.A.T.B. (unitate la care inculpat lucrat astfel cum am arătat), atât în preţul de cumpărare cât şi cel de vânzare fiind inclusă taxa la F.S.D.P., astfel cum dispoziţiile legale în vigoare prevedeau.
"Lacuna" legislativă anterior menţionată ce dădea posibilitatea cumpărătorului de a achiziţiona combustibil de la producător la un preţ mai mic, ce nu includea taxa de drum, singura condiţie ce se cerea a fi îndeplinită constând în redactarea unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că acel combustibil urmează să fie folosit doar pentru anumite situaţii (agricultură, transport, naval, feroviar etc.) şi, evident, respectarea destinaţiei utilizării, conceperea de către inculpată a unui plan infracţional ingenios având drept scop obţinerea de beneficii financiare prin tranzacţionarea ilicită a produselor petroliere, plan a cărui realizare presupunea impunea atragerea a cât mai multor societăţi comerciale cu obiect de activitate similar (comercializarea de produse petroliere) a căror contabilitate să fie ţinută de angajaţi ai inculpatei, de preferat societăţi comerciale a căror existenţă şi activitatea să fie prezente doar scriptic (societăţi "fantomă").
În realizarea acestui scop inculpata N.C. a luat legătura cu inculpatul S.A.C., administrator al SC E.P.T. SRL, pe care-l cunoscuse în cursul anului 1999, căruia i-a propus ca prin firma sa să fie trecute scriptic cantităţile de combustibil şi plăţi ale acestora, în schimbul obţinerii unui profit, inculpatul fiind de acord, iar pentru a avea un control deplin asupra activităţilor desfăşurate prin intermediul SC E.T. SRL, inculpata a primit de la S.A.C. facturile, avizierele, ştampila şi documentele contabile ale firmei.
Această împrejurare a fost confirmată de martorii B.D. (contabila firmei SC A. SRL), S.E. (coasociatul firmei SC E.M.C.O.T. SRL, F.N. (Zis "C.", angajatul inculpatei N.C.) dar şi de cei doi inculpaţi N.C. şi S.A.C. care însă în încercarea de a da o altă natură faptelor pe care le recunosc au motivat prezenţa actelor contabile la sediul SC A. SRL prin aceea că fie starea sănătăţii inculpatului nu-i permitea efectuarea de activităţi suplimentare (S.C.) fie inexistenţa unui birou în care actele contabile ale firmei E.M.C.O. să fie ţinute şi lucrate (N.C.).
Martorul S.E. a declarat "în luna septembrie 1999 au înfiinţat SC E.P.T. SRL împreună cu domnul S.C.. l-au rugat să-mi pună la dispoziţie contabilitatea executată până în acel moment şi să-mi ofere un chitanţier, facturier, avizier şi ştampila (în ianuarie 2001-n.n.) S. mi-a comunicat faptul că actele contabile se găsesc la contabila care efectuează contabilitatea la SC A. SRL şi că pot să vorbesc cu ea la sediul acestei societăţi" (fila 4 vol. 3 d.u.p.) şi "în legătură cu evidenţa contabilă a SC E.M.C.O. SRL atât doamna N. cât şi S.C. m-au asigurat că documentele sunt la contabila care ţinea şi evidenţa la SC A. SRL şi să nu-mi fac nici un fel de probleme deoarece toate taxele, impozitele şi evidenţa contabilă sunt la zi şi că urmează ă mi le arate la o dată ulterioară. Pentru SC E.M.C.O. SRL atât eu cât şi S. am avut câte o ştampilă rotundă.însă o ştampilă la fel ca a mea am văzut pe birou la doamna N. aceasta susţinând că îi trebuie la bancă pentru a ridica extrasele din contul administrat de S."
Martora B.D. a arătat că a ţinut evidenta contabilă pentru SC E.T. SRL pentru o perioadă de câteva luni iar "documentele primare ale acestei societăţi erau aduse de către doamna N.C. şi tot dânsei i le predam după ce întocmeam balanţa şi celelalte situaţii".Martora B.D., audiată fiind de către instanţă a înţeles să-şi menţină declaraţiile date în cursul urmăririi penale iar în ceea ce-l priveşte pe martorul S.E. tribunalul a făcut aplicaţiunea disp art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dat fiind faptul că, deşi au fost utilizate toate mijlocele procedurale pentru a se asigura prezenţa în faţa instanţei a martorului în vederea audierii, audierea sa nu a fost posibilă.
Anterior continuării descrierii situaţiei de fapt ce urmează a fi reţinută trebuie făcută precizarea cu legislaţia procesual penală nu acordă preponderenţa probatoriului administrat în faţa instanţei de judecată în detrimentul celui administrat în faza urmăririi penale şi că, în condiţiile în care probele administrate în cursul urmăririi penale conţin dovezi indubitabile cu privire la vinovăţia inculpatului, instanţa îşi poate fundamenta hotărârea de condamnare pe acestea.
Prin urmare, cei care completau documentele contabile şi atestau SC E.T. SRL ar fi vândut SC A. SRL SRL diverse cantităţi de combustibil erau angajaţi SC A. SRL SRL care acţionau astfel cum inculpata N.C. dispunea.
Pentru a avea un control total al întregii activităţi dar şi pentru a-l împiedica pe inculpatul S.A. să cunoască exact situaţia sumelor de bani şi cantităţii de carburant care tranzitau societatea sa, inculpata l-a determinat pe S.A. să-l împuternicească pe angajatul acesteia - F.N. zis "C." să depună în bancă ordine de plată şi să ridice extrase de cont erau predate inculpatei.
Astfel, martorul F.N. a declarat "cunosc administratorul acestei firme (SC E.T. SRL n.n.) se numeşte S.C., pe care l-am cunoscut la sediul lui SC O.T. SRL deoarece acesta venea des. S.C. . mi-a dat împuternicire în baza căreia puteam să depun ordine de plată şi să iau extrase de cont pentru contul lui SC E.P.T. SA . Astfel întocmeam ordine de plată în numele lui SC E.P.T. SA pentru beneficiarii SC C. SRL sau SC C. SRL. Aceste ordine de plată erau semnate şi ştampilate de domnul S. astfel încât acesta avea cunoştinţă de plăţile care se efectuau".
Inculpaţii N.C. şi S.C. nu doar se cunoşteau date fiind activităţile comerciale desfăşurate de cele două firme ci conlucrau la realizarea planului infracţional conceput şi dirijat de inculpată.
Inculpata a hotărât ca toate cantităţile de combustibil care vor tranzita SC E.P.T. SRL să aibă inclusă taxa la F.S.D.P. pentru a nu fi nevoită să-i ceară inculpatului S.A.C. să retragă în numerar contravaloarea acesteia şi, implicit, să ridice pretenţii cu privire la împărţirea acesteia.
Inculpatul C.C.O., bucurându-se de încrederea inculpatei N.C., dată fiind relaţia de prietenie cu cu fiica sa, a reuşit să înţeleagă angrenajul "afacerilor" şi la sugestia inculpatei, în luna iulie 2000 a înfiinţat, în calitate de asociat unic SC O.T. SRL al cărei obiect de activitate l-a constituit intermedierea în comerţul cu combustibil, ocupându-se însă de comerţul cu ridicata al combustibililor ; astfel, în perioada iulie 2000 -mai 2001 această societate a achiziţionat în jur de 20,5 tone combustibil achiziţionată cel puţin scriptic de la SC A.T. SRL, Interconstruct SRL iar cea mai mare parte a preluat combustibil de la producători fără taxa la F.S.D.P., în baza comenzilor pe propria răspundere semnate de către acesta, potrivit cărora produsele respective vor fi utilizate în agricultură sau în transportul maritim şi fluvial, adică în activităţi exceptate de la plata taxei, în realitate însă combustibilul având un singur traseu fizic de la rafinărie, de unde era preluat de către delegaţii beneficiarilor, în marea majoritate a situaţiilor - R.A.T.B.- ui.
Pentru ca "lanţul comercial" să fie cât mai complicat în scopul de a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale dar şi pentru a face mai grele depistările acţiunile ilicite, inculpata N.C. îl cunoaşte prin intermediul inculpatului S.A.C. pe inculpatul C.I., administrator la SC B. SRL Drobeta Turnu Severin, căruia îi propune derularea de afaceri cu combustibil iar prin intermediul acestuia este atrasă în circuitul infracţional şi SC T. SRL Drobeta Turnu Severin, societatea fratelui inculpatului şi anume C.I.M., pentru care inculpatul primise împuternicire pentru administrare.
Inculpata a stabilit cu inculpatul C.I. ca prin intermediul SC Bălcescu SRL şi SC Temistocle SRL să achiziţioneze direct de la producători produse petroliere la preţuri ce includeau această taxă, iar aceasta din urmă să o valorifice în aceleaşi condiţii către beneficiarii săi, în principal R.A.T.B.
De asemenea, la solicitarea inculpatei, C.I. a deschis conturi la Banca Turco-Română pentru cele două societăţi şi l-a împuternicit pe inculpatul S.A.C. să deruleze operaţiuni bancare,motivaţia acestui act fiind operativitatea în condiţiile în care inculpatul C.I. domicilia în Drobeta Turnu Severin.
În vederea extinderii reţelei infracţionale, inculpata N.C. l-a atras şi pe inculpatul G.F., administrator la SC Interconstruct SRL. La fel ca şi ceilalţi inculpaţi, G.F. achiziţiona produse petroliere de la producător fără taxa la F.S.D.P. in baza declaraţiilor pe propria răspundere că vor fi utilizate pentru agricultură şi a înstrăinat către SC A. SRL, cu această taxă inclusă in preţ. Aceasta vindea de regulă produsele la preţuri care cuprindeau taxa către R.A.T.B., iar pe traseul invers al plăţii de la beneficiarul final către producător erau efectuate plăţi către societăţile comerciale intermediare (SC B. SRL, SC T. SRL ; SC E.P.T. SRL ; SC I. SRL ş.a.), plăţi din care era oprită „taxa", plătindu-se mai departe către furnizor sumele fără taxe, iar banii care erau scoşi din traseul plăţii din conturile societăţilor era ridicată in numerar şi împărţiţi între inculpaţi.
Începând cu august 2000, inculpatul C.C.O. a achiziţionat produse petroliere, direct de la producători la preţuri fără taxe la F.S.D.P., pe baza comenzilor şi declaraţiilor pe propria răspundere potrivit cărora urmau a fi utilizate în agricultură sau pentru transportul fluvial- maritim, domeniu pentru care nu era percepută nici o taxă.
Cantitatea de combustibil cumpărată era înstrăinată de inculpatul C.C.O. către SC C. SRL, SC O.I. SRL, SC E.O. SRL, SC M.P. SRL, SC E.P. SRL, SC B. SRL, SC T. SRL si SC M.C. SRL, societăţile care făceau parte din lanţul scriptic voit complicat prin care combustibilul era trecut, în vederea încălcării dispoziţiilor legale, o parte din aceste societăţi fiind special înfiinţate într-un mod insidios, pe baza unor acte falsificate, fiind de altfel societăţi de tip „fantomă".
Aşa cum s-a arătat mai sus, activitatea infracţională a inculpaţilor s-a derulat prin intermediul mai multor societăţi comerciale pe care aceştia le controlau, în mod legal ori ilegal, societăţi care erau înfiinţate anume în acest scop, unele dintre ele în mod ilegal iar altor societăţi le era deturnat obiectul de activitate.
Principala menire a acestor societăţi comerciale era aceea de a fi introduse în lanţul infracţional pentru a complica în mod voit circuitul economico-financiar din punct de vedere scriptic, mai ales că, această activitate era uşurată şi de faptul că multe dintre acestea nu aveau evidenţe contabile iar ulterior, au fost cesionate în condiţii ilegale ori cel puţin dubioase.
Inculpatul C.C.O. l-a atras în activitatea infracţională şi pe inculpatul H.Ş., scopul comun fiind acela de a introduce în lanţul societăţilor de la producător la beneficiar societăţi fantomă, prin intermediul cărora să fie introdusă taxa de drum şi aferent, evident oprirea sumelor corespunzătoare.
Astfel, la 15 noiembrie 2000 a fost înfiinţată SC C. SRL, cu sediul social declarat în Bucureşti, sector 3 şi la 2 martie 2001 SC C.I. SRL cu sediul în Bucureşti, sector 3 ambele societăţi având ca principal obiect de activitate comerţul cu ridicata al combustibililor lichizi, gazoşi, solizi şi al produselor derivate.
Din verificările efectuate de organele de poliţie rezultă că societăţile menţionate nu au desfăşurat nici o activitate la sediile declarate şi nu au depus raportări financiar-contabile la organele fiscale teritoriale.
La scurt timp după înfiinţare, cele două societăţi au fost cedate de către inculpatul H.Ş. unor cetăţeni arabi.
La 7 martie 2001, SC C. SRL a fost cesionată cetăţeanului iordanian M.S.M.H.H. şi cetăţeanului sudanez A.O.M.M., iar SC C.I. SRL, la 31 martie 2001 aceluiaşi cetăţean iordanian M.S.M.H.H.
Din verificările efectuate la I.G.P.F. a rezultat că nici unul din cetăţenii arabi menţionaţi figurează intraţi în România.
În cazul celor două societăţi, inculpatul H.Ş. folosit de două acte de identitate falsificate.
Astfel, SC C. SRL a fost înfiinţata de către inculpat, în calitate de asociat unic şi administrator, sub numele A.M., prezentând actul de identitate al acestuia, dar având aplicată fotografia inculpatului H.Ş.
Expertiza criminalistică efectuată în cauză a concluzionat că fotografia aplicată pe buletinul de identitate eliberat pe numele A.M. şi fotografia de pe fişa de evidenţă a populaţiei aparţinând inculpatului H.Ş., reprezintă una şi aceeaşi persoană, fiind realizate după un clişeu fotografic.
Cu privire la împrejurările în care inculpatul H.Ş. a intrat în posesia buletinului de identitate al martorului A.M., cercetările efectuate în cauză au evidenţiat că în lui august 2000, martorul a fost contactat de prietenul său V.C.O., care i-a propus să-i împrumute inc. H.Ş. buletinul său de identitate, pentru o lună de zile, schimbul sumei de 100 dolari SUA. Explicaţia oferită de inculpat a fost aceea a deplasării Republica Moldova unde sunt necesare astfel de acte.
Martorul A.M. a acceptat oferta şi i-a înmânat act de identitate inculpatului (vol.3 filele 77-81, 259-261).
Ulterior, martorul nu a mai intrat în posesia buletinului, iar luna iulie 2001 a primit o adresă de la Ambasada Danemarcei pi care i se aducea la cunoştinţă că i-a fost refuzată cererea de acordare a vizei pentru această ţară, deşi martorul nu solicitase o astfel de viză.
In realitate, viza fusese solicitată de către inculpatul H.Ş., folosind identitatea martorului A.M., deoarece în perioada 1997-1998 fusese în Danemarca şi locuise în acelaşi imobil cu inculpatul C.C.O. care se afla aici împreună cu N.A., fiica inculpatei N.C. De aici fusese expulzat fără a mai avea dreptul să revină. Tot în Danemarca, inculpatul îl cunoscuse şi pe martorul V.C.O.
Pentru obţinerea vizei, inculpatul H.Ş. a depus la Ambasada Danemarcei o adresă şi o adeverinţă, emise de SC O.T. SRL, semnate de inculpatul C.C.O. şi care atestau faptul că A.M. (H.Ş.) este angajat al acestei societăţi în calitate de director executiv.
Expertiza criminalistică a concluzionat că impresiunile de ştampilă aflate pe cele două documente prezentate la ambasadă de către inculpatul H.Ş., au fost aplicate de ştampila SC O.T. SRL iar semnăturile au fost executate de. inculpatul C.C.O.
SC C.I. SRL a fost înfiinţată de inculpatul H.Ş. sub identitatea de S.B., care figura ca asociat unic şi administrator al societăţii.
Şi în acest caz, inculpatul a prezentat un buletin de identitate falsificat prin aplicarea fotografiei sale în locul fotografiei titularului, aspecte confirmate de expertul criminalist care l-a examinat.
Din declaraţiile martorului S.B., a rezultat că în luna februarie 2001 şi-a pierdut buletinul de identitate şi că nu a înfiinţat SC C.I. SRL.
Martorii care au venit în contact cu inculpatul H.Ş. l-au identificat în fotografiile oferite spre recunoaştere dar au precizat că acesta se prezentase sub alte identităţi.
Folosindu-se de aceleaşi identităţi, inculpatul H.Ş. a deschis conturi pentru cele două societăţi la B.C.R., conform indicaţiilor inculpaţilor C.C.O. şi N.C.
Aceste conturi îi ofereau posibilitatea de a efectua plăţi şi a ridica sume de bani în numerar reprezentând contravaloarea taxei la F.S.D.P., prin intermediul societăţii sale introducându-se această taxă.
Principalul furnizor de produse petroliere, numai în ce priveşte evidenţa scriptică, al celor două societăţi a fost SC O.T. SRL care le achiziţiona de la producători fără taxa la F.S.D.P.. Tot fără taxă, produsele erau consemnate ca intrate în evidenţele SC C. SRL şi SC C.I. SRL şi erau revândute tot scriptic, către alte societăţi ale circuitului infracţional, dar la un preţ ce includea taxa respectivă.
În perioada 1 noiembrie 2000 - 31 martie 2001, SC C. SRL, a achiziţionat cantitatea de 5.162.305 Kg. combustibili auto tară taxă şi a înstrăinat-o cu includerea în preţ a acesteia.
Privitor la modalitatea de derulare a activităţii ilicite, martorul F.N. a declarat: "La sfârşitul anului 2000, începutul anului 2001, doamna N.C. şi-a mutat biroul la SC O.T. SRL. În acest context d-na N. a început să mă trimită să fac servicii şi pentru C.O. După ce în prealabil C.O. mergea la rafinării. a doua zi îmi dădea un avizier de însoţire a mărfii, delegaţii, declaraţii pe propria răspundere şi comenzi.
În situaţia în care marfa era destinată autobazelor R.A.T.B., şoferii efectuau transportul pe baza documentelor emise de rafinărie, documente cu care circulau până la intrarea în Bucureşti . Aici, la intrarea în R.A.T.B., le cereau acestora documentele menţionate mai sus şi le dădeam aviz de însoţire a mărfii completat de mine. La furnizor apărea SC A. SRL iar la beneficiar R.A.T.B., facturile pe care le ridicam de la rafinărie le aduceam la biroul lui C.O. iar ulterior documentele contabile care interveneau între SC O.T. SRL şi SC A. SRL le completam eu, C.B., B.D., S.A.M. Aceste facturi erau înscrise la poziţia de furnizor SC O.T. SRL iar la beneficiar era SC C.I. SRL, SC C. SRL, SC E.P.T. SA sau SC B. SRL şi, în final, ajungea la SC A. SRL care o livra la R.A.T.B."; fiind audiat de instanţă, martorul şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale.
Prin urmare, documentele emise de rafinărie rămâneau asupra şoferilor până la intrarea în Bucureşti sau la garajul Floreasca al R.A.T.B. unde de regulă erau dirijate cisternele cu combustibil.
Aici, aşteptau delegaţii SC O.T. SRL, H.N. şi C.B.C. care preluau documentele emise de rafinărie, înlocuind avizul de însoţire a mărfii cu altul în care era trecută cantitatea de motorină achiziţionată de SC O.T. SRL, dar la furnizor figura SC A. SRL şi la beneficiar R.A.T.B., iar preţul trecut în document includea taxa la F.S.D.P.
Aceste "modalităţi de lucru" sunt confirmate de conducătorii auto care au asigurat transportul carburanţilor, de martorii H.N. şi C.B.C. şi chiar de inculpata N.C.
În timp ce traseul real al carburanţilor era relativ simplu, cel scriptic era voit complicat pentru a putea fi greu identificat, fiind realizat, ulterior, la sediul SC O.T. SRL.
Aici, din dispoziţia inculpaţilor N.C. şi C.C.O. cei doi delegaţi H.N. (zis C.) şi C.B.C., precum şi directorul economic la SC A. SRL - S.A.M. şi contabila B.D. (care desfăşura activităţi de contabilitate atât la SC A. SRL, SC O.T. SRL cât şi la SC E.P.T. SRL) au completat în fals, facturi şi avize de însoţire a mărfii în numele tuturor societăţilor implicate în acest lanţ infracţional, o mare " parte dintre acestea semnându-le în locul reprezentanţilor societăţilor respective, aspecte au fost confirmate de martori şi de expertizele criminalistice efectuate în cauză.
Acesta a fost şi motivul pentru care majoritatea documentelor firmelor cuprinse în circuit se aflau la sediul SC O.T. SRL, fiind ridicate de lucrătorii de poliţie, în timpul urmăririi penale .
La data de 09 august 2000, la indicaţia inculpatului C.I., numitul C.M. a cesionat capitalul social al SC T. SRL inculpatului I.D., care s-a prezentat sub identitatea de P.E. sens în care a prezentat un act de identitate falsificat care aparţinea, în realitate, martorei P.E. din comuna Voluntari, judeţul Ilfov, în vârstă de 68 ani şi în legătură cu care a declarat că i-a fost furat în luna octombrie 1999, într-un mijloc de transport în comun.
Ulterior, buletinul de identitate a fost falsificat prin modificarea codului numeric personal, a prenumelui, anului sterii şi aplicarea fotografiei inculpatului I.D.
După dobândirea calităţii de asociat unic la SC T. SRL, inculpatul I.D. (P.E.), împreună cu inculpatul C.I., a achiziţionat prin intermediul acesteia, produse petroliere de la producători, fără taxa la F.S.D. şi le-a revândut scriptic, către SC B. SRL, SC E.P.T. SRL şi SC A. SRL, la preţuri care includeau această taxă.
În perioada august - octombrie 2000, SC T. SRL a achiziţionat de la SNP P. SA combustibili în valoare de 3.988.545.845 lei fără taxa la F.S.D.P.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat ca urmare a operaţiunilor comerciale prin intermediul SC T. SRL a fost de 2.581.594.280 lei.
SC M.C. SRL a fost înmatriculată la Registrul Registrului Comerţului Mehedinţi la data de 22 decembrie 1994 cu sediul social declarat în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, având ca asociaţi şi administratori pe C.C. şi inculpatul C.I.
Obiectul de activitate al societăţii a constat în principal, în activităţi de intermedieri monetare şi prestări servicii.
Întrucât inculpatul C.I. se hotărâse să includă şi aceasta societate în circuitul infracţional, l-a determinat pe fratele său, coasociatul C.C. să cesioneze părţile sociale deţinute în cadrul SC M.C. SRL, către P.E., în realitate inculpatul I.D.
La data de 24 august 2000, inculpatul C.I. în nume propriu dar şi ca împuternicit al fratelui, a cesionat toate părţile sociale inculpatului I.D. (P.E.) care a devenit, asociat unic şi administrator al SC M.C. SRL.
Totodată, s-a procedat la schimbarea sediului social al societăţii în Motru, judeţul Gorj şi la extinderea obiectului de activitate în ceea ce priveşte „ prelucrarea ţiţeiului, vânzarea cu amănuntul a carburanţilor solizi, lichizi, gazoşi şi al produselor derivate.
Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat că după cesionare, SC M.C. SRL nu a funcţionat la noul sediu.
Tot la data cesionării firmei către inculpatul I.D. sub identitatea de P.E., l-a împuternicit pe inculpatul C.I. să îndeplinească formalităţile necesare înregistrării societăţii la C.C.I. Gorj, să-l reprezinte în raporturile cu persoanele fizice sau juridice şi să deruleze operaţiuni bancare în conturile acesteia.
Ca şi în cazul celorlalte societăţi, la sugestia inc.N.C., inc.C.I. l-a împuternicit, la rândul său, pe inculpatul S.A.C. să deruleze operaţiuni bancare în conturile SC M.C. SRL
Societatea a fost utilizată pentru ridicarea de combustibili de la producători la preţuri ce nu includeau taxa la F.S.D.P., pentru revânzarea lor, cu includerea acestei taxe şi pentru ridicarea, în numerar, a taxei la F.S.D.P.
Din documentele bancare a rezultat că P.E. (în realitate inculpatul I.D.) a ridicat în numerar, din contul SC M.C. SRL suma de 190.000.000 lei cu motivaţia „achiziţii ciuperci producători particulari", dar în realitate, aceasta reprezenta taxa la F.S.D.P. aferentă combustibililor care tranzitaseră societatea, cu includerea acestei taxe.
Pentru a se masca urmele activităţii infracţionale, la 21 februarie 2001, SC M.C. SRL a fost cesionată de către asociatul unic P.E., în realitate, inculpat I.D. cetăţeanului sudanez A.O.M.M., în legătură cu care s-a stabilit că nu a intrat pe teritoriul României.
Cu prilejul audierii sale, inculpatul C.I. a dat o declaraţie olografa la 10 iulie 2002 în faţa organului de cercetare penală, ulterior fiind consemnată şi intr-o declaraţie luată de acest organ, înscrisuri care au fost distruse de inculpat în momentul în care i s-a adus la cunoştinţă că va fi reţinut.
Cele trei societăţi SC E.O.C. SRL, SC M.P. SRL şi SC E.P. SRL au intrat în categoria firmelor "fantoma" utilizate de inculpaţi pentru introducerea taxei la F.S.D.P. şi încasarea contravalorii ei, societăţi care nu au funcţionat la sediile declarate, adresele indicate pentru două societăţi fiind inexistente;obiectul de activitate al acestor nu a cuprins comerţul cu produse petroliere, deşi, în fapt au desfăşurat numai activităţi de acest gen, principalul furnizor fiind SC O.T. SRL;nu au depus raportările periodice la organele fiscale teritoriale; administratorii acestora l-au împuternicit pe inculpatul V.F.I. să efectueze operaţiuni bancare în conturile deschise la B.C.R.
În baza acestor împuterniciri, inculpatul a ridicat în numerar, sumele de 11.239.000.000 lei de la SC E.O.C. SRL, 2.597.000.000 lei de la SC M.P. SRL şi 2.098.000.000 lei de la SC E.P. SRL.
Deşi sumele respective au fost justificate de inculpat prin „achiziţii cereale sau neferoase" ori prin "diverse plăţi şi restituire împrumut" în realitate, ele au reprezentat valoarea taxei la F.S.D.P., aferentă livrărilor de produse petroliere .Totodată, acestea reprezintă prejudicii cauzate in patrimonial bugetului de stat.
SC E.O.C. SRL a fost înmatriculata la data de 31 ianuarie 2001, având ca asociat si administrator pe S.E.
Principalul obiect de activitate al societăţii l-a constituit comerţul cu alcool, in fapt, prin aceasta au fost tranzitate produse petroliere.
Pe de alta parte, verificările efectuate au evidenţiat ca adresa indicată de administrator ca sediu social al societăţii este fictiva, în evidenţe administraţiei financiare şi politiei din localitatea Otopeni, judeţul Ilfov, nefigurând strada X. administratorul S.E. nu a fost identificat în timpul urmăririi penale, motiv pentru care, faţă de acesta s-a dispus disjungerea cauzei.
SC M.P. SRL a fost înmatriculata la data de 5 februarie 1999, având sediul declarat în Baloteşti, judeţul Ilfov şi ca asociat unic şi administrator pe cetăţeanul irakian J.T.S. Potrivit actului constitutiv, obiectul de activitate l-a reprezentat comerţul cu alcool. Fără a fi operate modificări ale obiectului de activitate, prin intermediul SC M.P. SRL au fost efectuate numai acte de comerţ având ca obiect produse petroliere.
Administratorul societăţii, J.T.S. nu a putut fi identificat şi audiat, deşi in evidentele I.G.P.F. figurează ca intrat in România din anul 1997.
SC E.P. SRL a fost înmatriculată la 17 octombrie 2000, cu domiciliul declarat în com. Bragadiru, judeţul Ilfov, având ca asociaţi şi administratori pe P.A. şi N.I.
Obiectul principal de activitate al societăţii 1-a constituit, potrivit actului constitutive, fabricarea şi comercializarea alcoolului.
Ca şi in cazurile precedente, prin intermediul firmei au fost tranzitate scriptic, 320.624 Kg combustibili fara taxa la F.D.P., in valoare totala de 4.639.048.511 lei şi a fost ridicată din contul acesteia suma de 2.098.000 lei.
Deşi motivaţia care a stat la baza ridicării acestei sume a fost "achiziţii cereale" in realitate, a reprezentat valoarea taxei la F.S.D.P.
SC B. SRL a fost introdusă în circuitul infracţional de către inculpatul C.C.O., în scopul tranzitării prin evidenţiere şi conturile acesteia a cantităţilor de combustibil achiziţionaţi de la producători şi a sumelor de bani provenite din valorificarea lor. Societatea a fost înfiinţată la 10 februarie 1994, în timp suferind mai multe schimbări în ceea ce priveşte structura acţionariatului. La data de 16 februarie 1998, acţionari ai SC B. SRL au devenit cetăţeni italieni S.A. şi T.A., care l-au desemnat ca administrator pe inculpatul R.R.M. Sediul social al firmei a fost stabilit în Bucureşti, sector 2. Conform actului constitutiv al societăţii, obiectul de activitate nu cuprinde comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoşi şi ai derivatelor acestora.
Inculpatul C.C.O. i-a propus inculpatului R.R.M., ca prin contul SC B. SRL, deschis la Banca Italo-Română, să se tranziteze sume de bani aparţinând SC O.T. SRL, pe motiv că Banca Turco-Română la care societatea sa are deschis cont este în încetare de plăţi şi, ca urmare, nu şi poate încasa sumele datorate de partenerii de afaceri.
Inculpatul R.R.M. a acceptat propunerea inculpatului, mai ales că, din 1998 SC B. SRL nu mai desfăşura activităţi comerciale.
O parte din sumele care au intrat în contul SC B. SRL, conform indicaţiilor şi datelor puse la dispoziţie de inculpatul C.C.O., au fost virate de inculpatul R.R.M. în contul altor societăţi comerciale iar suma de 6.327.000.000 lei a fost retrasă, în numerar, cu motivaţia „plată persoane fizice".
Întrucât, inculpatul C.C.O. nu i-a oferit un document justificativ cu privire la această sumă de bani,ridicată în numerar, inculpatul R.R.M. a refuzat să i-o predea, a păstrat-o în gestiunea SC B. SRL şi a predat-o noului asociat, care în decembrie 2000 a preluat societatea.
Deşi inculpatul R.R.M. a declarat că, în afară de aceste operaţiuni bancare, nu a desfăşurat nici o relaţie comercială cu societatea inculpatului C.C.O., acesta din urmă a dispus ca angajaţii săi să completeze documente care să ateste că SC B. SRL a achiziţionat şi livrat produse petroliere.
Întrucât, SC B. SRL nu desfăşura activitate comercială, la 13 iunie 2000, asociaţii S.A. şi T.A. au împuternicit-o pe martora M.M., actualmente R.M. (soţia inculpatului R.R.M.) să cesioneze societatea.
In concluzie, astfel cum a rezultat din situaţia de fapt expusă pe larg (reţinută pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză şi supuse analizei de instanţă) inculpaţii au acţionat de-a lungul unei perioade în mod organizat, coordonat, pe baza unui plan infracţional bine conceput, creând o grupare organizată având ca scop obţinerea de beneficii financiare prin tranzacţionarea ilicită a produselor petroliere, modalitatea de lucru fiind relativ simplă, constând în cumpărarea de produse petroliere la un preţ mai mic ce nu includea F.S.D., prin afirmaţii mincinoase privind utilizarea reală a combustibilului iar ulterior, după cumpărarea acestuia, revânzarea sa la un preţ mai mare, având taxa de drum inclusă, producătorul primind suma mai mică iar diferenţa ce reprezenta taxa de drum şi care ar fi trebuie să ajungă la bugetul statului era însuşită de inculpaţi.
În urma analizării probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut că inculpaţii C.C.O., N.C., V.F.I., S.C.A., H.Ş., C.I., G.F., I.D. şi R.R.M. se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, sens în care a dispus condamnarea lor la pedepse cu închisoarea, la individualizarea cărora s-a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.
Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P., A.N.A.F. şi în consecinţă, a dispus obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor civile şi a dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor de întârziere calculate conform legislaţiei ce reglementează creanţele bugetare.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii C.C.O., N.C., V.F.I., S.C.A., C.I., H.Ş. şi G.F., precum şi A.N.A.F. în calitate de reprezentant al Statului Român.
Apelantul Ministerul Public a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate, sub următoarele aspecte:
- greşita individualizare juridică a pedepselor aplicate inculpaţilor N.C., S.C.A., H.Ş., C.C.O., V.F.I., R.R.M., C.I., G.F. şi I.D. prin reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen. iar pe de altă parte a efectuat o greşită individualizare a modalităţii de executare a pedepselor aplicate faţă de inculpaţii N.C., S.C.A., H.Ş., C.I., G.F. prin reţinerea disp.art. 861 C. pen., V.F.I. şi R.R.M., prin reţinerea disp.art. 81 C. pen.
- greşita soluţionare a laturii civile a cauzei prin neaplicarea principiului solidarităţii.
Se solicită admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate atât cu privire la latura penală a cauzei cât şi referitor la latura civilă iar pe fond majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor şi dispunerea ca acestea să fie executate in regim de detenţie, cu obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata sumei de 42.012.703.790 lei iar inculpatul R.R.M. în limita sumei de 2.005.870.147 lei.
Apelantul inculpat V.I. a criticat sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie cu privire la greşita soluţie de condamnare, arătând că in cauză au fost încălcate disp. art. 2, 4 şi 6 C. proc. pen., principii ce guvernează procesul penal. Mai arată apelantul, prin motivele scrise de apel, că au fost încălcate dispoziţiile deciziei de casare sens in care precizează că instanţa ar fi trebuit să dispună efectuarea unei expertize contabile, probă reţinută ca fiind utilă şi concludentă cauzei prin Decizia nr. 105/A/2007.
Solicită achitarea în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., arătând că nu a săvârşit vreo faptă prevăzută de lege iar în sensul art. 10 lit. d) C. proc. pen. apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind elementul material precum şi cel subiectiv in sensul intenţiei, de altfel în condiţiile in care revânzarea produselor petroliere nu era interzisă nu putea fi vorba de datorarea taxei ori de săvârşirea vreunei fapte penale.
Apelantul inculpat G.F. a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei penale nr. 738/2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, şi rejudecând în fond, achitarea inculpatului în baza art. 11.pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât lipseşte elementul constitutiv al infracţiunii, respectiv vinovăţia acestuia în săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat.
S-a susţinut că din momentul achiziţionării de produse petroliere prin societăţile la care acesta era administrator s-a considerat că acesta ar fi încercat să achiziţioneze aceste produse fără taxa specială de drum şi să revândă adăugând această taxă. A solicitat a se constata faptul că inculpatul nu avea în atribuţiile sale de serviciu această activitate, evidenţele contabile fiind întocmite de către contabilii societăţii. Mai mult decât atât, societatea inculpatului cumpăra pe baza unei comenzi dinainte stabilite uneori adăugând taxă de drum alteori nu, acest lucru fiind efectuat conform reglementărilor în vigoare de către cei care se ocupau de evidenţele contabile şi de întocmirea actelor necesare şi nicidecum de inculpat. De asemenea, a solicitat a se constata faptul că acesta nu se ocupa de activităţi ilicite era doar administratorul societăţii, şi nu este cunoscut cu antecedente penale. Prin expertiza efectuată în cauză s-a ajuns la o concluzie neechivocă, respectiv că expertul nu este în măsură să calculeze care este contribuţia societăţilor participante la crearea prejudiciului întrucât există societăţi care teoretic nu au înregistrat prejudiciu în ceea ce priveşte adăugarea taxei speciale de drumuri la cumpărăturile de produse petroliere. Prin urmare, nu se poate stabili cu exactitate care este contribuţia inculpatului la traseul parcurs de societăţile petroliere, considerând că, atâta timp cât expertul nu a avut toate înscrisurile necesare pentru a stabili cu exactitate prejudiciul produs, nu se poate reţine în sarcina inculpatului că a contribuit la crearea prejudiciului.
Apelantul inculpat C.I. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate şi rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, reindividualizarea pedepsei aplicate. Consideră că acesta nu este în totalitate vinovat de faptul că societatea al cărui administrator a fost până în anul 2001 a cumpărat produse petroliere şi le-a revândut cu adăugarea taxei speciale de drumuri, întrucât s-a aflat în eroare în ceea ce îl priveşte, în momentul când a semnat actele contabile nu a conştientizat faptele sale. Totodată, solicită a se constata că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are un domiciliu stabil, în prezent lucrează cu carte de muncă la o altă societate în Drobeta Turnu Severin.
Apelantul inculpat C.C.O. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate şi rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, reindividualizarea pedepsei aplicate. Arată că, între inculpaţi anterior săvârşirii faptelor nu a existat nici o înţelegere ca aceştia să cumpere motorină prin societăţile pe care le conduceau şi să le revândă în vederea obţinerea unor profituri prin desfăşurarea unor activităţi ilicite.
Apelanta inculpată N.C. pe latură penală, ca urmare a decesului acesteia conform certificatului de deces ataşat la dosarul cauzei a solicitat încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. a), rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. Pe latură civilă, ca urmare a relaţiilor sosite de la C.N.P. prin care se comunică că nu s-a deschis succesiunea ca urmare a decesului inculpatei şi neavând introduşi moştenitori în cauză, apreciază că, creditorii pot să-şi recupereze prejudiciul separat.
Apelantul inculpat S.C.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate şi rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a), rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Apelantul inculpat H.Ş. arată că în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., se reţine că această infracţiune a fost comisă de către inculpat prin aceea că pe baza unei declaraţii sub semnătură privată ar fi obţinut fără plata fondului special drumurilor de la producător motorină şi benzină, iar ulterior a vândut cu taxă această cantitate de combustibil pe care a achiziţionat-o. Arată că Legea nr. 118/1996 stipulează clar că se datorează taxă pentru combustibilul luat de la producător şi nu poate fi extins la alte categorii, iar prin expertiza dispusă în cauză nu s-a putut constata prejudiciul în realitate. În atare situaţie, solicită a se constata, în principal, că nu a fost produs nici un prejudiciu prin aceea că inculpatul nu a cumpărat de la producător nici un fel de combustibil, iar în subsidiar, dacă se va trece peste acest aspect, a se constata că prejudiciul este foarte mic, urmând a se analiza cu privire la pedeapsa ce se impune şi modalitatea de executare. Totodată, solicită a se constata că inculpatul nu a avut intenţia de a comite infracţiuni, a fost atras de către inculpata N.C.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate şi rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2, lit. a), rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. Cu privire la latura civilă solicită a se observa că prejudiciul nu a fost dovedit.
Apelanta A.N.A.F. a solicitat desfiinţarea în parte a sentinţei atacate, în sensul de a se dispune obligarea şi a inculpatei N.C. la plata sumei de 34.613.116.316 lei şi, respectiv inculpatul R.R.M. la plata sumei de 2.005.870.147 lei, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesoriilor aferente acestor sume.
Prin Decizia penală nr. 127 din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii C.C.O., N. (fostă B.) C., S.A.C., H.Ş., C.I., G.F. şi partea civilă A.N.A.F.
A desfnţat, în parte, sentinţa penală nr. 738 din 17 iunie 2008 pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi rejudecând în fond:
1. A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.O. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 215 alin. (1),2 şi 5 C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), alin. (2) şi art. 76 C. pen. a condamnat pe inculpatul C.C.O. la 8 (opt) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
In baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedeapsa de 8 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), şi alin. (2) C. pen. urmând ca inculpatul C.C.O. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
2. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpata N.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a decesului acesteia.
3. A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului S.A.C. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c), alin. (2) şi art. 76 C. pen. a condamnat pe inculpatul S.A.C. la 4 (patru) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii complicitate la înşelăciune.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. aîncetat procesul penal pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul S.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
4. A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului H.Ş. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c), alin. (2) şi art. 76 C. pen. a condamnat pe inculpatul H.Ş. la 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a), c) şi alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul H.Ş. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
5. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.I. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), alin. (2) şi art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.I. la 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul C.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complimentară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
6. A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului G.F. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor:
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), alin. (2) şi art. 76 C. pen. a condamnat pe inculpatul G.F. la 4 (patru) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetaăt procesul penal pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul G.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
7. A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului I.D. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pentru infracţiunea prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. a) şi art. 74 alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul I.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. pen., art. 998, art. 999 şi 1003 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii C.C.O., S.A.C., H.Ş., C.I., G.F. şi I.D. către partea civilă A.N.A.F. la plata sumei de 4.807.162,91 lei, reprezentând prejudiciul efectiv şi a sumei de 16.556.343 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi, iar pe inculpatul R.R.M. în solidar cu inculpaţii de mai sus numai în ceea ce priveşte plata sumei de 77.468,45 lei reprezentând prejudiciu efectiv şi a sumei de 229.819 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi.
În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. pen., art. 998, art. 999 şi 1003 C. civ. a obligat în solidar pe inculpatul V.F.I. cu ceilalţi inculpaţi (cu excepţia inculpatului R.R.M.) către A.N.A.F. la plata sumei de 1 593 400 lei.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
A respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul V.F.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.
A dispus avansarea sumei de 10.554,4 lei reprezentând diferenţă onorariu de expert contabil din fondul special al Ministerului Justiţiei.
A fost obligat inculpatul C.I. la plata sumei de 3719,4 lei, inculpatul H.Ş. la plata sumei de 2917,2 lei şi inculpatul S.A.C. la plata sumei de 3917,8 lei, reprezentând diferenţă onorariu expert contabil.
În baza art. 192 alin. (2) C. pen. a obligat pe inculpatul V.F.I., la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei astfel: pentru avocat S.I. suma de 1.400 lei, pentru avocat G.M. suma de 500 lei şi pentru avocat C.L. suma de 900 lei .
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut că situaţia de fapt a fost bine stabilită de instanţa de fond în baza unei analize judicioase a mijloacelor de probă administrate, în ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurare a activităţii infracţionale, precum şi participarea concretă a fiecărui inculpat.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii C.C.O., N.C., H.Ş., C.I., G.F. şi I.D., Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, inducerea în eroare desfăşurându-se cu privire la persoanele din cadrul rafinăriilor care priveau declaraţiile pe proprie răspundere, în care inculpaţii precizau expres că vor utiliza produsele pentru consum propriu, nu pentru vânzare.
Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, aspect criticat de parchet, dar şi de către apelanţii inculpaţi, a apreciat Curtea de Apel Bucureşti că prima instanţă a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., însă reţine că în cazul inculpaţilor care au avut un rol important în săvârşirea infracţiunilor, fiind şi principalii beneficiari ai sumelor obţinute, C.C.O., S.C., H.Ş. C.I. şi G.F., instanţa de fond a dat eficienţă exagerată circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea lor.
În raport de aceste argumente, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat să se impune stabilirea unui regim sancţionator mai sever atât din punct de vedere al cuantumului pedepselor, cât şi a modalităţii de executare.
Reţine de asemenea instanţa de prim control judiciar că pentru infracţiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii C.C.O., S.C., H.Ş.C.I., G.F. şi I.D. s-a împlinit termenul prescripţiei speciale a răspunderii penale, fapt pentru care a admis apelurile declarate de inculpaţi şi a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor sub acest aspect.
Cu privire la latura civilă a cauzei, a reţinut curtea de apel, că expertiza efectuată în faza apelului a stabilit că prejudiciul total produs de inculpaţi este de 4.807.162,91 lei, reprezentând prejudiciul efectiv produs la care s-a adăugat suma de 16.556.343 lei reprezintă dobânzi şi penalităţi, acestea fiind sumele la plata cărora instanţa de prim control judiciar i-a obligat pe inculpaţi diferenţiat, în funcţie de activitatea infracţională reţinută în sarcina fiecăruia.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 3853 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, partea civilă A.N.A.F. şi inculpaţii C.C.O., V.F.I., S.C.A., C.I., H.Ş. şi R.R.M.
În recursul parchetului este criticată decizia penală atacată sub aspectul nelegalităţii pedepsei aplicată inculpatului V.F.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., în sensul că a fost stabilită în alte limite decât cele legale, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
De asemenea este criticată decizia penală atacată şi sub aspectul greşitei rezolvări a laturii civile a cauzei, apreciind că instanţa de apel nu a dat dovadă de rol activ, nefăcând demersurile necesare în vederea identificării şi introducerii în cauză a eventualilor moştenitori ai defunctului N.C. conform art. 21 C. proc. pen., caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
Recurenta parte civilă A.N.A.F. critică decizia penală atacată sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile, solicitând obligarea inculpaţilor la plata sumei totale de 15.813.633.955 lei reprezentând prejudiciul cert, la plata obligaţiilor fiscale accesorii aferente acesteia, precum şi la plata sumei de 456.188.180 lei, reprezentând c/valoarea expertizei, achitată în faza de urmărire penală de către M.F.P.
Recurentul inculpat C.C.O. critică soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti pentru netemeinicie, solicitând aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus şi ca modalitate de executare - suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - caz de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen.
Recurentul inculpat V.F.I. invocă cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 10, 172 şi 14 C. proc. pen., solicitând în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel, iar în subsidiar, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
În situaţia în care nu vor fi admise aceste motive de recurs, inculpatul V.F.I. solicită menţinerea pedepsei aplicate de instanţa de fond, atât sub aspectul cuantumului, cât şi a modalităţii de executare.
Recurentul inculpat C.I. invocă în susţinerea recursului cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 21 C. proc. pen., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel, întrucât nu a fost legal citat la soluţionarea apelului.
În subsidiar, invocă cazul de casare prevăzut de art. 3959 pct. 18 C. proc. pen. şi solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că din probele dosarului nu rezultă vinovăţia sa.
În situaţia în care nu vor fi primite aceste apărări, inculpatul C.I. solicită aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege faţă de contribuţia minimă la activitatea infracţională, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere.
Recurentul inculpat H.Ş. invocă în susţinerea recursului cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 şi 172 C. proc. pen. şi în rejudecare menţinerea sentinţei instanţei de fond.
Sub aspectul laturii civile, susţine inculpatul că în mod greşit s-a reţinut solidaritatea, solicitând de asemenea a se reţine ca valoarea prejudiciului este de 81 milioane lei şi nu de 4 miliarde lei.
Recurentul inculpat R.R.M. critică soluţia instanţei de fond sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile a cauzei, în sensul greşitei reţineri a solidarităţii răspunderii civile a inculpaţilor.
În cauză a declarat recurs şi inculpatul S.A.C., însă faţă de împrejurarea că acesta a decedat, Înalta Curte va dispune încetarea procesului penal faţă de acest inculpat.
Prin Decizia penală nr. 1976 din 8 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de partea civilă A.N.A.F. şi de inculpaţii C.C.O., V.F.I., S.C.A., C.I., H.Ş. şi R.R.M. împotriva Deciziei penale nr. 127/A din 15 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
A extins efectele recursului şi cu privire la inculpaţii G.F. şi I.D.
A casat în parte decizia penală atacată şi rejudecând în fond:
În baza art. 26 raportat la 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul V.F.I. la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 C. pen. şi a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare.
Pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere (art. 863 C. pen.):
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ilfov la termenele fixate de acesta;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a fi controlate mijloacele lui de existentă;
A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat şi executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a computat reţinerea şi arestarea preventivă de la 13 martie 2002 la 14 iunie 2002.
În temeiul art. 11 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul S.A.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 26 rap la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 323 alin. (1) şi (2), art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a decesului acestuia.
A făcut aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. atât în ceea ce priveşte conţinutul pedepselor accesorii cât şi în ceea ce priveşte conţinutul pedepselor complementare cu privire la inculpaţii C.C.O., H.Ş., C.I., G.F., I.D.
În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998, art. 999 şi 1003 C. civ., a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P., A.N.A.F. şi în consecinţă a obligat inculpaţii la plata către partea civilă a următoarelor sume: inculpatul C.C.O. la plata sumei de 42.012.703.790 lei, inculpatul H.Ş. - 17.056.318.328 lei ; inculpatul C.I. - 6.493.405.369 lei inculpatul V.F.I. - 15.934.000,000 lei; inculpatul G.F. - 3.911.411.098 lei; inculpatul I.D. - 2.581.984,280 lei şi la plata dobânzilor şi majorărilor, penalităţilor de întârziere conform legislaţiei ce reglementează creanţele bugetare, cu începere de la 01 iulie 2001 până la achitarea debitului.
A lăsat nesoluţionată latura civilă privind pe inculpaţii N.C. şi S.A.C.
A menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat contestaţie în anulare condamnatul C.I., invocând dispoziţiile art. 386 lit. a) şi e) C. proc. pen.
În motivarea contestaţiei s-a arătat, în esenţă că, pe parcursul soluţionării cauzei, nu a fost audiat şi nu a fost citat la adresa din Bucureşti, sector 1.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., la termenul din 21 septembrie 2012, Înalta Curte a constatat că formal sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare, în sensul că cererea de contestaţie este introdusă în termenul prevăzut de lege, în sprijinul contestaţiei s-au invocat dovezi care sunt la dosar şi se întemeiază pe unul din cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte a admis în principiu contestaţia în anulare.
Art. 386 C. proc. pen. prevede cazurile în care se poate face contestaţie în anulare, însă numai împotriva hotărârilor penale definitive, contestaţia în anulare putând fi exercitată doar în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Prin urmare, examinarea temeiniciei contestaţiei nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilităţii în principiu.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute la lit. a)-d).
Aşadar, legiuitorul a prevăzut expres şi limitativ cazurile în care o hotărâre definitivă poate fi atacată prin intermediul contestaţiei în anulare, instituindu-se, astfel, o garanţie că această cale nu va da posibilitatea oricărei persoane şi în orice condiţii de a se înlătura efectele pe care le au hotărârile judecătoreşti definitive.
În prezenta cauză se constată că a fost promovată contestaţia în anulare, făcându-se trimitere la dispoziţiile art. 386 lit. a)-e) C. proc. pen.
Cu privire la criticile expuse în cuprinsul cererii formulate de contestator, circumscrise art. 386 lit. e) C. proc. pen., se constată că acestea nu pot fi calificate şi încadrate în dispoziţiile anterior menţionare, în cauză nefiind obligatorie audierea contestatorului de către instanţa de recurs, potrivit art. 38514 alin. (1)1 C. proc. pen., având în vedere că în cauză nu a fost pronunţată o soluţie de achitare a inculpatului, iar, pe de altă parte, acesta nu a fost prezent la nici un termen de judecată.
Referitor la susţinerea contestatorului în sensul că nu a fost citat la adresa din Bucureşti, sector 1, Înalta Curte constată că din actele dosarului reiese, pe de o parte, că inculpatul nu s-a prezentat la nici un termen în faţa instanţei de recurs, deşi cunoştea termenele de judecată, aspect dovedit prin cererile formulate şi depuse la dosar, iar, pe de altă parte, citarea s-a făcut la adresa cunoscută de instanţă.
Obligaţia indicării unei noi adrese de citare revenea inculpatului, care trebuia să formuleze o cerere expresă în acest sens. Or, în actele dosarului instanţei de recurs nu se regăseşte o asemenea cerere din partea inculpatului contestator.
Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că motivele invocate de contestator, deşi formal se circumscriu cazurilor indicate de disp.art. 386 lit. a) şi e) C. proc. pen., în realitate nu sunt probate, considerente faţă de care va respinge, ca neîntemeiată contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.I. împotriva Deciziei penale nr. 1976/3/2007.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.I. împotriva Deciziei penale nr. 1976 din 08 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 18738/3/2007.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 noiembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 3696/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2966/2012. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
---|